Știri
Știri din categoria Diverse
Operațiunea de creștere a debitului Dunării către Cernavodă a fost din nou amânată, ceea ce prelungește incertitudinea operațională pentru centrala nucleară, în condițiile în care intervenția este gândită să mai „câștige” câțiva centimetri la nivelul apei. Potrivit Digi24, scufundarea celor patru barje încărcate cu rocă, programată inițial pentru joi, a fost amânată pentru vineri „din motive de siguranță”.
Administrația Națională „Apele Române” a transmis că toate echipele și barjele sunt pregătite, însă specialiștii au decis decalarea intervenției. Miercuri, operațiunea fusese deja amânată din cauza curenților puternici, iar joi seara a venit o nouă amânare, invocându-se condițiile de siguranță.
Planul autorităților este ca barjele să fie scufundate controlat, „una câte una”, prin inundare (pompare de apă în barje), o scufundare urmând să dureze „trei-patru ore”. Scopul declarat este creșterea nivelului apei pentru menținerea unor niveluri minime în dreptul CNE Cernavodă, astfel încât centrala „să poată funcționa câteva zile în plus”, conform informațiilor transmise de Apele Române și citate de Digi24.
Directorul general adjunct al ANAR, Sorin Rîndașu, a explicat că există „incertitudini” legate de operațiune și că soluția inițială a fost ajustată după discuții cu experții, „ținând cont de siguranța amplasamentului și de efectele potențiale”.
Conform explicațiilor oficialului ANAR, soluția combină două propuneri:
Rîndașu a precizat că manevrarea a două barje simultan „nu este foarte ușoară”, motiv pentru care autoritățile se bazează pe experiența căpitanilor celor trei împingătoare implicate. Varianta umplerii cu draga a fost exclusă, iar umplerea se va face doar prin pompare, ceea ce „va dura mai mult”. În funcție de modul de amplasare, se va decide și dacă barjele vor fi ancorate pe mal.
Apele Române indică un debit al Dunării la intrarea în țară de 1.400 mc/s, descris ca „un nou minim istoric”, cu mențiunea că se va menține pe durata săptămânii, într-o perioadă de staționare a debitelor. În acest context, oficialii admit că, pe fondul scăderii nivelurilor, efectele intervenției „vor fi puțin mai mici, dar vor fi”, aceasta fiind „speranța cea mai mare”, potrivit declarațiilor citate.
Recomandate
Guvernul accelerează reanalizarea proiectului Bala 2 pentru a asigura apa necesară răcirii reactoarelor de la Cernavodă , după scăderea accentuată a nivelului Dunării, potrivit Digi24 . Un Comitet Interministerial, înființat prin decizia premierului interimar Ilie Bolojan , a analizat situația și urmează să verifice dacă soluțiile tehnice din studiul de fezabilitate mai sunt valabile în contextul schimbărilor hidrologice și climatice din ultimii ani. Miza: continuitatea operării în siguranță a centralei Hotărârea de constituire a comitetului vizează identificarea soluțiilor de alimentare cu apă pentru răcirea reactoarelor actuale și viitoare ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă. Autoritățile leagă explicit urgența de scăderea nivelului Dunării și de necesitatea menținerii unui debit suficient pentru funcționarea în condiții de siguranță. Ce presupune proiectul Bala 2 și ce se verifică acum Până la finalul lunii august, comitetul trebuie să reanalizeze studiul de fezabilitate al proiectului Bala 2. Proiectul prevede amenajarea căilor navigabile pe Dunăre, în zona punctului Bala, intervenție care ar urma să crească debitul pe Dunărea Veche spre Cernavodă. Specialiștii vor verifica, între altele, dacă: datele folosite inițial în studiul de fezabilitate mai sunt de actualitate; rezultatele estimate inițial mai pot fi obținute; trebuie integrate efectele schimbărilor climatice, modificările apărute în albia Dunării și măsurătorile recente din teren. Finanțare de la buget și blocajul de până acum Ilie Bolojan a transmis că proiectul ar urma să fie finanțat de la bugetul de stat, iar demararea investiției depinde de confirmarea soluțiilor tehnice de către experți. „În condițiile în care experții confirmă că soluțiile propuse vor da rezultatele estimate prin acest studiu de fezabilitate, actualizăm indicatorii tehnico-economici și demarăm proiectul cât mai repede posibil prin Administrația Dunărea de Jos Galați și prin Ministerul Transporturilor”, a afirmat Ilie Bolojan. Indicatorii tehnico-economici ai proiectului Bala 2 au fost aprobați de Guvern în 2024, iar proiectul are aviz de mediu, însă lucrările nu au avansat până în prezent, conform informațiilor din articol. Măsuri pe termen scurt: dragaj și inventarierea echipamentelor Pe termen scurt, specialiștii consideră necesară continuarea lucrărilor de dragaj începute pe Dunărea Veche, în direcția Cernavodă. Pentru susținerea intervențiilor, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca (președintele comitetului), a cerut inventarierea echipamentelor deținute de instituțiile statului care pot fi folosite la dragaj. Instituțiile implicate trebuie să transmită până luni, 17 august, date tehnice pentru evaluarea situației, inclusiv date hidrologice, proiecții privind debitul Dunării, informații despre modificările albiei și măsurători din teren. Calendar și instituțiile implicate Următoarea ședință a Comitetului Interministerial este programată pentru miercuri, 19 august. Până atunci, participanții trebuie să furnizeze date actualizate privind nivelul hidrologic, batimetriile și datele hidromorfologice. Comitetul reunește reprezentanți ai Ministerelor Energiei, Transporturilor și Mediului, Administrației Naționale „Apele Române”, Administrației Fluviale a Dunării de Jos, CNE Cernavodă, Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și Universității Tehnice de Construcții București, iar la lucrări pot fi invitați și alți specialiști. [...]
Scăderea debitului Dunării la 1.300 mc/s până pe 21 august poate pune presiune pe transportul fluvial și pe activitățile economice dependente de apă , potrivit Digi24 , care citează prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru secțiunea Baziaș, la intrarea în țară. Conform INHGA, debitul va fi „relativ staționar” la 1.400 mc/s vineri și sâmbătă, după care va intra pe o traiectorie de scădere ușoară, până la 1.300 mc/s în 21 august. Nivelul prognozat rămâne mult sub media multianuală a lunii august, indicată la 3.900 mc/s. În aval de Porțile de Fier , debitele ar urma să fie relativ staționare, cu excepția primelor zile din intervalul 14–21 august, când este așteptată o scădere ușoară pe sectorul Giurgiu–Tulcea. De ce contează pentru economie și operațiuni Un debit redus înseamnă, în practică, condiții mai dificile pentru navigație și pentru activitățile care depind de apă (de la transport fluvial la anumite operațiuni industriale), prin limitări de încărcare, timpi mai mari și costuri logistice potențial mai ridicate. Digi24 nu indică măsuri concrete sau estimări de impact, dar prognoza confirmă menținerea unui regim hidrologic sub normalul perioadei. Context: efecte deja resimțite în energie, potrivit altor relatări Într-un material separat preluat de G4Media, care citează Agerpres și declarații ale Ministerului Energiei, este menționat că debitele foarte scăzute au fost asociate cu oprirea celor două reactoare de la Cernavodă și cu apeluri la consum responsabil în orele de vârf. Aceste informații nu sunt detaliate în articolul Digi24, dar conturează contextul mai larg în care evoluția Dunării este urmărită atent de autorități și de operatorii economici. Pentru intervalul următor, reperul rămâne data de 21 august, când INHGA estimează atingerea pragului de 1.300 mc/s la intrarea Dunării în România. [...]
Ucraina riscă un blocaj diplomatic la Washington după ce președintele Volodimir Zelenski nu reușește să găsească un nou ambasador în SUA, într-un moment în care la Casa Albă și în Congres se discută decizii sensibile despre sprijinul militar și condițiile unor eventuale negocieri de pace, potrivit Digi24 . Zelenski caută un înlocuitor după demiterea Olgăi Stefanîșina și spune că își dorește la Washington o persoană „cu cea mai înaltă calificare posibilă”, la nivel de viceprim-ministru, ministru sau prim-ministru. Prima opțiune luată în calcul, fosta prim-ministră Iulia Sviridenko, a refuzat postul, iar președintele ucrainean a confirmat public că i-a făcut propunerea la finalul lunii iulie. De ce se blochează numirea: „teama” de administrația Trump După refuzul Iuliei Sviridenko, găsirea unui candidat potrivit s-a dovedit dificilă. Potrivit unor surse citate în material, potențialii candidați ar fi reticenți din cauza condițiilor de muncă și a nevoii de a interacționa cu o administrație descrisă drept imprevizibilă, condusă de președintele american Donald Trump. Fosta viceprim-ministră și deputată Ivanna Klimpush-Țințadze a declarat că persoane influente din Ucraina ar putea evita funcția de teama că nu vor avea suficientă libertate pentru a lucra eficient. În același timp, un fost diplomat ucrainean citat în articol spune că ar fi o exagerare să se afirme că nu există deloc interesați, însă problema ar fi lipsa unui candidat care să îndeplinească „cu adevărat cerințele”. „Desigur, există persoane care își doresc acest post, dar nu există nimeni care să îndeplinească cu adevărat cerințele.” Miza: decizii despre armament, apărare antiaeriană și informații Publicația Politico , citată de Digi24, avertizează că o absență prelungită a unui ambasador la Washington ar putea deveni o problemă serioasă pentru Ucraina tocmai când în SUA urmează să se ia decizii privind: armamentul, apărarea antiaeriană, informațiile de intelligence, eventualele condiții ale negocierilor de pace. Ce urmează: posibilă amânare până după alegerile intermediare din SUA Deputatul Iaroslav Iurchișin a sugerat că Zelenski ar putea evita numirea unui nou ambasador până la alegerile intermediare din SUA, pe motiv că abia după acel moment ar fi mai ușor de evaluat cine s-ar integra cel mai bine în peisajul politic de la Washington. „Va fi greu să se aprecieze cine se va integra cel mai bine în peisajul politic până când aceste alegeri nu vor avea loc.” [...]
Guvernul pune accent pe accelerarea achizițiilor anti-dronă , după prăbușirea unei drone în nordul județului Tulcea, pe fondul riscului ca astfel de incidente să se repete în proximitatea graniței cu Ucraina, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a calificat drept „regretabile” episoadele de acest tip și a spus că, în contextul ultimelor luni, ele „începem să vedem că este o constantă, nu doar în România”. În același timp, a indicat drept prioritate „dotarea cât mai rapidă a Armatei noastre cu sisteme de combatere a dronelor”, pe care o consideră o necesitate. În conferința de presă de după ședința de Guvern, Bolojan a legat riscul de situația de securitate de la frontieră, afirmând că războiul declanșat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei produce efecte la granițele României și că „ne putem aștepta” ca drone sau resturi de drone ajunse în zonele fluviale și în zona porturilor să devieze spre teritoriul românesc. El a precizat însă că nu are toate datele despre incident, întrucât tocmai ieșise din ședința de Guvern, și nu poate face comentarii punctuale. Incidentul din Tulcea și reacția autorităților Declarațiile vin după ce Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis vineri o alertă extremă de informare a populației din nordul județului Tulcea, privind posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian, pentru o durată estimată de 90 de minute. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că o dronă a căzut în zona localității Luncavița, la cinci kilometri de frontiera cu Ucraina, într-o zonă împădurită. La rândul său, ISU a indicat că aparatul a căzut în zona carierei Cetățuia, iar după impact a izbucnit un incendiu. De ce contează: presiune pe calendarul de înzestrare Mesajul premierului interimar mută discuția din zona incidentului punctual către una de capacitate operațională: dacă astfel de episoade devin recurente, crește presiunea pentru accelerarea dotărilor cu sisteme de combatere a dronelor și pentru prioritizarea componentelor relevante din programul SAFE, menționat de Bolojan ca fiind „just și necesar” cel puțin pe zona de apărare, dar și pe transporturi. [...]
Alexander Dughin cere relocarea populației din marile orașe rusești, invocând riscul unui război nuclear , într-un discurs care mută accentul de la retorică la o posibilă agendă de control și reorganizare internă, potrivit Digi24 . Filosoful rus susține că un conflict cu țările occidentale „nu este doar probabil, ci aproape inevitabil”, iar escaladarea către un război nuclear ar fi „foarte probabilă”. În acest context, el argumentează că metropolele, unde „se concentrează întreaga viață, întreaga industrie, întreaga economie”, ar deveni ținte pentru „lovituri precise”, motiv pentru care ar fi necesară „o relocare imediată și în masă” a populației către zone rurale. Ce propune Dughin și cum își justifică ideea În viziunea lui Dughin, orașele mari ar urma să dispară, iar populația să se mute „la țară” pentru a trăi „în liniște”. El afirmă, totodată, că persoanele care dețin terenuri proprii „au incomparabil mai mulți copii decât cei din orașe”. „Nu vor mai exista orașe mari: nici Moscova , nici Sankt Petersburg, nici Ekaterinburg.” În același registru, Dughin avansează și o utilizare alternativă pentru clădirile înalte, sugerând transformarea lor în ferme, inclusiv pentru „mineritul de bitcoini” – activitate prin care calculatoare specializate validează tranzacții în rețele cripto, consumând resurse energetice semnificative. Context: profilul public și poziționările anterioare Dughin este prezentat ca autor al unor concepte precum „Putinul solar” și „lumea rusă” și este descris ca fiind numit în mass-media occidentală „mentorul” președintelui rus. El se află pe listele de sancțiuni ale SUA, Uniunii Europene și Canadei, notează publicația. Materialul amintește și alte declarații și poziționări ale lui Dughin din perioade recente, inclusiv apeluri către întărirea controlului statului asupra populației și mesaje cu tentă apocaliptică după atacuri cu rachete „Oreshnik” asupra Ucrainei. În iulie, el a propus mobilizarea pe front a moscoviților care duc o viață liniștită și a descris războiul Rusiei drept un „război popular sfânt” care ar putea „duce la sfârșitul umanității”. De ce contează Dincolo de caracterul speculativ al scenariului, ideea de „relocare în masă” din marile orașe introduce o temă cu potențial de impact intern: justificarea unor măsuri de reorganizare socială și economică prin invocarea unei amenințări existențiale. Digi24 nu indică existența unei decizii oficiale a autorităților ruse în acest sens; informațiile se referă la declarațiile lui Alexander Dughin. [...]
Guvernul vrea un „pact pe energie” pentru predictibilitate și investiții , pe fondul deficitului apărut după scoaterea din producție a reactorului 2 de la Cernavodă , deficit care ar urma să fie acoperit parțial din săptămâna viitoare de grupul de rezervă de la Rovinari și de producția fotovoltaică și eoliană, potrivit Digi24 . Premierul Ilie Bolojan a spus că sistemul energetic „nu are probleme de funcționare” și a mulțumit atât celor implicați în operarea sistemului, cât și consumatorilor care au redus consumul seara și celor care au injectat energie din instalații de stocare în orele de vârf. În același timp, șeful Guvernului a cerut partidelor un acord politic care să asigure „predictibilitate în următorii ani, reguli bune, eficiență în sistem” și să ducă la „energie fără criză și un preț cât mai bun”. Bolojan a pus situația actuală pe seama lipsei unei strategii și a investițiilor în anii trecuți, dar și a unor politici de personal care „nu au promovat competența și rezultatele”. Acordul ar urma să fie discutat odată cu sesiunea ordinară a Parlamentului, care începe la 1 septembrie, iar premierul a indicat și o a patra prioritate, pe lângă investiții: creșterea performanței în rândul celor care ocupă poziții de conducere în sistemul energetic. Cum ar urma să fie acoperit deficitul de după oprirea reactorului 2 Potrivit premierului, deficitul de producție generat de închiderea reactorului 2 de la Cernavodă va fi compensat prin: producția din fotovoltaic și eolian; intrarea în producție, de săptămâna viitoare, a grupului aflat în rezervă la Rovinari. Cele trei direcții de investiții prezentate de premier 1) Energia nucleară: reactoarele 3 și 4 și proiectul Bala 2 Bolojan a indicat drept direcție principală dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și a legat proiectul de necesitatea „Bala 2”, pentru dublarea debitului Dunării, astfel încât să fie asigurată cantitatea de apă necesară și pentru viitoarele reactoare. La nivelul Guvernului a fost creat un comitet interministerial care reanalizează proiectul (aprobat în urmă cu 8 ani) pentru a verifica dacă datele inițiale mai sunt conforme, în vederea actualizării indicatorilor tehnico-economici și a demarării proiectării și execuției. Premierul a spus că lucrările ar urma să dureze între doi și trei ani și să fie finanțate din bugetul național. 2) Finalizarea centralelor Mintia și Iernut Premierul a declarat că a convenit cu directorii Romgaz ca, la sfârșitul acestui an, centrala de la Iernut să injecteze primele cantități de energie. În cazul centralei de la Mintia (privată), ar exista un grafic de intrare în probe „în perioada următoare, începând din septembrie”, treptat, convenit cu Transgaz și Transelectrica. Bolojan a afirmat că cele două centrale, în producție normală, ar urma să depășească 1.500 MW și ar reprezenta peste 20% din energia necesară sistemului energetic național. 3) Creșterea capacităților de stocare: două linii de finanțare Guvernul ia în calcul două linii de finanțare pentru stocare, potrivit premierului: una care ar urma să fie definitivată de Ministerul Mediului săptămâna viitoare, cu 80 de milioane de euro (aprox. 400 milioane lei); o a doua, gestionată de Fondul de Modernizare, pentru care a fost aprobat ghidul de finanțare și care ar avea „o sumă dublă la dispoziție”. Bolojan a cerut urgentarea proiectelor de stocare aflate în faze avansate, astfel încât instalațiile care pot fi terminate rapid să intre în funcțiune și să nu rămână blocate „luni de zile în avizare”. [...]
