Știri
Știri din categoria Curs BNR
Paramount încearcă să deblocheze aprobarea UE pentru preluarea Warner Bros. Discovery prin concesii, într-un dosar care a intrat în faza în care Comisia Europeană testează dacă tranzacția poate fi autorizată cu remedii, potrivit Profit.
Miza este una de reglementare: Bruxelles-ul analizează riscul de concentrare pe lanțul de distribuție și exploatare a filmelor, iar Paramount susține că soluțiile propuse răspund „direct și complet” preocupărilor Comisiei și ar permite aprobarea „într-un termen rezonabil”, conform informațiilor preluate de Profit.
Deși Comisia Europeană nu a făcut publice detaliile, surse apropiate dosarului au declarat pentru Reuters, citate de Economica, că Paramount ar fi dispusă să renunțe la parteneriatul cu Universal Pictures pentru distribuția filmelor. Măsura ar viza reducerea temerilor operatorilor europeni de cinematografe privind o concentrare excesivă a pieței.
Comisia Europeană și-a prelungit termenul de analiză până la 22 iulie, de la data inițială de 7 iulie, pentru a evalua măsurile propuse.
În SUA, Departamentul Justiției a aprobat deja tranzacția, însă procesul nu este închis: California și New York pregătesc o acțiune în instanță pentru a încerca blocarea fuziunii, potrivit Economica. În Marea Britanie, autoritățile au indicat că ar putea interveni în analiză, invocând posibile efecte asupra pieței de știri, programelor pentru copii și serviciilor de streaming.
Dacă va fi finalizată, achiziția ar crea unul dintre cele mai mari grupuri media și de divertisment din lume, cu efecte directe asupra concurenței în distribuția de conținut și în streaming. În acest moment, însă, cheia rămâne acceptarea de către Comisia Europeană a pachetului de concesii și decizia de la finalul perioadei de evaluare extinse.
Recomandate
Euro a urcat la un nou maxim istoric, 5,3527 lei , ceea ce pune presiune directă pe costurile companiilor și populației cu plăți în valută, de la importuri la rate și chirii denominate în euro, potrivit Profit , care citează cursul de referință anunțat marți de BNR. Cursul oficial a ajuns la 5,3527 lei pentru 1 euro , în creștere de la 5,3306 lei înregistrat luni. Publicația notează că precedentul record fusese atins vineri, 2 octombrie, când euro urcase la 5,3447 lei . Ce se vede în restul principalelor cotații BNR Pe lângă euro, BNR a publicat și următoarele niveluri pentru valutele principale: 1 dolar american : 4,7616 lei (de la 4,7569 lei ) 1 liră sterlină : 6,3036 lei 1 franc elvețian : 5,7285 lei De ce contează acest nivel pentru economie Un euro mai scump se transmite, în general, în costuri mai mari pentru bunurile și serviciile cu componentă de import și pentru obligațiile de plată legate de euro. Din informațiile disponibile în materialul citat nu reiese care sunt factorii care au dus la această mișcare a cursului, însă noul record ridică miza pentru companiile expuse la valută și pentru debitorii cu plăți în euro. [...]
ROBOR la 6 luni a coborât ușor, semnalând o relaxare marginală a costurilor de finanțare în lei , într-un context în care dobânzile interbancare rămân strâns legate de lichiditatea din piață și de nivelul dobânzilor BNR, potrivit Profit . Indicele ROBOR la 6 luni a scăzut la 6,16%, de la 6,17%. În același timp, ROBOR la 3 luni a stagnat la 6,11%, conform datelor prezentate de publicație. De ce contează pentru credite și costul banilor ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care băncile din România se împrumută între ele în lei. Evoluția sa este influențată în principal de lichiditatea din piață și de dobânzile stabilite de Banca Națională a României , notează sursa. ROBOR la 3 luni este reperul folosit la calculul dobânzilor pentru majoritatea creditelor în lei, inclusiv pentru împrumuturile persoanelor fizice acordate înainte de 2019. În acest context, faptul că ROBOR la 3 luni a rămas neschimbat sugerează că, pe termen foarte scurt, costurile aferente acestor credite nu primesc un impuls de reducere din această componentă. Ce indică mișcarea de azi Scăderea ROBOR la 6 luni este de amplitudine redusă și, singură, nu schimbă semnificativ tabloul dobânzilor din piață, dar poate fi citită ca un semnal de stabilizare sau ușoară detensionare pe scadențe mai lungi, în măsura în care condițiile de lichiditate și așteptările privind dobânzile BNR rămân favorabile. [...]
CFA România anticipează o depreciere treptată a leului, cu euro la 5,40–5,50 lei la final de 2027 , ceea ce ridică miza pentru companiile și populația cu costuri în valută, potrivit HotNews . Luni, la ora 12:00, pe piața interbancară un euro se tranzacționa la 5,3285 lei. În acest context, Adrian Codirlașu , președintele CFA România, a spus la lansarea raportului „FY 2027 Macroeconomic Outlook” că așteptările organizației sunt „undeva la 5,4–5,5 lei pentru un euro pe finalul anului viitor”, cu „riscul ca euro să fie puțin mai mare în final decât proiecția”. De ce contează: pragurile depășite tind să devină noul minim Mesajul central al CFA România este că, odată depășite, nivelurile de curs nu mai sunt recuperate ușor. Codirlașu a respins explicit scenariul revenirii la 5 lei/euro: „Nu! În momentul în care euro a depășit un anumit nivel, s-a consolidat acolo sau s-a dus mai departe în sus”. În interpretarea CFA România, această dinamică sugerează că ajustarea cursului rămâne, structural, în sensul deprecierii leului, chiar dacă mișcările pot fi administrate astfel încât să evite șocuri bruște. Ce stă în spatele scenariului: inflație, „deficite gemene” și rolul BNR CFA România indică drept argumente principale diferențialul de inflație față de zona euro și „deficitele gemene” (deficit bugetar și deficit de cont curent), ambele încă mari. În același timp, politica BNR de volatilitate scăzută ar urma să mențină o ajustare treptată, „fără salturi”, în logica prezentată în articol. Codirlașu a mai spus că, după o perioadă în care cursul a fost folosit ca ancoră antiinflaționistă, „de anul trecut a început o anumită depreciere” de circa 15 bani, echivalentul a 2–3% pe an, iar ipoteza CFA este că această depreciere anuală va continua. Cifrele din raport și semnalul din sondajul intern Raportul CFA România indică pentru finalul lui 2027 un interval EUR/RON de 5,40–5,50. Pornind de la 5,278 (cursul BCE din 24 septembrie, citat în material), aceasta ar însemna o depreciere nominală suplimentară de 2,3%–4,2%. Sondajul intern al CFA România este în aceeași direcție: în august, membrii organizației se așteptau la un curs de 5,36 peste 12 luni, iar 90% dintre respondenți anticipau o depreciere suplimentară. Context: cum s-a mișcat leul în 2026 În 2026, leul a pierdut 3,6% față de euro de la finalul lui 2025, iar „aproape toată mișcarea” s-a produs într-o singură săptămână (30 aprilie–7 mai), perioadă care a coincis cu căderea coaliției de guvernare. Cursul a depășit astfel intervalul de 5,15–5,20 prognozat anterior de CFA pentru 2026, iar autorii au recunoscut că scenariul advers s-a materializat parțial. Raportul menționat în articol este „FY 2027 Macroeconomic Outlook”, disponibil aici: FY 2027 Macroeconomic Outlook . [...]
Deprecierea leului peste 5,34 lei/euro ridică miza pentru costurile de finanțare și prețuri , într-un moment în care piața așteaptă verdictul S&P Global privind ratingul României, potrivit HotNews . Pe piața interbancară, euro a trecut vineri dimineață de 5,34 lei, într-o sesiune de depreciere a monedei naționale, cu câteva ore înainte ca S&P Global să anunțe dacă menține România pe ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor sau o retrogradează. În acest context, BNR ar putea interveni pentru a atenua mișcarea, după ce rezerva valutară a scăzut luna trecută cu 4,8 miliarde de euro. Banca centrală nu comentează intervențiile, dar operează în regim de „flotare controlată”, care permite intervenții când volatilitatea este ridicată — iar volatilitatea, prin definiție, complică planificarea cheltuielilor și veniturilor, pentru că face cursul mai greu de anticipat. „Ceea ce încearcă banca acum este să găsească un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor. În perioadele complicate, acest echilibru nu este ușor de găsit”, a declarat la Digi24 Dan Suciu , purtătorul de cuvânt al BNR. Același oficial a explicat că deciziile BNR influențează lichiditatea din piață, cu efecte posibile asupra finanțării economiei și chiar a bugetului. Ce înseamnă practic euro la 5,34 lei HotNews arată că trecerea de la 5,27 lei la 5,34 lei înseamnă un plus de 7 bani pe euro, adică aproximativ 1,33%. Totodată, publicația precizează că valoarea de 5,34 lei este din piața interbancară, în timp ce cursul BNR de joi, 1 octombrie, a fost de 5,2777 lei; raportat la acesta, creșterea este de aproximativ 1,18%. Cursul efectiv la bănci sau case de schimb poate diferi. Efectele imediate, la nivel de gospodărie, depind de structura veniturilor și plăților: dacă ai salariul în lei și plăți în euro, pierzi putere de cumpărare pentru acele plăți; dacă ai venituri sau economii în euro, acestea valorează mai mult în lei; o rată stabilită în lei nu crește automat doar din cauza cursului. De ce contează pentru companii și stat La nivel macroeconomic, un leu mai slab tinde să împingă în sus costurile în lei pentru importuri (dacă prețurile în euro rămân aceleași), iar firmele pot fie să absoarbă diferența, fie să o transfere treptat în prețuri. În același timp, datoriile în euro devin mai costisitoare pentru companii și pentru stat dacă sunt plătite din venituri în lei. Exportatorii pot încasa mai mulți lei pentru euro primiți, însă avantajul se reduce dacă producția depinde de materiale importate. Publicația subliniază că o depreciere de 1,33% nu înseamnă o scumpire automată și imediată a tuturor prețurilor cu 1,33%: efectul depinde de cât timp rămâne cursul la acest nivel. Dacă mișcarea persistă sau continuă, presiunea asupra bugetelor se acumulează. [...]
Croații de la Enna Solar caută finanțare BERD pentru un proiect solar hibrid la Mihăilești , o mișcare care poate accelera intrarea în operare a unei capacități noi de producție și stocare de energie în România. Potrivit Profit , investiția este prima majoră a grupului croat Enna în afara țării de origine, iar finanțarea vizată ar urma să vină de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Proiectul este descris ca un „solar hibrid” de 87,5 MW/140 MWh la Mihăilești, ceea ce indică o combinație între producția fotovoltaică și stocarea energiei în baterii (MWh – capacitatea de stocare). Compania care dezvoltă proiectul este PVP Cepheus SRL , deținută de Enna Solar. Ce finanțare analizează BERD și care este calendarul BERD analizează acordarea unui împrumut senior (credit cu prioritate la rambursare față de alte datorii) către compania de proiect, însă valoarea împrumutului nu este precizată în informațiile disponibile. Decizia de finanțare ar urma să intre în etapa de aprobare: board-ul BERD va anunța luna viitoare dacă aprobă creditul, conform datelor citate. De ce contează pentru piața locală Dincolo de faptul că este prima investiție majoră externă a grupului Enna, demersul de finanțare la BERD este relevant pentru piața românească prin potențialul de a susține implementarea unui proiect care adaugă atât capacitate de producție , cât și stocare , într-un moment în care integrarea surselor regenerabile pune presiune pe flexibilitatea sistemului energetic. În acest stadiu, informațiile publice se limitează la parametrii proiectului și la faptul că finanțarea este în analiză; nu sunt menționate în material valoarea investiției, termenele de execuție sau data estimată de punere în funcțiune. [...]
Trecerea euro peste 5,34 lei pe interbancar readuce în prim-plan costul apărării leului din rezervele valutare , după ce BNR a raportat o scădere de 4,8 miliarde de euro în septembrie, bani folosiți parțial și pentru susținerea cursului, potrivit Adevărul . Mișcarea a fost una rapidă: euro a urcat pentru scurt timp la un nivel record, apoi a coborât ușor. Saltul s-a produs joi în jurul orei 15:00, când euro a crescut brusc de la aproximativ 5,28 lei la peste 5,33 lei, iar în anumite momente a depășit 5,34 lei pe piața interbancară. Potrivit articolului, episodul a venit la scurt timp după publicarea datelor BNR privind rezervele valutare. BNR: volatilitate mai mare și un „echilibru” cu dobânzile Dan Suciu , purtătorul de cuvânt al BNR, a spus că o volatilitate mai ridicată a cursului trebuie luată în calcul în perioada aceasta și că banca centrală încearcă să mențină un echilibru între mișcarea cursului și evoluția dobânzilor, conform știrileprotv.ro. „Volatilitatea mai mare a cursului este o realitate pe care nu o putem ignora în această perioadă. Încearcă Banca Națională să țină un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor.” Ce factori văd economiștii: politică internă și așteptări legate de rating În evaluarea economiștilor citați, deprecierea leului are mai multe cauze, de la contextul internațional și creșterea dobânzilor la nivel global, până la situația politică și economică din România. Economistul Andrei Caramitru a legat reacția piețelor de respingerea Guvernului Mureșan în Parlament. Presiunea asupra leului apare și înaintea raportului agenției de rating S&P , așteptat vineri noapte, în condițiile în care România riscă o retrogradare în categoria statelor cu rating nerecomandat investițiilor, iar analiza va include stabilitatea politică și perspectivele fiscale. Ce urmează: cursul oficial de vineri BNR urmează să publice vineri, la ora 13:00, cursul oficial euro-leu, conform aceleiași surse. Pentru piață, acesta va fi un reper important după episodul de volatilitate din interbancar. [...]
