Știri
Știri din categoria Diverse
Eșecul învestirii Guvernului Veștea prelungește blocajul, iar premierul desemnat avertizează asupra costurilor în fonduri europene și încredere, potrivit Digi24. Adrian Veștea a spus că respectă rezultatul votului din Parlament și că a tratat „cu responsabilitate” încercarea de a forma Executivul.
Veștea a declarat, luni seară, la Parlament, că a intrat în proiect „cu bune intenții”, venind „dintr-o funcție aleasă” câștigată prin vot uninominal, și că a acceptat provocarea, deși „îi pare rău” că demersul nu s-a materializat.
După declarația din Parlament, Veștea a transmis pe Facebook că România are nevoie „de stabilitate, nu de blocaj” și a legat direct perioada fără guvern de pierderi concrete, susținând că „47 de zile fără guvern ne costă deja prea mult: fonduri europene, încredere, timp pe care nu-l mai recuperăm”.
„Votul de astăzi nu a fost cel pe care l-am sperat pentru România. Dar votul este suveran și îl respect.”
În același mesaj, Veștea a mai afirmat că „responsabilitatea trebuie să bată orice calcul politic”.
Materialul Digi24 nu oferă detalii despre pașii instituționali următori sau un calendar pentru o nouă încercare de învestire. Cert este că, în lipsa unui guvern votat de Parlament, incertitudinea politică rămâne un factor de risc pentru deciziile administrative și pentru derularea angajamentelor care depind de un Executiv cu puteri depline, inclusiv în zona fondurilor europene invocată de premierul desemnat.
Recomandate
Decizia CCR pe Legea ANI redeschide disputa despre integritate și accesul la fonduri UE , iar PSD ia în calcul o intervenție rapidă în Parlament, potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că nu va comenta hotărârea Curții Constituționale înainte de publicarea motivării, dar contestă eticheta de „amendament Fritz” și invocă riscul pierderii a 770 milioane de euro. Curtea Constituțională a stabilit luni că modificarea Legii Agenției Naționale de Integritate (ANI) cunoscută în spațiul public drept „ amendamentul Fritz ” este constituțională. Grindeanu a indicat că a văzut un comunicat al ANI potrivit căruia „sunt aproape 50 de persoane aflate în aceeași situație” și a cerut să fie așteptată motivarea CCR. „Eu nu comentez deciziile CCR, spre deosebire de alții. Haideți să vedem motivarea”, a declarat Sorin Grindeanu. Miza: efecte legislative și presiune pe calendarul parlamentar În același context, liderul PSD a susținut că denumirea de „amendament Fritz” nu este „corectă”, deși modificarea este asociată public cu situația primarului Timișoarei, Dominic Fritz. „Chestiunea cu amendamentul Fritz nu e corectă”, a spus Grindeanu, adăugând: „Voi convoca urgent Parlamentul dacă este nevoie - și înțeleg că este - pentru a nu pierde cele 770 milioane de euro”. Grindeanu a evitat să intre într-o dispută directă cu Dominic Fritz, afirmând că este „o problemă a domnului Fritz cu Justiția”. Ce a decis CCR și cine a contestat legea Potrivit informațiilor prezentate, cinci judecători constituționali au votat pentru constituționalitatea prevederilor privind așa-numitul „amendament Fritz”. Actul normativ a fost contestat prin: o sesizare comună a USR și PNL; o acțiune separată a președintelui Nicușor Dan. În același pachet de modificări, CCR a declarat neconstituționale: amendamentul care obliga partenerii de viață ai demnitarilor să publice declarații de interese financiare; amendamentul care prevedea publicarea declarațiilor de interese financiare ale demnitarilor. Pentru pașii următori, Grindeanu condiționează orice poziție de apariția motivării CCR, în timp ce discuția politică se mută pe eventuale corecții legislative și pe urgența invocată de PSD pentru a evita pierderea celor 770 milioane de euro. [...]
PSD spune că ar participa la o „celulă de criză” pe economie , o formulă propusă de deputatul AUR Mohammad Murad, cu un termen de 15 zile pentru un pachet de măsuri destinat sprijinirii companiilor românești și protejării locurilor de muncă, potrivit Digi24 . Miza practică este dacă inițiativa se poate transforma rapid într-un set de decizii aplicabile, într-un context în care Murad invocă „valul de falimente” și pierderea de locuri de muncă. Sorin Grindeanu , președintele PSD, a fost întrebat dacă partidul va da curs invitației și a răspuns că este „pozitiv” față de propunere. Liderul social-democrat a adăugat că PSD este dispus să participe la inițiative pe care le consideră utile pentru economie. „Da, sunt pozitiv la această propunere.” „PSD e tot timpul un partener atunci când vin propuneri bune pentru țară.” Ce propune Murad și în ce termen Mohammad Murad, deputat AUR și președinte al Comisiei pentru antreprenoriat și turism din Camera Deputaților , a anunțat că invită toate partidele parlamentare la constituirea unei „Celule de Criză” pentru economie și capitalul românesc. Mandatul propus pentru această structură este unul strict, cu termen-limită: în maximum 15 zile să fie elaborat un pachet de măsuri „care să poată fi aplicate imediat” pentru: protejarea companiilor românești; protejarea locurilor de muncă; protejarea investițiilor; protejarea capitalului autohton. Murad susține că este nevoie de măsuri concrete, nu doar de analize, și compară situația economică cu alte momente în care statul activează mecanisme de intervenție rapidă. Când ar urma prima întâlnire Prima întâlnire pentru constituirea „Celulei de Criză” este programată marți, 18 august, la ora 13:00, la Comisia pentru antreprenoriat și turism din Camera Deputaților. Murad precizează că invitația nu ar reprezenta o propunere de alianță politică, ci o discuție concentrată pe măsuri economice. În acest stadiu, materialul Digi24 nu oferă detalii despre conținutul concret al pachetului de măsuri sau despre forma instituțională în care ar putea fi adoptat ulterior. [...]
Dispecerizarea bateriilor prosumatorilor riscă să devină o obligație fără plată , dacă statul va încerca să folosească energia stocată în gospodării pentru echilibrarea sistemului în plină criză energetică, fără un mecanism de remunerare, potrivit Digi24 . Jurnalistul și prosumatorul George Buhnici îi transmite premierului Ilie Bolojan că ideea de „dispecerizare” (control coordonat al resurselor din rețea, pentru echilibrarea producției și consumului) poate funcționa doar dacă prosumatorii sunt plătiți „rezonabil” când bateriile lor sunt folosite. Buhnici susține că statul ar încerca, „într-un fel”, să naționalizeze energia stocată în baterii cumpărate din bani privați și reproșează autorităților că discută despre reforme, dar nu creează condiții care să încurajeze inițiativa privată în energie. Mesajul său central este că prosumatorii pot ajuta sistemul, însă nu gratuit și nu printr-un mecanism impus. Miza economică: cine plătește flexibilitatea din rețea În intervenția la Digi24, Buhnici spune că sute de mii de români au investit în sisteme fotovoltaice și baterii, iar aceste capacități pot deveni o resursă importantă pentru sistemul energetic, mai ales în perioadele cu prețuri ridicate. El indică o valoare totală a investițiilor prosumatorilor „undeva spre 2,5 miliarde” în baterii și sisteme. Tot el argumentează că, pe termen lung, este „nesustenabil” ca energia produsă la prânz să fie răscumpărată ulterior „mult mai scump”, motiv pentru care prosumatorii ar trebui integrați în echilibrarea sistemului prin stimulente, nu prin constrângeri. Ce model invocă și ce cere, concret Buhnici spune că nu se opune principiului dispecerizării, ci modului de aplicare și condițiilor în care prosumatorii ar pune energia stocată la dispoziția sistemului. Exemplul invocat este Australia, unde, potrivit lui, statul ar fi subvenționat 30% din valoarea bateriilor, iar ulterior a putut „dispeceriza” aceste resurse. În viziunea lui, participarea prosumatorilor ar putea fi organizată inclusiv prin „grupuri” sau „cooperative” care să agregheze producția și stocarea, astfel încât gospodăriile să devină parteneri ai rețelei, nu doar utilizatori. Dimensiunea fenomenului: câți prosumatori și ce capacitate În scrisoarea deschisă adresată premierului, Buhnici afirmă că „360.000 de familii” au investit în astfel de sisteme și că prosumatorii au instalat împreună „peste 4.000 MW”, contribuind la dezvoltarea rapidă a producției descentralizate de energie. „Dispecerizare este o idee foarte bună. Întrebarea este cum o facem. (...) Dacă vrei să-mi controlezi bateria, OK, dar plătește-mă rezonabil pentru chestia asta.” În materialul Digi24, textul este redat ca fiind „trunchiat” spre final, astfel că nu reies toate detaliile despre propunerea premierului Ilie Bolojan și pașii concreți avuți în vedere de Guvern. Cert este că discuția se mută de la „dacă” la „cum”: dacă statul vrea acces la flexibilitatea din bateriile private, presiunea va fi pentru reguli și plăți explicite, nu pentru o utilizare implicită a unei investiții făcute de populație. [...]
Pătrunderea unei drone rusești în spațiul aerian al Republicii Moldova a declanșat măsuri de închidere temporară a traficului aerian pe un sector, un semnal de risc operațional la granița conflictului din Ucraina , după ce aparatul a deviat de la traiectorie și s-a prăbușit pe un câmp, unde a explodat, potrivit Digi24 . Incidentul a avut loc luni după-amiază, când o dronă lansată aparent de Rusia către o țintă din Ucraina a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova și a explodat după impactul cu solul. Nu au fost raportate victime, conform agențiilor dpa și Moldpres, citate de publicație. Închiderea temporară a spațiului aerian și intervenția autorităților Ministerul Apărării de la Chișinău a transmis că sistemele de supraveghere au detectat la ora 17:37 pătrunderea unui „obiect aerian” pe direcția Cuciurgan–Tiraspol, iar autoritățile au decis închiderea spațiului aerian pe sectorul Centru pentru 15 minute. „Sistemele de supraveghere ale spaţiului aerian din dotarea Armatei Naţionale au detectat, la ora 17:37, pătrunderea în spaţiul aerian al Republicii Moldova a unui obiect aerian, pe direcţia Cuciurgan-Tiraspol. Imediat au fost întreprinse măsuri pentru închiderea spaţiul aerian pe sectorul Centru, cu durata de 15 minute.” Explozia s-a produs în extravilanul localității Talmaza , la aproximativ trei kilometri de localitate, în raionul Ștefan Vodă. Impactul a provocat un incendiu de vegetație, iar zona a fost securizată; instituțiile abilitate au intervenit pentru stingerea incendiului și pentru stabilirea circumstanțelor. Ce se știe despre drona „Banderol” și de ce contează Potrivit presei ucrainene, citate de Digi24, ar fi fost vorba despre o dronă rusească „Banderol”, care a deviat în timp ce se apropia de orașul-port ucrainean Odesa și a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova. Publicația notează că „Banderol” este una dintre cele mai noi arme ale Rusiei, produsă începând cu anul trecut și descrisă ca fiind „mai mult o rachetă de croazieră decât o dronă”. Ar fi propulsată de un motor turbojet (fabricat în China) și ar atinge viteze de peste 500 km/h. Dincolo de faptul că nu au existat victime, episodul arată că autoritățile de la Chișinău pot ajunge să aplice, chiar și pe durate scurte, măsuri operaționale de restricționare a spațiului aerian în contextul atacurilor din proximitatea Odessei, cu potențiale efecte asupra traficului și gestionării riscurilor în regiune. [...]
O companie americană propune folosirea roboților umanoizi pentru supravegherea frontierei sudice a SUA , într-un scenariu în care aceștia ar putea acoperi zone greu accesibile și ar transmite alerte către agenți umani, potrivit Interesting Engineering . Foundation Robotics , prin CEO-ul Sankaet Pathak, susține că a prezentat tehnologia către oficiali ai Department of Homeland Security (DHS) și că poartă discuții cu mai multe agenții de securitate națională. Miza operațională este extinderea capacității de monitorizare în teren accidentat, unde accesul oamenilor, al vehiculelor, al dronelor sau al camerelor fixe ar fi dificil. Ce ar face, concret, robotul „Phantom” în teren Compania își promovează robotul umanoid Phantom ca instrument de supraveghere și recunoaștere. Conform descrierii din articol, Phantom ar putea: să navigheze autonom pe teren denivelat; să distingă oamenii de obstacole; să își cartografieze împrejurimile; să identifice potențiale traversări și să alerteze ofițeri umani, care decid răspunsul. Foundation mai spune că roboții ar putea funcționa și în tuneluri și ar permite supraveghere continuă, cu personalul rămas în poziții mai sigure. Statutul discuțiilor cu autoritățile și limita actuală Deși Pathak afirmă că au existat demonstrații către DHS și discuții cu agenții, DHS a transmis că „în prezent” nu are acorduri, programe pilot sau contracte prime active cu Foundation, potrivit Fox News, citat de publicație. Un obstacol tehnic menționat este rezistența la intemperii: versiunea actuală a Phantom are limitări, iar compania se așteaptă ca în „lunile următoare” să vină cu o a doua generație mai robustă, cu capabilități de protecție la apă și praf. Pathak afirmă că un pilot ar putea începe „în curând”, urmat de o implementare mai amplă, însă articolul nu oferă un calendar ferm. În privința utilizării forței, Pathak spune că Foundation ar lua în calcul înarmarea roboților dacă guvernul ar solicita acest lucru, dar subliniază că mașinile nu ar urma să ia independent decizii de aplicare a legii, responsabilitatea rămânând la ofițerii umani, potrivit Fox News. Specificații tehnice: dimensiuni, mobilitate, sarcină utilă Phantom este descris ca primul robot umanoid de producție al companiei, proiectat pentru „forță ridicată” și operare compatibilă cu mediile în care lucrează oamenii. Datele prezentate: înălțime: 5 feet 11 inches (aprox. 1,8 metri); greutate: 176 pounds (aprox. 80 kg); 29 de grade de libertate (numărul de articulații/axe de mișcare controlate); viteză maximă: 1,7 m/s; sarcină utilă: 88,2 pounds (aprox. 40 kg). Compania afirmă că robotul folosește actuatoare cicloidale proprietare (mecanisme de acționare care livrează cuplu într-un sistem electric compact), cu până la 160 Nm cuplu de vârf, cuplu maxim de „back-driving” sub 1 Nm și timp de răspuns sub 10 milisecunde. La nivel software, Foundation indică folosirea „Cortex”, un model de inteligență artificială care combină modele de limbaj și vizuale cu AI „informată de fizică”, pentru a transforma instrucțiuni în acțiuni în lumea reală. Publicația notează că sistemul folosește Deep Variational Bayes Filters (DVBFs) pentru a codifica date senzoriale și a actualiza predicții prin inferență bayesiană; compania susține că abordarea ar necesita mai puține date decât învățarea prin recompensă sau imitație. De ce contează: schimbare de model în supravegherea de frontieră Din perspectiva operațională, propunerea mută accentul de la senzori fixați (camere) sau platforme aeriene (drone) către roboți umanoizi mobili, care ar putea patrula în zone unde infrastructura e greu de instalat și întreținut. Totuși, în forma prezentată, inițiativa rămâne la nivel de discuții și demonstrații, fără un pilot confirmat de DHS și cu limitări tehnice încă nerezolvate (rezistența la apă și praf). [...]
CCR a blocat extinderea obligațiilor de integritate la partenerii neoficiali ai demnitarilor , declarând neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” din noua Lege a Integrității, dar a lăsat în picioare regimul tranzitoriu de sancțiuni cunoscut drept „Amendamentul Fritz”, potrivit Digi24 . Decizia a fost anunțată luni, într-un comunicat de presă al Curții Constituționale , care arată că obiecția de neconstituționalitate a fost admisă cu unanimitate de voturi în privința sintagmei ce viza persoanele aflate în relații nerecunoscute juridic de stat. În același timp, judecătorii au respins obiecția referitoare la aplicarea sancțiunilor pentru demnitarii găsiți în trecut incompatibili sau în conflict de interese, ceea ce înseamnă că „Amendamentul Fritz” trece de controlul CCR și ar urma să producă efecte după promulgarea legii. De ce contează: limite mai stricte pentru ce poate cere statul în materie de integritate În explicația „pe scurt” inclusă în comunicat, CCR motivează că sintagma privind „relații asemănătoare” este „imprecisă” și că legiuitorul nu poate atașa obligații juridice unor persoane aflate în relații personale care nu sunt recunoscute juridic. Curtea leagă această concluzie de cerințele de „calitate a legii” și de dreptul la viață privată, invocând articolele 1 alin. (5) și 26 din Constituție. Tot în aceeași argumentație, CCR indică faptul că publicarea pe site-ul Agenției Naționale de Integritate a declarațiilor de interese financiare ale persoanelor cu funcții/demnități publice și ale soților/soțiilor acestora contravine Deciziei CCR nr. 297/2025, pe motiv că astfel de măsuri afectează viața privată. Ce rămâne în vigoare: „Amendamentul Fritz” trece, cu efecte după promulgare Curtea a mai anunțat că dispozițiile tranzitorii privind aplicarea în timp a regimului sancționator pentru conflicte de interese și incompatibilități (menționate în comunicat ca „Amendamentul Fritz”) nu sunt contrare Constituției, în special în raport cu art. 15 alin. (2), care vizează aplicarea legii în timp. Consecința practică, așa cum este prezentată în material, este dublă: pe de o parte, legea nu poate extinde obligațiile de integritate către „parteneri” definiți vag și nerecunoscuți juridic; pe de altă parte, cadrul tranzitoriu de sancționare pentru conflicte de interese/incompatibilități rămâne valid și va deveni aplicabil după promulgarea legii. [...]
