Știri
Știri din categoria Depozite și economisire
Corecțiile recente la Pilonul II și III sunt legate mai ales de dobânzi, nu de război, potrivit Adevărul, care citează explicațiile lui George Moț, fondator desprepensiiprivate.ro. Aproape 9 milioane de români au bani în fondurile de pensii private, iar scăderile de câteva procente din ultimele săptămâni au alimentat îngrijorarea, pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu.
Moț susține că mișcarea a început înainte de conflict și ține în principal de creșterea dobânzilor la titlurile de stat, care afectează evaluarea obligațiunilor deja emise. În condițiile în care o parte majoritară din activele fondurilor este plasată în astfel de instrumente, o urcare a dobânzilor se vede, pe termen scurt, în scăderea valorii de piață a portofoliilor.
În ceea ce privește structura investițiilor, fondurile din Pilonul II și Pilonul III au portofolii asemănătoare, cu o pondere mare în titluri de stat și o expunere importantă pe acțiuni listate, în principal la Bursa de Valori București. În text sunt menționate date din februarie: 145 miliarde de lei (64% din active) în titluri de stat și aproape 62 miliarde de lei (27%) în acțiuni, restul fiind împărțit între alte obligațiuni și depozite.
„Corecția a început cu una-două săptămâni înainte și a fost cauzată de creșterea dobânzilor la titlurile de stat. Cu cât dobânzile cresc, cu atât scade valoarea titlurilor de stat.”
Pe fondul acestor fluctuații, Moț indică și contextul randamentelor recente: în 2025, profitul ar fi depășit 32 miliarde de lei, iar rata oficială de rentabilitate pe ultimii cinci ani ar fi fost între 6,45% și 9,58%. Pentru ultimul an, sunt menționate randamente mai ridicate, între 17,52% și 27,14% pentru Pilonul II și Pilonul III, în funcție de fond.
Articolul insistă și pe mecanismele de protecție ale sistemului. Pentru Pilonul II, este menționată o garanție potrivit căreia participantul nu poate retrage mai puțin decât a contribuit, iar unele fonduri de Pilon III oferă voluntar o protecție similară. Un alt nivel este separarea activelor (segregarea), adică banii participanților sunt ținuți separat de activele administratorului, astfel încât dificultățile financiare ale administratorului nu ar trebui să afecteze fondul; în plus, supravegherea este realizată de depozitar și de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
În scenariul unor scăderi mai ample, Moț descrie existența provizionului tehnic (sume puse deoparte de administratori pentru acoperirea unor pierderi) și a Fondului de Garantare, care ar interveni dacă provizionul nu ar fi suficient. Separat, el punctează diferența de flexibilitate: Pilonul II are contribuția stabilită prin lege (4,75% din salariul brut, conform textului), în timp ce Pilonul III permite contribuții suplimentare, „până la 15% din salariul brut”, și o perioadă aleasă de participant, cu posibilitatea retragerii de la 60 de ani, fără obligația de a opri economisirea atunci.
Recomandate
Românii își mută economiile din lei în euro, în ciuda dobânzilor mai mari la moneda națională , arată datele publicate marți de Banca Națională a României, potrivit HotNews.ro , care citează cele mai recente informații ale BNR . Tendința indică o preferință tot mai clară pentru protecția valutară, chiar cu prețul unui câștig imediat mai mic. Datele aferente lunii ianuarie 2026 arată că depozitele populației în lei au scăzut ușor față de luna precedentă, cu 0,1%. Raportat la aceeași perioadă din 2025, acestea sunt mai mari cu 5,8%, însă ajustate cu inflația rezultă o scădere reală de 3,5%. Cu alte cuvinte, în conturi sunt mai mulți lei, dar puterea lor de cumpărare este mai mică. În paralel, economiile în valută au crescut mai rapid. Depozitele în valută ale populației au avansat cu 11,1% în echivalent lei și cu 8,5% raportat strict la euro. Chiar dacă față de decembrie 2025 se observă o ușoară scădere, de aproximativ 1%, dinamica anuală indică o migrare constantă spre euro. Cum arată diferențele pe scurt Depozite în lei variație lunară: -0,1% variație anuală nominală: +5,8% variație anuală reală: -3,5% Depozite în valută variație lunară: aproximativ -1% variație anuală (în lei): +11,1% variație anuală (în euro): +8,5% Deși dobânzile la lei rămân superioare celor la euro, diferența este erodată de inflație și de evoluția cursului valutar. După episoadele de volatilitate din 2025, când euro a depășit 5,10 lei, o parte dintre deponenți par să fi ales siguranța cursului în locul randamentului nominal mai ridicat. Analiza publicată de HotNews arată că, într-un scenariu ipotetic în care euro se apreciază până la 5,20–5,25 lei la final de 2026, câștigul obținut din diferența de curs poate compensa dobânda mai mică la depozitele în valută. Astfel, decizia nu mai ține strict de procentul afișat de bancă, ci de anticipațiile privind evoluția leului. Concluzia care se desprinde din datele BNR este că economisirea rămâne solidă, însă încrederea deplină în stabilitatea monedei naționale este fragilă. Pentru sumele necesare pe termen scurt, leul rămâne opțiunea practică. Pentru economii pe termen mediu și lung, tot mai mulți români aleg euro ca instrument de protecție, chiar dacă asta înseamnă sacrificarea profitului imediat. [...]
În 2025, românii care și-au ținut economiile în depozite bancare în lei au pierdut bani în termeni reali , deoarece inflația medie de 9,7% a depășit semnificativ dobânzile plătite de bănci, care au stagnat în jur de 5%, informează Economica.net . Diferența de aproape 5 puncte procentuale a erodat puterea de cumpărare a economiilor, mai ales în cazul depozitelor cu scadențe populare de 3, 6 sau 12 luni. Pierderile reale la depozite în 2025 Conform datelor publicate de BNR pentru luna noiembrie 2025, românii care au constituit depozite bancare în ianuarie au înregistrat pierderi reale, după cum reiese din comparația directă între dobândă și inflație. Situația se prezintă astfel: Scadență depozit Dobândă medie Inflație medie Pierdere reală estimată 1 lună 5% 9,7% -4,7% 3 luni 5,1% 9,7% -4,6% 6 luni 5,2% 9,7% -4,5% 12 luni 5,3% 9,7% -4,4% Aceste scadențe sunt cele mai frecvent utilizate de români, astfel că majoritatea economiilor bancare au fost afectate. Titlurile de stat – randamente mai bune, riscuri mai mici Prin contrast, titlurile de stat emise în cadrul programelor Tezaur și Fidelis au oferit în 2025 dobânzi semnificativ mai mari . Cele mai recente ediții Tezaur, din octombrie și noiembrie, au avut un randament mediu de 7,43% , iar statul a atras în doar nouă luni peste 18 miliarde de lei , aproape dublu față de întreg anul 2023. Avantajele titlurilor de stat: Dobânzi anuale mai mari decât cele bancare Scadențe multiple: 1, 3 și 5 ani Subscriere simplă, online sau la oficiile poștale Risc scăzut, garantat de statul român Posibilitatea răscumpărării anticipate ( cu pierderea dobânzilor încasate anterior ) Dobânda se virează anual în contul investitorului și nu se capitalizează. La scadență, titularul primește valoarea nominală și ultima tranșă de dobândă. De ce nu mai sunt competitive depozitele bancare? Creșterea inflației și menținerea unor dobânzi bancare relativ scăzute au făcut ca randamentele nete din depozite să fie negative. În același timp, statul s-a văzut nevoit să ofere dobânzi mai atractive pentru a finanța deficitele bugetare tot mai mari, ceea ce a transformat titlurile de stat într-o alternativă mult mai rentabilă. Analiștii semnalează că băncile românești nu pot concura eficient cu statul , mai ales pe scadențe mai mari de un an, unde ofertele sunt rare și puțin avantajoase. În plus, încrederea populației în titlurile guvernamentale a crescut, datorită simplității procesului și a garantării sumelor. PE SCURT În 2025, diferențele dintre randamentele depozitelor bancare și dobânzile titlurilor de stat s-au accentuat, iar alegerea între cele două opțiuni de economisire a devenit tot mai clară. În timp ce cei care au mizat pe bănci au pierdut bani în termeni reali, investitorii în titluri de stat au obținut câștiguri, ceea ce explică migrarea masivă a economiilor populației către aceste instrumente guvernamentale. [...]
