Știri
Știri din categoria Depozite și economisire
Corecțiile recente la Pilonul II și III sunt legate mai ales de dobânzi, nu de război, potrivit Adevărul, care citează explicațiile lui George Moț, fondator desprepensiiprivate.ro. Aproape 9 milioane de români au bani în fondurile de pensii private, iar scăderile de câteva procente din ultimele săptămâni au alimentat îngrijorarea, pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu.
Moț susține că mișcarea a început înainte de conflict și ține în principal de creșterea dobânzilor la titlurile de stat, care afectează evaluarea obligațiunilor deja emise. În condițiile în care o parte majoritară din activele fondurilor este plasată în astfel de instrumente, o urcare a dobânzilor se vede, pe termen scurt, în scăderea valorii de piață a portofoliilor.
În ceea ce privește structura investițiilor, fondurile din Pilonul II și Pilonul III au portofolii asemănătoare, cu o pondere mare în titluri de stat și o expunere importantă pe acțiuni listate, în principal la Bursa de Valori București. În text sunt menționate date din februarie: 145 miliarde de lei (64% din active) în titluri de stat și aproape 62 miliarde de lei (27%) în acțiuni, restul fiind împărțit între alte obligațiuni și depozite.
„Corecția a început cu una-două săptămâni înainte și a fost cauzată de creșterea dobânzilor la titlurile de stat. Cu cât dobânzile cresc, cu atât scade valoarea titlurilor de stat.”
Pe fondul acestor fluctuații, Moț indică și contextul randamentelor recente: în 2025, profitul ar fi depășit 32 miliarde de lei, iar rata oficială de rentabilitate pe ultimii cinci ani ar fi fost între 6,45% și 9,58%. Pentru ultimul an, sunt menționate randamente mai ridicate, între 17,52% și 27,14% pentru Pilonul II și Pilonul III, în funcție de fond.
Articolul insistă și pe mecanismele de protecție ale sistemului. Pentru Pilonul II, este menționată o garanție potrivit căreia participantul nu poate retrage mai puțin decât a contribuit, iar unele fonduri de Pilon III oferă voluntar o protecție similară. Un alt nivel este separarea activelor (segregarea), adică banii participanților sunt ținuți separat de activele administratorului, astfel încât dificultățile financiare ale administratorului nu ar trebui să afecteze fondul; în plus, supravegherea este realizată de depozitar și de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
În scenariul unor scăderi mai ample, Moț descrie existența provizionului tehnic (sume puse deoparte de administratori pentru acoperirea unor pierderi) și a Fondului de Garantare, care ar interveni dacă provizionul nu ar fi suficient. Separat, el punctează diferența de flexibilitate: Pilonul II are contribuția stabilită prin lege (4,75% din salariul brut, conform textului), în timp ce Pilonul III permite contribuții suplimentare, „până la 15% din salariul brut”, și o perioadă aleasă de participant, cu posibilitatea retragerii de la 60 de ani, fără obligația de a opri economisirea atunci.
Recomandate
Depozitele rezidenților la bănci au urcat la 688,28 miliarde lei în august, dar economisirea populației în lei a scăzut ușor , într-un tablou care arată o creștere susținută mai ales de companii și de plasamentele în valută, potrivit Economedia , care citează date BNR. La nivel agregat, depozitele rezidenților clienți neguvernamentali s-au majorat cu 0,5% față de luna anterioară (0,3% în termeni reali), până la 688,280 miliarde lei. Comparativ cu august 2025, creșterea este de 8,8% (2,5% în termeni reali), conform BNR. Lei: plus pe total, minus la gospodării Depozitele în lei au o pondere de 67,8% din total și au crescut cu 0,7% față de iulie 2026 , până la 466,496 miliarde lei. Față de august 2025, avansul este de 8,4% (2,1% în termeni reali). În interiorul acestei categorii, dinamica diferă între populație și companii: Gospodăriile populației : depozitele în lei au scăzut cu 0,4% față de luna anterioară, la 269,618 miliarde lei; față de august 2025, au crescut cu 7% (0,8% în termeni reali). Alte sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) : depozitele în lei au urcat cu 2,2% față de luna precedentă, la 196,879 miliarde lei; față de august 2025, plus 10,4% (4% în termeni reali). Valută: creșteri mici lunar, avans mai puternic anual Depozitele în valută (exprimate în lei) reprezintă 32,2% din total și au crescut cu 0,3% față de iulie 2026, până la 221,784 miliarde lei. Exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 0,04%, la 42,175 miliarde euro. Comparativ cu august 2025, creșterea este de 9,7% în lei (5,8% în euro). Și aici, evoluțiile sunt diferite pe segmente: Gospodăriile populației : depozitele în valută (în lei) au crescut cu 0,2%, la 152,070 miliarde lei; exprimate în euro, au scăzut cu 0,1%, la 28,918 miliarde euro. Față de august 2025: +9,1% în lei (+5,2% în euro). Alte sectoare : depozitele în valută (în lei) au urcat cu 0,5%, la 69,714 miliarde lei; în euro, +0,3%, la 13,257 miliarde euro. Față de august 2025: +10,9% în lei (+6,9% în euro). Context Pentru comparația cu luna anterioară, Economedia a publicat și datele „față de iulie 2026” în acest material: Economedia . Tot în zona indicatorilor monetari, publicația a relatat separat despre dinamica creditării: Economedia . [...]
ING Bank România introduce un produs „hibrid” de economisire și investiții, cu dobândă preferențială la depozit, disponibil integral digital în Home’Bank , potrivit HotNews . Noul ING Depo Invest împarte automat suma depusă în două: jumătate intră într-un depozit la termen, jumătate într-un fond mutual (fond de investiții administrat profesionist), ceea ce schimbă modul în care clienții pot combina randamentul fix cu expunerea la piețe. Cum funcționează ING Depo Invest și care sunt condițiile Clientul alege o sumă minimă de 2.000 de lei sau 2.000 de euro (aprox. 10.000 lei), iar banca o împarte 50%-50% între depozit și investiție. Pentru componenta de depozit, condițiile diferă în funcție de monedă: în lei : depozit la termen pe șase luni , cu dobândă preferențială de 7% pe an (pentru jumătate din sumă); în euro : depozit la termen pe trei luni , cu dobândă preferențială de 2,5% pe an (pentru jumătate din sumă). Cealaltă jumătate este direcționată către un fond mutual ales de client din opțiunile disponibile în Home’Bank, în funcție de obiective și profilul de risc. Ce se întâmplă la scadență și care este diferența de risc După deschidere, cele două componente sunt administrate separat în aplicație: clientul poate vedea evoluția investiției, dobânda acumulată și scadența depozitului. La scadența depozitului, principalul și dobânda se transferă în contul curent , în timp ce investiția în fondul mutual continuă separat. Pentru componenta de investiție, banca indică un orizont recomandat de cel puțin trei ani , în funcție de fondul ales. Diferența esențială este de protecție și volatilitate: depozitele au dobândă stabilită de la început și beneficiază de protecția prevăzută de legislația privind garantarea depozitelor ; fondurile mutuale evoluează în funcție de piețele financiare și pot avea atât creșteri, cât și scăderi . Context: cât economisesc clienții ING, potrivit băncii ING Bank România afirmă că 52% dintre clienții săi au un cont de economii , iar aproximativ 500.000 transferă bani în contul de economii imediat după primirea salariului. Banca are peste două milioane de clienți în România. [...]
ING Bank România propune firmelor un depozit pe 3 luni care păstrează dobânda la retragere anticipată , o opțiune gândită să reducă „costul” de oportunitate al lichidităților ținute în cont curent, potrivit HotNews . Produsul, numit Depozitul Business Bonus , se adresează companiilor mici și mijlocii și clienților din segmentul mid-corporate. ING spune că depozitul oferă o dobândă de 5,1% pe an și permite retragerea banilor înainte de scadență fără pierderea dobânzii acumulate până în acel moment. Cum funcționează depozitul și care sunt condițiile Depozitul are maturitate de 3 luni, este disponibil în lei și poate fi deschis exclusiv pentru fonduri noi aduse la ING. Dobânda este calculată zilnic și se acordă pentru întreaga perioadă în care banii au rămas în depozit, inclusiv dacă acesta este lichidat înainte de termen. Poate fi accesat atât de companiile care devin acum clienți ING, cât și de clienții existenți care aduc sume noi în bancă. Condițiile operaționale menționate în articol: sumă minimă: 1.000 de lei; fără limită maximă pentru valoarea depozitului; fără limită pentru numărul de depozite care pot fi deschise; la scadență, principalul și dobânda sunt virate automat în cont; la retragere anticipată, fondurile sunt transferate imediat, iar dobânda acumulată se păstrează. Detalii despre produs sunt disponibile și pe pagina băncii: Depozitul Business Bonus . De ce contează pentru companii: flexibilitate fără „penalizarea” dobânzii În depozitele clasice, retragerea înainte de scadență duce, de regulă, la pierderea dobânzii, ceea ce împinge multe firme să lase banii în conturi curente care nu produc randament. ING mizează pe un produs care încearcă să combine accesul rapid la lichidități cu un câștig din dobândă, pentru perioadele în care companiile au încasări temporare și așteaptă momentul potrivit pentru investiții, achiziții sau plăți. Componenta digitală: deschidere 100% online Depozitul poate fi constituit integral online, prin ING Business Web sau aplicația ING Business Pro, din contul curent sau din conturile de economii. În același context, banca indică o migrare a operațiunilor pentru firme către canale digitale: potrivit ING, 87% dintre produsele destinate clienților business pot fi accesate online, iar jumătate dintre noii clienți își deschid relația cu banca fără interacțiune fizică. ING mai afirmă că, în medie, deschiderea unei relații de business durează aproximativ 15 minute, iar un cont suplimentar poate fi deschis în 1–2 minute. [...]
Deși PEPP are facilități fiscale din martie 2026, România nu are încă un produs funcțional pe piață , iar accesul rămâne mai degrabă „teoretic”, în lipsa furnizorilor și a sub-conturilor naționale operaționalizate, potrivit unei analize publicate de Mediafax . Produsul paneuropean de pensii personale (PEPP) este gândit ca o soluție de economisire voluntară, portabilă în UE, dar adoptarea este redusă la nivel european, iar oferta este limitată. Ce aduce PEPP pentru economisire și de ce contează fiscalitatea PEPP este un produs de economisire pentru pensie standardizat la nivelul Uniunii Europene, reglementat prin Regulamentul (UE) 2019/1238, aplicabil din 22 martie 2022. Miza practică este portabilitatea: persoana poate continua să economisească pentru pensie chiar dacă se mută și lucrează în alt stat membru, printr-un mecanism de sub-conturi naționale adaptate regulilor fiscale și juridice locale. În România, regimul fiscal favorabil a fost introdus prin modificări ale Codului fiscal prin OUG nr. 8/2026 , aplicabile de la 1 martie 2026. Concret, analiza menționează: deductibilitatea contribuțiilor în limita echivalentului în lei a 400 euro/an/persoană (aprox. 2.000 lei ); neimpozitarea anumitor venituri aferente PEPP în același plafon anual. Cadrul de reglementare: cine supraveghează și ce poate (și nu poate) face ASF România a creat cadrul juridic de aplicare prin Legea nr. 65/2023, care stabilește competențele autorităților și mecanismele de supraveghere pentru furnizori și distribuitori. În arhitectura de supraveghere: produsele PEPP sunt înregistrate la nivel european de EIOPA (Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale), care administrează registrul central; ASF este autoritatea națională competentă pentru entitățile din aria sa (asigurători, administratori de pensii private, societăți de administrare a investițiilor, administratori de fonduri de investiții alternative); BNR are competențe pentru instituțiile de credit. Analiza subliniază că PEPP este guvernat direct de regulamentul UE, iar detaliile tehnice (inclusiv plafonul de costuri de 1%, criteriile de investiții și documentația standard de informare) sunt stabilite prin acte europene. În consecință, ASF nu are competența de a adăuga cerințe suplimentare prin norme naționale, iar pentru entitățile străine se aplică procedura europeană de notificare transfrontalieră. De ce accesul e „teoretic”: piața locală, fără produs românesc și fără sub-conturi Deși obligațiile de implementare instituțională au fost îndeplinite, piața locală este descrisă ca fiind „într-o etapă incipientă”: nu există, la momentul analizei, un produs PEPP cu origine română înregistrat la EIOPA și nici sub-conturi naționale românești operaționalizate de furnizori europeni. La nivelul Uniunii, adoptarea rămâne redusă, iar numărul furnizorilor activi este limitat. Potrivit registrului central menționat în analiză, principalul furnizor activ este Finax (Slovacia), care distribuie produsul în unele state din Europa Centrală și de Est (Slovacia, Cehia, Croația, Polonia și Ungaria). Pentru verificarea produselor înregistrate, analiza indică registrul public european: PEPP Register . Pentru informații despre piața PEPP, este menționată și platforma European PEPP Market . Ce urmează: revizuirea regulamentului european, cu impact asupra costurilor și opțiunilor Comisia Europeană a lansat în noiembrie 2025 un proces de revizuire a Regulamentului PEPP, cu obiectivul de a crește atractivitatea produsului pentru furnizori și participanți. Discuțiile vizează, între altele, flexibilizarea opțiunilor de investiții, reconsiderarea plafonului de costuri și simplificarea mecanismului sub-conturilor naționale. În acest context, România participă la negocieri prin autoritățile competente, inclusiv ASF, cu obiectivul declarat de a găsi un echilibru între dezvoltarea pieței și protecția participanților. Cum ar funcționa pentru clienți, în linii mari Regulamentul prevede că furnizorii pot oferi până la șase opțiuni de investiții, iar opțiunea implicită trebuie să fie „PEPP de bază”. Acesta garantează capitalul investit fie printr-o garanție clasică, fie prin tehnici de diminuare a riscurilor (de exemplu, strategii conservatoare sau adaptate ciclului de viață). La maturitate, participanții au „opțiuni variate” pentru etapa de decumulare (utilizarea sumelor acumulate), fără ca analiza să detalieze aceste opțiuni. În concluzie, România are cadrul legal și stimulentul fiscal pentru PEPP, însă disponibilitatea efectivă pentru populație depinde de apariția furnizorilor și de rezultatul revizuirii europene aflate în curs. [...]
Economisirea populației se mută spre valută , în condițiile în care depozitele în valută au crescut în aprilie, iar cele în lei au scăzut ușor, pe fondul unei creditări care continuă să urce, potrivit Economedia , pe baza datelor BNR. În ansamblu, depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au scăzut în aprilie 2026 cu 0,1% față de luna anterioară, dar au fost cu 6,9% peste nivelul din aprilie 2025. Depozitele în lei: scădere lunară, creștere anuală Depozitele în lei (68,2% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali) au scăzut cu 0,5% față de martie 2026, însă au crescut cu 4,4% în ritm anual. La populație, depozitele în lei au coborât la 269.093,9 milioane lei, dar rămân mai mari cu 4,7% față de aprilie 2025. Depozitele în valută: avans mai rapid la populație Depozitele în valută ale populației, exprimate în lei, au urcat cu 1,6% față de luna anterioară, până la 146.737,2 milioane lei, ceea ce înseamnă un avans anual de 13,1%. În schimb, la nivelul altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare), depozitele în valută au scăzut ușor, cu 0,3% față de martie. Creditarea continuă să crească BNR mai arată că soldul creditului neguvernamental a crescut în aprilie cu 0,9% față de luna precedentă, până la 457.920 milioane lei: creditul în lei a urcat cu 0,9%, iar creditul în valută cu 1%. Pe segmentul guvernamental, soldul creditului a scăzut cu 0,4% față de martie, la 278.677,4 milioane lei, însă este cu 10,7% peste nivelul din urmă cu un an. În material sunt citate informații preluate de Economedia din Mediafax , fără ca articolul să detalieze cauzele acestor evoluții. [...]
Creșterea depozitelor în valută sugerează o preferință mai mare pentru economisirea în monede străine , în condițiile în care depozitele în lei ale populației au scăzut doar marginal în aprilie, potrivit datelor BNR prezentate de Mediafax . La nivel agregat, depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au scăzut în aprilie 2026 cu 0,1% față de luna anterioară, dar au fost cu 6,9% peste nivelul din aprilie 2025. Depozitele în lei: recul lunar, creștere anuală Depozitele în lei ale rezidenților (68,2% din total) au scăzut cu 0,5% față de martie 2026, iar față de aprilie 2025 au crescut cu 4,4%. Pentru populație, depozitele în lei au coborât „nesemnificativ” față de luna anterioară, până la 269.093,9 milioane lei, dar au rămas pe plus în dinamică anuală, cu o creștere de 4,7% față de aprilie 2025. În același timp, depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au scăzut cu 1,2% față de luna precedentă și au crescut cu 4% față de aprilie 2025. Depozitele în valută: avans lunar, salt anual la populație Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei (31,8% din total), au crescut cu 1% față de martie 2026, până la 213.676,2 milioane lei. Pentru gospodăriile populației, depozitele în valută (exprimate în lei) au urcat cu 1,6% față de luna anterioară, până la 146.737,2 milioane lei. În raport cu aprilie 2025, creșterea anuală a acestui indicator a fost de 13,1%. Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au scăzut cu 0,3% față de martie 2026. Context: creditarea a continuat să crească în aprilie BNR mai arată că soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în aprilie 2026 cu 0,9% față de martie, până la 457.920 milioane lei. Creditul în lei (67,7% din total) a avansat cu 0,9%, iar creditul în valută exprimat în lei (32,3% din total) a crescut cu 1%. În cazul creditului guvernamental, soldul a scăzut cu 0,4% față de martie 2026, până la 278.677,4 milioane lei, dar a fost cu 10,7% peste nivelul din aprilie 2025. [...]
