Știri
Corecțiile recente la Pilonul II și III sunt legate mai ales de dobânzi, nu de război , potrivit Adevărul , care citează explicațiile lui George Moț, fondator desprepensiiprivate.ro. Aproape 9 milioane de români au bani în fondurile de pensii private, iar scăderile de câteva procente din ultimele săptămâni au alimentat îngrijorarea, pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu. Moț susține că mișcarea a început înainte de conflict și ține în principal de creșterea dobânzilor la titlurile de stat, care afectează evaluarea obligațiunilor deja emise. În condițiile în care o parte majoritară din activele fondurilor este plasată în astfel de instrumente, o urcare a dobânzilor se vede, pe termen scurt, în scăderea valorii de piață a portofoliilor. În ceea ce privește structura investițiilor, fondurile din Pilonul II și Pilonul III au portofolii asemănătoare, cu o pondere mare în titluri de stat și o expunere importantă pe acțiuni listate, în principal la Bursa de Valori București. În text sunt menționate date din februarie: 145 miliarde de lei (64% din active) în titluri de stat și aproape 62 miliarde de lei (27%) în acțiuni, restul fiind împărțit între alte obligațiuni și depozite. „Corecția a început cu una-două săptămâni înainte și a fost cauzată de creșterea dobânzilor la titlurile de stat. Cu cât dobânzile cresc, cu atât scade valoarea titlurilor de stat.” Pe fondul acestor fluctuații, Moț indică și contextul randamentelor recente: în 2025, profitul ar fi depășit 32 miliarde de lei, iar rata oficială de rentabilitate pe ultimii cinci ani ar fi fost între 6,45% și 9,58%. Pentru ultimul an, sunt menționate randamente mai ridicate, între 17,52% și 27,14% pentru Pilonul II și Pilonul III, în funcție de fond. Articolul insistă și pe mecanismele de protecție ale sistemului. Pentru Pilonul II, este menționată o garanție potrivit căreia participantul nu poate retrage mai puțin decât a contribuit, iar unele fonduri de Pilon III oferă voluntar o protecție similară. Un alt nivel este separarea activelor (segregarea), adică banii participanților sunt ținuți separat de activele administratorului, astfel încât dificultățile financiare ale administratorului nu ar trebui să afecteze fondul; în plus, supravegherea este realizată de depozitar și de Autoritatea de Supraveghere Financiară. În scenariul unor scăderi mai ample, Moț descrie existența provizionului tehnic (sume puse deoparte de administratori pentru acoperirea unor pierderi) și a Fondului de Garantare, care ar interveni dacă provizionul nu ar fi suficient. Separat, el punctează diferența de flexibilitate: Pilonul II are contribuția stabilită prin lege (4,75% din salariul brut, conform textului), în timp ce Pilonul III permite contribuții suplimentare, „până la 15% din salariul brut”, și o perioadă aleasă de participant, cu posibilitatea retragerii de la 60 de ani, fără obligația de a opri economisirea atunci. [...]
