Știri
Știri din categoria Curs BNR
Consiliul Concurenței a aprobat preluarea Carrefour România de către Pavăl Holding, tranzacție evaluată la 823 milioane euro (aprox. 4,31 miliarde lei), potrivit Profit. Decizia elimină principalul obstacol de reglementare și deschide calea pentru finalizarea uneia dintre cele mai mari mutări din retailul local.
Autoritatea a autorizat operațiunea prin care Pavăl Holding intenționează să preia grupul Carrefour în România, respectiv Carrefour România S.A., Supeco Investment S.R.L., Bringo Magazin S.R.L. și Columbus Active S.R.L., conform aceleiași surse.
Deși activitățile celor două grupuri „nu se suprapun”, Consiliul Concurenței a evaluat posibilele efecte ale tranzacției pe două paliere, în special pentru bunuri de consum curent (preponderent alimentare):
În urma analizei, instituția a concluzionat că tranzacția notificată nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piața românească (sau pe o parte semnificativă a acesteia) și că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurențial normal.
Aprobarea Consiliului Concurenței este pasul-cheie de reglementare menționat în material și permite părților să meargă mai departe cu finalizarea tranzacției. Profit notează că interesul fraților Dragoș și Adrian Pavăl pentru magazinele Carrefour a fost anunțat anterior de publicație.
Recomandate
Consiliul Concurenței impune băncilor un termen de 60 de zile pentru schimbarea mecanismului ROBOR , o cerință care poate modifica funcționarea pieței interbancare și adaugă incertitudine operațională în interiorul instituțiilor de credit, potrivit Profit . Miza este una de reglementare și de funcționare a pieței: după investigația privind cotațiile ROBOR, băncile din panelul ROBOR trebuie să vină cu propuneri pentru „un nou plan” privind modul în care sunt făcute cotațiile, în termen de 60 de zile. Publicația notează că decizia „generează incertitudini” în rândul băncilor, inclusiv pentru că acestea nu ar înțelege exact ce li se cere să modifice. Ce le cere Consiliul Concurenței băncilor Dincolo de sancțiunile aplicate în anchetă, cerințele descrise în material vizează două direcții: revizuirea modului de stabilire a cotațiilor ROBOR , printr-un plan nou propus de bănci în 60 de zile; limitarea publicării de prognoze de către economiștii băncilor , pe motiv că astfel de estimări ar transmite semnale în piață. Context: decizii motivate și sancțiuni totale de 3,7 miliarde lei Consiliul Concurenței a transmis băncilor deciziile motivate privind sancțiunile rezultate din investigația ROBOR, care însumează 3,7 miliarde de lei , conform informațiilor citate de Profit . În acest stadiu, articolul nu detaliază ce formă ar urma să ia noul mecanism de cotație și nici cum ar fi implementată, în practică, restricția privind prognozele economiștilor. Ce este cert, din informațiile disponibile, este termenul de 60 de zile pentru propuneri și intenția autorității de a reduce semnalele publice care pot influența piața. [...]
Riscul ca unele bănci să se retragă din mecanismul de cotații ROBOR apare după ce instituțiile de credit au primit deciziile motivate de sancționare de la Consiliul Concurenței , potrivit Profit . Miza depășește nivelul amenzilor: o eventuală ieșire din panelul de stabilire a indicilor poate afecta funcționarea pieței monetare și modul în care se formează dobânzile de referință folosite în contracte. Consiliul Concurenței a susținut, în urma investigației, că băncile participante la panelul ROBOR „și-au coordonat comportamentul” printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, „în special referitoare la preț”, ceea ce ar fi denaturat cotațiile, conform informațiilor publicate. Ce se poate schimba operațional: participarea la ROBOR și rolul de dealer primar Surse din piața bancară citate de publicație arată că, în baza motivării, fiecare bancă poate analiza dacă își continuă participarea la procesul de stabilire a ROBOR și, posibil, dacă își menține calitatea de dealer primar pe piața titlurilor de stat (instituții care au obligații și drepturi în relația cu statul pe piața datoriei publice). Publicația notează că „nu poate fi exclus” ca unele bănci să decidă retragerea din mecanismele de piață care presupun furnizarea de cotații. Termenele legale și traseul în instanță De la primirea motivării, băncile au 30 de zile pentru a studia documentul și a contesta sancțiunea în instanță, demers pe care au anunțat deja că îl vor face. Procesele ar urma să se judece în fond la Curtea de Apel București și în recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar durata probabilă este de „câțiva ani”, potrivit sursei. Tot în 30 de zile de la comunicarea deciziei, băncile trebuie să plătească amenzile; în caz contrar, riscă executarea silită. Amenzile reprezintă venituri la bugetul de stat. Băncile pot cere și suspendarea executării deciziei, ceea ce ar amâna plata până la finalizarea procesului de fond, însă ar presupune depunerea unei cauțiuni de 0,1% din valoarea amenzii. Impact financiar: provizioane, chiar și cu plata suspendată Chiar dacă ar obține suspendarea plății, băncile ar trebui să constituie provizioane, mai arată Profit. Publicația compară nivelul amenzilor cu rezultatele sectorului: băncile cumulau profituri nete de circa 7,3 miliarde de lei la jumătatea anului. [...]
Croații de la Enna Solar caută finanțare BERD pentru un proiect solar hibrid la Mihăilești , o mișcare care poate accelera intrarea în operare a unei capacități noi de producție și stocare de energie în România. Potrivit Profit , investiția este prima majoră a grupului croat Enna în afara țării de origine, iar finanțarea vizată ar urma să vină de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Proiectul este descris ca un „solar hibrid” de 87,5 MW/140 MWh la Mihăilești, ceea ce indică o combinație între producția fotovoltaică și stocarea energiei în baterii (MWh – capacitatea de stocare). Compania care dezvoltă proiectul este PVP Cepheus SRL , deținută de Enna Solar. Ce finanțare analizează BERD și care este calendarul BERD analizează acordarea unui împrumut senior (credit cu prioritate la rambursare față de alte datorii) către compania de proiect, însă valoarea împrumutului nu este precizată în informațiile disponibile. Decizia de finanțare ar urma să intre în etapa de aprobare: board-ul BERD va anunța luna viitoare dacă aprobă creditul, conform datelor citate. De ce contează pentru piața locală Dincolo de faptul că este prima investiție majoră externă a grupului Enna, demersul de finanțare la BERD este relevant pentru piața românească prin potențialul de a susține implementarea unui proiect care adaugă atât capacitate de producție , cât și stocare , într-un moment în care integrarea surselor regenerabile pune presiune pe flexibilitatea sistemului energetic. În acest stadiu, informațiile publice se limitează la parametrii proiectului și la faptul că finanțarea este în analiză; nu sunt menționate în material valoarea investiției, termenele de execuție sau data estimată de punere în funcțiune. [...]
Trecerea euro peste 5,34 lei pe interbancar readuce în prim-plan costul apărării leului din rezervele valutare , după ce BNR a raportat o scădere de 4,8 miliarde de euro în septembrie, bani folosiți parțial și pentru susținerea cursului, potrivit Adevărul . Mișcarea a fost una rapidă: euro a urcat pentru scurt timp la un nivel record, apoi a coborât ușor. Saltul s-a produs joi în jurul orei 15:00, când euro a crescut brusc de la aproximativ 5,28 lei la peste 5,33 lei, iar în anumite momente a depășit 5,34 lei pe piața interbancară. Potrivit articolului, episodul a venit la scurt timp după publicarea datelor BNR privind rezervele valutare. BNR: volatilitate mai mare și un „echilibru” cu dobânzile Dan Suciu , purtătorul de cuvânt al BNR, a spus că o volatilitate mai ridicată a cursului trebuie luată în calcul în perioada aceasta și că banca centrală încearcă să mențină un echilibru între mișcarea cursului și evoluția dobânzilor, conform știrileprotv.ro. „Volatilitatea mai mare a cursului este o realitate pe care nu o putem ignora în această perioadă. Încearcă Banca Națională să țină un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor.” Ce factori văd economiștii: politică internă și așteptări legate de rating În evaluarea economiștilor citați, deprecierea leului are mai multe cauze, de la contextul internațional și creșterea dobânzilor la nivel global, până la situația politică și economică din România. Economistul Andrei Caramitru a legat reacția piețelor de respingerea Guvernului Mureșan în Parlament. Presiunea asupra leului apare și înaintea raportului agenției de rating S&P , așteptat vineri noapte, în condițiile în care România riscă o retrogradare în categoria statelor cu rating nerecomandat investițiilor, iar analiza va include stabilitatea politică și perspectivele fiscale. Ce urmează: cursul oficial de vineri BNR urmează să publice vineri, la ora 13:00, cursul oficial euro-leu, conform aceleiași surse. Pentru piață, acesta va fi un reper important după episodul de volatilitate din interbancar. [...]
Scăderea cu 4,8 miliarde de euro a rezervei valutare în septembrie ridică semne de întrebare despre presiunea pe leu și intervențiile BNR , în condițiile în care banca centrală nu detaliază cea mai mare parte a ieșirilor, potrivit HotNews . Rezervele valutare ale BNR au coborât în septembrie cu 4,8 miliarde de euro, până la 60,06 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un recul de 7,4% într-o singură lună, arată datele publicate joi de banca centrală. Scăderea șterge integral câștigul din august, susținut, între altele, de prefinanțarea de aproximativ 2,5 miliarde de euro din împrumutul SAFE acordat României de Comisia Europeană. Comparativ cu restul anului, septembrie iese puternic din tipar: în intervalul ianuarie–iulie rezerva valutară se redusese cu 1,57 miliarde de euro (de la 64,8 la 63,23 miliarde), iar cea mai mare scădere lunară fusese în aprilie, de 2,2 miliarde. Cu alte cuvinte, pierderea din septembrie a fost mai mult decât dublul celei mai slabe luni de până atunci și aproape de trei ori cât scăderea cumulată din ianuarie până în iulie. Ce explică scăderea și ce rămâne neclar Din „mecanica” lunii reiese că ieșirile au totalizat 8,1 miliarde de euro, în timp ce intrările au fost de 3,3 miliarde de euro. Serviciul datoriei publice în valută (rate și dobânzi) a consumat circa 2,68 miliarde de euro, adică aproximativ o treime din ieșiri. Pentru restul scăderii, comunicarea BNR rămâne generală: sunt menționate modificarea rezervelor minime în valută ale băncilor, plăți din contul Comisiei Europene „și altele”, fără detalierea componentelor. În lipsa acestor informații, cea mai mare parte a scăderii rămâne, deocamdată, neexplicată public. Legătura cu cursul: record pe euro, dar fără concluzii despre intervenții În același interval, pe 23 septembrie, euro a atins 5,2788 lei la cursul BNR , maximul perioadei și un nivel record pentru leu. Datele publicate nu permit însă să se afirme că banca centrală a vândut valută pentru a tempera deprecierea, notează publicația. Aurul și rezervele internaționale totale Stocul de aur a rămas la 103,6 tone, dar valoarea lui a scăzut de la 12,76 miliarde la 12,28 miliarde de euro (minus 3,8%), exclusiv din cauza prețului internațional exprimat în euro. Astfel, rezervele internaționale totale (valută plus aur) au coborât la 72,34 miliarde de euro, cu 5,3 miliarde de euro mai puțin decât în august. Ce urmează: presiune mai mică din plățile de datorie Pentru octombrie, plățile scadente pentru datoria în valută însumează circa 350 de milioane de euro, de aproape opt ori mai puțin decât în septembrie. Asta reduce semnificativ presiunea „mecanică” a datoriei asupra rezervei, însă rămâne deschisă întrebarea privind factorii care au generat restul ieșirilor din septembrie, în absența unor detalii publice. [...]
România mizează pe gaze proprii și pe rolul de coridor regional , iar discuțiile cu SUA pe energie nu vizează cumpărarea de gaze pentru consum intern, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan , relatate de Profit . Bolojan a respins informațiile potrivit cărora Guvernul ar fi fost „dat jos” la intervenția Statelor Unite din cauza opoziției față de achiziționarea de gaz lichefiat (LNG) dintr-o sursă americană. El a spus că România are un parteneriat cu SUA inclusiv pe energie, iar pe componenta de gaze acesta ar viza, în principal, transportul pe teritoriul național către alte zone din Europa de Est , nu importuri pentru necesarul intern. În același context, premierul a afirmat că România își asigură 80% din resurse din producția proprie și că „de la anul” țara își va dubla capacitatea , aspect cunoscut și acceptat de partenerii americani, conform aceleiași surse. Declarațiile vin pe fondul unor speculații politice legate de relația cu administrația americană și de posibile presiuni comerciale în zona energiei. Din perspectiva pieței, mesajul Guvernului indică o linie de politică energetică axată pe creșterea producției interne și pe valorificarea infrastructurii de transport ca avantaj regional, cu implicații directe pentru operatorii din sector și pentru fluxurile de gaze din Europa de Est. [...]
