Știri
Știri din categoria Depozite și economisire
BCR a lansat Depozitul Promo pe 5 luni, cu dobânzi de până la 6,20% pe an la lei, potrivit Economica.net. Produsul oferă până la 1,75% pe an la euro, iar dobânzile maxime se acordă atunci când depozitul este constituit cu sume noi și sunt îndeplinite condițiile campaniei.
Oferta se adresează atât clienților înrolați în Programul de beneficii BCR, cât și celor care încasează un venit recurent de minimum 1.000 de lei pe lună în contul BCR, indiferent dacă sunt sau nu în program. Depozitul poate fi deschis integral online, din aplicația George, fără vizită în unitate.
Structura dobânzii combină un nivel de bază cu un bonus, în funcție de profilul clientului:
„Într-un context marcat de incertitudine, oamenii au nevoie mai mult ca oricând de repere clare, iar BCR vrea să fie unul dintre ele. Depozitul Promo pe 5 luni este un răspuns concret pentru cei care vor să-și protejeze banii – simplu, transparent, accesibil 100% digital, din George. Urmărim permanent evoluțiile economice și suntem pregătiți să venim mereu cu soluții în sprijinul clienților noștri”, a declarat Cătălin Munteanu, director executiv Produse și Clienți Retail BCR.
La dobânzi de până la 6,20% pe an la lei, banca își poziționează produsul între ofertele de vârf pentru scadențe apropiate de șase luni, în condițiile în care, conform aceleiași surse, dobânzile la produsele standard sunt în prezent între 4,30% și 5,50%. Campania se aplică exclusiv sumelor noi aduse în bancă începând cu 12 martie 2026 și este disponibilă doar prin canalele digitale ale BCR.
Recomandate
Pentru economisiri pe termen scurt, unele bănci ajung la 7% pe an, peste Tezaur la un an (6,30%) , ceea ce schimbă comparația clasică „depozit vs. titluri de stat” atunci când nu vrei să blochezi banii 3–6 ani, potrivit Economica . Ministerul Finanțelor oferă dobânzi neimpozabile de peste 7,4% la emisiuni pentru populație, însă la scadențe lungi: 5 ani la Tezaur (7,40%) și 6 ani la Fidelis în lei (7,50%). Pentru maturități mai scurte, randamentele sunt mai mici: Tezaur la un an are 6,30%, iar Fidelis în lei pe doi ani are 6,40% (7,40% pentru donatorii de sânge), conform aceleiași analize. Depozite care urcă la 7% sub un an: unde apare diferența față de stat Două bănci sunt indicate cu oferte de până la 7% pe an pentru depozite în lei cu maturități sub un an, însă cu condiții (campanii promoționale, „fonduri noi”, pachete de cont curent): Exim Banca Românească : dobânzi „de până la 7,00% pe an” prin campanii promoționale pentru Depozitul PLUS și Depozitul PLUS START . Depozitul PLUS (7 luni): dobândă fixă 6,70% pe an, sumă minimă 500 lei, fonduri noi. Depozitul PLUS START (7 luni): până la 7,00% pe an pentru clienții care deschid cont curent într-un pachet. Bonus pentru sume mari: pentru depozite de peste 100.000 lei, bonus automat de dobândă (de la +0,15%) peste rata standard. Alte elemente menționate: dobândă fixă pe toată perioada, comision zero de retragere numerar la scadență pentru maturități peste 180 de zile, administrare prin Internet/Mobile Banking. tbi Bank : dobânzi „de până la 7% pe an” la depozite în lei, cu niveluri diferite în funcție de maturitate: 6,5% (1 lună), 6,7% (3 luni), 6,9% (5 luni), 7% (6, 9 și 12 luni). Banca are și o campanie promoțională valabilă până la finalul lui iulie 2026, în care clienții care retrag banii înainte de scadență păstrează 50% din dobânda acumulată până atunci. În exemplul din analiză, la 50.000 lei depuși pe 12 luni la 7%, dobânda brută la scadență ar fi 3.500 lei; dacă depozitul e lichidat după 10 luni, clientul ar păstra aproximativ 1.458 lei dobândă brută. Context: titluri de stat cu lichiditate vs. depozite cu impozit pe dobândă Analiza notează că titlurile Fidelis au „lichiditate imediată” datorită listării la Bursa de Valori București , în timp ce depozitele bancare au dobânzi impozabile (10% din dobânda acumulată până la scadență). Cu toate acestea, pentru cine urmărește strict randamentul pe 6–12 luni, diferența de dobândă nominală poate înclina balanța către depozite, dacă sunt îndeplinite condițiile promoționale. Tot în piață, Economica menționează și alte oferte peste 6,50% pe an, de regulă cu condiții (online, sume noi, direcționarea salariului), inclusiv: ProCredit Bank (până la 6,60% pe an la 6 luni), Libra Bank (dobândă totală 6,60%, echivalent 6,10% p.a., la 1 an și 1 lună) și Banca Transilvania (până la 6,75% p.a. în anumite campanii, cu maturități mai lungi). De ce contează: miza e uriașă în economiile populației Depozitele totale ale gospodăriilor populației la bănci au ajuns la un sold cumulat de aproximativ 673 miliarde lei la finalul lunii martie 2026, potrivit datelor BNR citate în analiză. Din acestea, depozitele în lei erau de aproximativ 269,2 miliarde lei (dinamică anuală +6,2%), iar cele în valută (exprimate în lei) de aproximativ 144,4 miliarde lei (creștere de 1,2% față de luna precedentă). În acest context, mici diferențe de dobândă pe termen scurt pot muta rapid preferințele între bănci și titlurile de stat, mai ales în perioade cu oferte promoționale. [...]
Diferențele de câștig la depozitele în euro vin mai ales din DAE și comisioane, nu din dobânda afișată , iar la aceeași sumă depusă unele bănci ajung să lase clientului doar circa 16 euro, potrivit Newsweek . Miza pentru deponenți este „câștigul real” – suma rămasă efectiv după costuri – care poate varia de la peste 100 de euro până la aproximativ 16 euro pentru 5.000 de euro. De ce contează DAE, nu doar dobânda nominală Articolul explică faptul că diferențele de randament între bănci nu țin doar de dobânda comunicată, ci mai ales de DAE (Dobânda Anuală Efectivă) – indicator care reflectă costurile totale ale produsului și modul de calcul al dobânzii. În practică, DAE și comisioanele pot reduce semnificativ câștigul final, chiar dacă dobânda nominală pare apropiată de cea a altor bănci. Cine conduce la randamentele în euro și ce câștig rămâne la 5.000 de euro În topul randamentelor la euro apar, conform sursei, bănci de talie medie și jucători orientați spre digitalizare: ProCredit Bank : dobândă nominală 2,40%, DAE 2,16% ; la 5.000 de euro depuși, câștig net și câștig real: 108 euro . Intesa Sanpaolo Bank (varianta online) : dobândă 2,15%, DAE 1,56% ; câștig real: 78,01 euro . CEC Bank (depozite online) : dobândă 1,95%, DAE 1,40% ; câștig real: 70,20 euro . CEC Bank (depozit standard în sucursale) : dobândă 1,90%, DAE 1,36% ; câștig real: 67,96 euro . Salt Bank : dobândă 1,40%, DAE 1,26% ; câștig real: 63 euro . Materialul este preluat și de Ziarul de Iași , conform linkului indicat în sursă. Implicația practică pentru deponenți Pentru economisirea în euro, comparația între bănci ar trebui făcută pe DAE și câștigul real estimat , nu doar pe dobânda nominală. În plus, diferența dintre oferta online și cea din sucursală (exemplul CEC Bank) arată că același produs, vândut pe canale diferite, poate lăsa un câștig final diferit. [...]
CEC Bank prelungește cu încă șase luni dobânda de 4,80% pe an la depozitul în lei cu depuneri ulterioare, dar oferta este condiționată de achiziția Pachetului „Grijă Completă” , potrivit Economica . Campania se aplică în perioada 11.04.2026 – 10.10.2026, iar banca precizează că dobânda din campanie este peste nivelul standard pentru acest tip de depozit. Depozitul vizat este unul „cu depuneri ulterioare”, adică permite alimentări suplimentare oricând, inclusiv prin plăți automate recurente, ceea ce îl face mai flexibil decât un depozit clasic cu sumă fixă la început. Ce include pachetul și care sunt beneficiile operaționale În cadrul Pachetului „Grijă Completă”, clienții primesc, pe lângă dobânda de 4,80% pe an la depozit, o serie de facilități pentru operațiunile curente, atât în unități, cât și prin canale digitale. Lista de avantaje menționată include: dobândă de 4,80% pe an la depozitul în lei cu depuneri ulterioare deschis în cadrul pachetului, în intervalul 11.04.2026 – 10.10.2026; comision lunar de administrare zero, dacă sunt îndeplinite condițiile de eligibilitate; comisioane zero la plăți și încasări intrabancare și interbancare în lei făcute prin Mobile/Internet/Phone Banking; comision zero la retrageri de numerar de la ATM-urile CEC Bank și, în limita a 1.000 lei/lună, la orice ATM din România sau Uniunea Europeană; curs valutar avantajos pentru schimburi valutare realizate prin Mobile Banking; acces la plăți cu telefonul sau ceasul, prin Google Pay sau Apple Pay; servicii bancare pentru utilizarea de zi cu zi: cont curent, card de debit, Internet Banking, Mobile Banking, Phone Banking. Condițiile pentru comision lunar zero și alternativa de cost Pentru a beneficia de comision lunar zero la pachet, trebuie îndeplinite cumulativ două condiții: rulaj creditor recurent de minimum 2.000 lei/lună pe contul curent/cardul de debit sau existența unor disponibilități cumulate în depozite la termen de minimum 20.000 euro (echivalent în lei la cursul BNR din data verificării parametrului de calificare), indiferent dacă este sau nu realizată condiția de rulaj; cel puțin o tranzacție lunară cu cardul inclus în pachet, la comercianți, indiferent de valoare, care să apară pe extrasul de cont. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, comisionul este de 8,9 lei/lună. Într-o declarație citată de publicație, Adina Călin , director al Direcției Produse și Servicii Bancare din CEC Bank, a indicat că banca urmărește să stimuleze economisirea și utilizarea unor „instrumente simple, accesibile și eficiente” pentru gestionarea banilor, în cadrul pachetului care combină servicii curente cu dobânda promoțională la economisire. [...]
Ministerul Finanțelor ridică miza finanțării directe din economiile populației printr-o nouă ediție TEZAUR, cu dobânzi de până la 7,4% pe an, într-un context de presiune pe buget și costuri încă ridicate ale banilor, potrivit Ziarul Financiar . Emisiunea este disponibilă în perioada 11 mai – 5 iunie 2026 și include titluri de stat pentru populație cu maturități de 1, 3 și 5 ani , la dobânzi anuale de 6,30% , 6,90% și 7,40% . Ce înseamnă pentru economisitori: randament neimpozabil și flexibilitate la ieșire Titlurile de stat TEZAUR sunt neimpozabile , au valoare nominală de 1 leu și sunt emise în formă dematerializată (adică fără suport fizic, evidențiate electronic). Dobânda este anuală și se plătește conform calendarului din prospectul de emisiune. Ministerul Finanțelor precizează că titlurile sunt transferabile și pot fi răscumpărate anticipat , ceea ce le face mai flexibile decât o parte dintre produsele clasice de economisire. Cum se pot cumpăra titlurile și care sunt termenele-limită Românii pot subscrie prin mai multe canale, cu calendare diferite: Ghișeul.ro : 11 mai – 3 iunie Spațiul Privat Virtual (SPV) : până pe 4 iunie, pentru persoanele fizice deja înregistrate în sistem Trezoreria Statului : 11 mai – 5 iunie Poșta Română : până pe 4 iunie în mediul urban și până pe 3 iunie în mediul rural Programul este destinat persoanelor fizice care au împlinit 18 ani la data subscrierii. Investitorii pot face una sau mai multe subscrieri în cadrul aceleiași emisiuni și pot anula subscrierile în perioada de ofertă. De ce contează pentru finanțele publice Ministerul amintește că, din martie 2025 , persoanele cu cont pe Ghișeul.ro și card de debit pot cumpăra online titluri de stat, măsură menită să simplifice accesul populației la astfel de investiții. În același timp, statul continuă să atragă finanțare direct de la populație pentru acoperirea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice , într-o perioadă caracterizată de dobânzi ridicate și presiuni asupra finanțelor publice, conform informațiilor din articol. [...]
Corecțiile recente la Pilonul II și III sunt legate mai ales de dobânzi, nu de război , potrivit Adevărul , care citează explicațiile lui George Moț, fondator desprepensiiprivate.ro. Aproape 9 milioane de români au bani în fondurile de pensii private, iar scăderile de câteva procente din ultimele săptămâni au alimentat îngrijorarea, pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu. Moț susține că mișcarea a început înainte de conflict și ține în principal de creșterea dobânzilor la titlurile de stat, care afectează evaluarea obligațiunilor deja emise. În condițiile în care o parte majoritară din activele fondurilor este plasată în astfel de instrumente, o urcare a dobânzilor se vede, pe termen scurt, în scăderea valorii de piață a portofoliilor. În ceea ce privește structura investițiilor, fondurile din Pilonul II și Pilonul III au portofolii asemănătoare, cu o pondere mare în titluri de stat și o expunere importantă pe acțiuni listate, în principal la Bursa de Valori București. În text sunt menționate date din februarie: 145 miliarde de lei (64% din active) în titluri de stat și aproape 62 miliarde de lei (27%) în acțiuni, restul fiind împărțit între alte obligațiuni și depozite. „Corecția a început cu una-două săptămâni înainte și a fost cauzată de creșterea dobânzilor la titlurile de stat. Cu cât dobânzile cresc, cu atât scade valoarea titlurilor de stat.” Pe fondul acestor fluctuații, Moț indică și contextul randamentelor recente: în 2025, profitul ar fi depășit 32 miliarde de lei, iar rata oficială de rentabilitate pe ultimii cinci ani ar fi fost între 6,45% și 9,58%. Pentru ultimul an, sunt menționate randamente mai ridicate, între 17,52% și 27,14% pentru Pilonul II și Pilonul III, în funcție de fond. Articolul insistă și pe mecanismele de protecție ale sistemului. Pentru Pilonul II, este menționată o garanție potrivit căreia participantul nu poate retrage mai puțin decât a contribuit, iar unele fonduri de Pilon III oferă voluntar o protecție similară. Un alt nivel este separarea activelor (segregarea), adică banii participanților sunt ținuți separat de activele administratorului, astfel încât dificultățile financiare ale administratorului nu ar trebui să afecteze fondul; în plus, supravegherea este realizată de depozitar și de Autoritatea de Supraveghere Financiară. În scenariul unor scăderi mai ample, Moț descrie existența provizionului tehnic (sume puse deoparte de administratori pentru acoperirea unor pierderi) și a Fondului de Garantare, care ar interveni dacă provizionul nu ar fi suficient. Separat, el punctează diferența de flexibilitate: Pilonul II are contribuția stabilită prin lege (4,75% din salariul brut, conform textului), în timp ce Pilonul III permite contribuții suplimentare, „până la 15% din salariul brut”, și o perioadă aleasă de participant, cu posibilitatea retragerii de la 60 de ani, fără obligația de a opri economisirea atunci. [...]
Românii își mută economiile din lei în euro, în ciuda dobânzilor mai mari la moneda națională , arată datele publicate marți de Banca Națională a României, potrivit HotNews.ro , care citează cele mai recente informații ale BNR . Tendința indică o preferință tot mai clară pentru protecția valutară, chiar cu prețul unui câștig imediat mai mic. Datele aferente lunii ianuarie 2026 arată că depozitele populației în lei au scăzut ușor față de luna precedentă, cu 0,1%. Raportat la aceeași perioadă din 2025, acestea sunt mai mari cu 5,8%, însă ajustate cu inflația rezultă o scădere reală de 3,5%. Cu alte cuvinte, în conturi sunt mai mulți lei, dar puterea lor de cumpărare este mai mică. În paralel, economiile în valută au crescut mai rapid. Depozitele în valută ale populației au avansat cu 11,1% în echivalent lei și cu 8,5% raportat strict la euro. Chiar dacă față de decembrie 2025 se observă o ușoară scădere, de aproximativ 1%, dinamica anuală indică o migrare constantă spre euro. Cum arată diferențele pe scurt Depozite în lei variație lunară: -0,1% variație anuală nominală: +5,8% variație anuală reală: -3,5% Depozite în valută variație lunară: aproximativ -1% variație anuală (în lei): +11,1% variație anuală (în euro): +8,5% Deși dobânzile la lei rămân superioare celor la euro, diferența este erodată de inflație și de evoluția cursului valutar. După episoadele de volatilitate din 2025, când euro a depășit 5,10 lei, o parte dintre deponenți par să fi ales siguranța cursului în locul randamentului nominal mai ridicat. Analiza publicată de HotNews arată că, într-un scenariu ipotetic în care euro se apreciază până la 5,20–5,25 lei la final de 2026, câștigul obținut din diferența de curs poate compensa dobânda mai mică la depozitele în valută. Astfel, decizia nu mai ține strict de procentul afișat de bancă, ci de anticipațiile privind evoluția leului. Concluzia care se desprinde din datele BNR este că economisirea rămâne solidă, însă încrederea deplină în stabilitatea monedei naționale este fragilă. Pentru sumele necesare pe termen scurt, leul rămâne opțiunea practică. Pentru economii pe termen mediu și lung, tot mai mulți români aleg euro ca instrument de protecție, chiar dacă asta înseamnă sacrificarea profitului imediat. [...]
