Știri
Știri din categoria Curs BNR
BNR scoate la vânzare o monedă de argint de 10 lei în tiraj de 500 de bucăți, la 1.100 lei, ceea ce o plasează explicit în zona de colecție, nu de utilizare curentă, potrivit Economica. Moneda are putere circulatorie în România, însă prețul și tirajul arată că distribuția va rămâne, practic, una numismatică.
Banca Națională a României introduce în circuitul numismatic o monedă din argint cu valoare nominală de 10 lei, dedicată aniversării „Societatea Națională de Cruce Roșie din România – 150 de ani de la înființare”.
Conform comunicatului citat, tirajul aprobat este de 500 de piese, iar prețul de vânzare este 1.100,00 lei, inclusiv TVA, broșura de prezentare și certificatul de autenticitate.
Aversul monedei prezintă un detaliu al clădirii Spitalului Colțea (primul sediu al Crucii Roșii Române), inscripția „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2026”.
Reversul redă emblema Crucii Roșii în prim-plan și, în fundal, scene ilustrând activitatea Crucii Roșii Române din diferiți ani, alături de inscripția circulară dedicată aniversării și anul de înființare „1876”.
Monedele sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoțite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate în română, engleză și franceză. Certificatele poartă semnăturile guvernatorului BNR și casierului central.
Lansarea se face prin sucursalele regionale ale BNR din București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș.
Deși monedele „au putere circulatorie pe teritoriul României”, nivelul de preț și tirajul limitat indică faptul că ele sunt destinate în principal colecționarilor și pieței numismatice, nu tranzacțiilor de zi cu zi.
Recomandate
BNR a absorbit presiuni valutare de ordinul miliardelor, fără să-și erodeze semnificativ „plasa de siguranță” : în primele șapte luni din 2026, rezerva valutară a scăzut net cu 1,57 miliarde de euro, până la 63,23 miliarde de euro, într-un context de ieșiri mari în aprilie–iunie și tensiuni politice care au pus leul sub presiune, potrivit unei analize Economica . Scăderea rezervei nu poate fi echivalată direct cu intervențiile BNR pe curs, pentru că rezerva este alimentată și consumată simultan prin fluxuri precum operațiuni ale Ministerului Finanțelor, plata datoriei publice, fonduri europene, modificarea rezervelor minime obligatorii (RMO) ale băncilor și alte mișcări de cont. Unde s-a văzut presiunea: aprilie–iunie, cu ieșiri mari în pofida intrărilor Cea mai puternică reducere lunară a rezervei a fost în aprilie, de 2,196 miliarde de euro, într-o perioadă în care leul a intrat „sub presiune severă”. În aceeași lună, au existat intrări de 1,800 miliarde de euro și ieșiri de 3,996 miliarde de euro, iar BNR indică faptul că ieșirile au inclus și plăți de datorie publică și plăți în contul Comisiei Europene. În mai, rezerva a scăzut cu 0,785 miliarde de euro, iar analiza notează un vârf de plată a serviciului datoriei publice de aproximativ 1,417 miliarde de euro (rate și dobânzi). În iunie, deși au intrat aproximativ 2,25 miliarde de euro din PNRR , rezerva s-a redus cu încă 0,558 miliarde de euro. În total, pentru iunie sunt menționate intrări de 4,028 miliarde de euro și ieșiri de 4,586 miliarde de euro, diferența ducând la scăderea lunară. De ce „peste 3,5 miliarde euro” nu poate fi pus automat pe seama intervențiilor BNR Analiza agregă scăderile din aprilie–mai–iunie într-un „deficit” de 3,539 miliarde de euro, dar avertizează că această sumă nu poate fi transformată direct în „intervenție BNR”, deoarece în ieșiri intră și alte componente: plata datoriei, RMO și alte operațiuni. Totuși, combinația dintre: ieșiri mari în lunile de presiune pe leu, tensiuni politice (PSD a anunțat pe 22 aprilie retragerea de la guvernare, iar pe 5 mai 2026 guvernul Bolojan a căzut prin moțiune de cenzură ), și faptul că rezerva a scăzut chiar și în lună cu intrare consistentă din PNRR, susține ideea unei presiuni substanțiale pe piața valutară, chiar dacă dimensiunea exactă a intervențiilor nu poate fi izolată din datele publice prezentate. Context: intrări mari în martie, dar rezerva tot putea fi folosită Martie este descrisă ca o lună atipică: rezerva a crescut cu 2,009 miliarde de euro, pe fondul unor intrări totale de 9,424 miliarde de euro, inclusiv 3 miliarde de euro din euroobligațiuni și aproximativ 1,731 miliarde de dolari din emisiunea în dolari. În acest context, analiza notează că BNR ar fi putut vinde valută în martie și, cu toate acestea, rezerva să fi crescut, datorită volumului mare al intrărilor. Separat, valoarea contabilă a aurului monetar a scăzut cu circa 451 milioane de euro până la finalul lui iunie, deși cantitatea a rămas neschimbată, la 103,6 tone. Ce urmează: mai puține intrări PNRR, test pentru stabilitatea cursului Un punct de atenție pentru perioada următoare este că, din septembrie, intrările din PNRR „vor cam dispărea”, deși ar urma să mai existe unele sume de la Comisia Europeană și prin programul SAFE. În aceste condiții, rămâne de văzut cum va fi echilibrată dinamica rezervei valutare și cât timp va putea fi menținut un curs „cvasi stabil” în lipsa acestor intrări mari de valută. [...]
Spania amână cu doi ani închiderea centralei nucleare Almaraz , mutând dezafectarea celor două reactoare până în iunie 2030, pe fondul riscurilor recente din piața energiei, potrivit Profit . Decizia vine deși Spania își menține, „deocamdată”, planul de a renunța complet la energia nucleară până în 2035. Reactoarele de la Almaraz ar fi trebuit să fie închise în 2027, respectiv 2028, însă termenul este împins acum până în 2030. Ordin în Monitorul Oficial și acordul autorității de securitate nucleară Prelungirea a fost aprobată printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial, după ce proprietarii centralei – Iberdrola, Endesa și Naturgy – au cerut anul trecut continuarea exploatării. Consiliul spaniol pentru securitate nucleară a emis luna trecută un aviz favorabil, însoțit de anumite condiții, conform aceleiași surse. Argumentul guvernului: efectele războiului din Iran asupra combustibililor fosili Ordinul nu leagă prelungirea de pana masivă de curent din Spania și Portugalia din aprilie 2025, incident care a relansat dezbaterea internă privind renunțarea la nuclear (energia nucleară asigură aproximativ o cincime din producția de electricitate a Spaniei). Investigațiile au atribuit pana unei creșteri puternice a tensiunii. În schimb, documentul invocă efectele mai recente ale războiului din Iran asupra aprovizionării cu combustibili fosili și asupra prețurilor acestora. O sursă din Ministerul Energiei a exclus o legătură între decizia privind Almaraz și pana de curent din 2025, potrivit informațiilor citate. Ce semnal transmite amânarea pentru mixul energetic Guvernul spaniol condus de socialiști susține în continuare tranziția către o economie cu emisii nete zero și accelerarea investițiilor în energie solară și eoliană. În același timp, centrala nucleară rămâne o sursă de producție constantă și fără emisii de carbon, care poate completa regenerabilele dependente de condițiile meteo. Textul sursă indică faptul că decizia „nu modifică, deocamdată” strategia de renunțare la nuclear până în 2035, însă amânarea închiderii Almaraz arată că, în context de volatilitate a pieței energiei și incertitudini geopolitice, autoritățile sunt dispuse să ajusteze calendarul operațional pentru a limita riscurile de aprovizionare și de preț. [...]
Ocuparea de 100% pe litoral pentru al doilea weekend la rând confirmă vârful de cerere al sezonului și pune presiune pe capacitatea de servicii din turism, potrivit Profit . Asociația Patronală RESTO Constanța spune că, de Ziua Marinei și Sfânta Maria , pe litoral se află peste 210.000 de turiști. Reprezentanții RESTO Constanța afirmă că estimarea este bazată pe date centralizate de la principalii turoperatori specializați pe litoralul românesc, precum și de la companii hoteliere și operatori din HoReCa (hoteluri, restaurante și cafenele). Ce înseamnă, operațional, „100% ocupare” Asociația descrie perioada drept „cel mai încărcat moment” al sezonului estival: hotelurile, apartamentele de vacanță și alte structuri de cazare sunt la capacitate maximă, iar activitatea în zona de alimentație publică și divertisment atinge vârful de flux turistic. În același timp, restaurantele, terasele, beach-barurile, cluburile și operatorii de agrement sunt menționați ca fiind în plin vârf de activitate, pe fondul numărului ridicat de turiști. Investițiile private, invocate ca explicație pentru cererea ridicată Corina Martin , președinte al Patronalei RESTO Constanța și secretar general al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR), leagă nivelul de ocupare de investițiile realizate de mediul privat în hoteluri, restaurante, plaje, infrastructură și experiențe turistice. Aceasta a indicat și un exemplu punctual: investiția de la Nibiru, estimată la aproximativ 50 de milioane de euro (aprox. 250 milioane lei). Informațiile despre fluxul turistic sunt atribuite de Profit agenției News.ro. [...]
Producătorii de smartphone-uri încearcă să-și crească profiturile cu ecrane mai late , într-un context în care „inovațiile semnificative” lipsesc de mai mulți ani, potrivit Profit . Miza este una comercială: diferențierea prin formatul ecranului, fără schimbări majore de tehnologie, pentru a susține vânzările și marjele. Până acum, ecranele late cu raport 16:10 au fost asociate în principal cu telefoanele pliabile, precum Pura X și Galaxy Z Fold8 . Același format ar urma să fie folosit și de Apple pe primul iPhone pliabil , aflat, conform informațiilor din articol, la aproximativ o lună de prezentarea oficială. Formatul 16:10 iese din zona pliabilelor Publicația notează că cel puțin doi producători chinezi pregătesc și smartphone-uri „obișnuite” (nepliabile) cu ecrane late, tocmai pentru a testa interesul utilizatorilor pentru acest tip de dispozitiv. În cazul Huawei, un astfel de model este așteptat în septembrie. Despre telefon „se vehiculează” că va folosi un chipset Kirin 9 și o baterie de cel puțin 7.000 mAh, potrivit aceleiași surse. Oppo ar lucra, la rândul său, la un smartphone cu ecran de 6,3 inch și raport 16:10, care ar urma să fie lansat „cel mai probabil” în prima jumătate a anului viitor. De ce contează pentru piață Dacă aceste modele vor ajunge efectiv pe piață, extinderea formatului 16:10 din zona pliabilelor către telefoane clasice poate deveni o direcție de design folosită ca instrument de diferențiere într-o piață matură. Profit notează că aceste lansări sunt văzute ca experimente, iar nu este exclus ca și alți producători să urmeze cu inițiative similare, în funcție de reacția utilizatorilor. [...]
Ungaria recurge la scufundarea controlată a două barje pe Dunăre pentru a menține răcirea la centrala nucleară Paks , pe fondul scăderii nivelului fluviului, potrivit Profit . Măsura are un impact operațional direct: fără suficientă apă pentru răcire, producția centralei este deja redusă și riscă noi limitări. Centrala nucleară de la Paks funcționează în prezent la aproximativ 25% din capacitate, deoarece folosește apa Dunării pentru răcire. Premierul ungar Peter Magyar a avertizat că, potrivit prognozelor, nivelul fluviului ar urma să ajungă la un prag critic luni dimineață, situație în care unul dintre cele două reactoare aflate încă în funcțiune ar putea fi afectat (detaliile despre scenariul exact sunt trunchiate în textul disponibil). De ce contează: risc de reducere suplimentară a producției Scufundarea controlată a barjelor este prezentată ca o soluție de avarie pentru a ridica nivelul apei în apropierea centralei, astfel încât sistemul de răcire să poată funcționa în parametri. În practică, episodul arată vulnerabilitatea producției nucleare la condițiile hidrologice atunci când răcirea depinde de debitele unui fluviu. Context regional: comparația cu Cernavodă Publicația notează că, cu două zile înainte, premierul ungar ironizase România, invocând oprirea ambelor unități de la Cernavodă ca „exemplu negativ”, în timp ce lăuda eforturile Ungariei de a menține Paks în funcțiune. Evoluția de acum pune însă Budapesta într-o situație similară, în care trebuie să intervină pentru a evita limitări suplimentare. Ce urmează depinde de evoluția nivelului Dunării în zilele următoare și de atingerea pragului critic indicat de autoritățile ungare pentru începutul săptămânii viitoare. [...]
Republica Moldova devine un risc de stabilitate regională cu potențial economic direct pentru România și UE, pe fondul unei strategii rusești de influențare politică și de presiune asupra instituțiilor europene, potrivit Profit , care citează o analiză The New York Times despre operațiunile Moscovei la Chișinău. În materialul citat, publicația americană susține că Vladimir Putin ar fi transmis comandanților militari și unor înalți oficiali ruși, la o reuniune de la sfârșitul lui 2025, că obiectivul pentru 2026 este „prăbușirea NATO și a Uniunii Europene din interior”. În această logică, Republica Moldova este descrisă drept „următoarea prioritate strategică” a Kremlinului. Potrivit surselor invocate de The New York Times, Moscova ar urmări mai întâi subordonarea Ucrainei și, ulterior, preluarea controlului asupra Republicii Moldova. Kremlinul ar vedea Moldova ca pe un potențial punct de sprijin pentru operațiuni împotriva Ucrainei și pentru creșterea presiunii asupra Uniunii Europene. De ce contează economic: risc de volatilitate și costuri mai mari în regiune Chiar dacă articolul citat este preponderent geopolitic, implicația economică pentru regiune este una de prim ordin: o destabilizare la Chișinău poate amplifica percepția de risc în proximitatea graniței UE, cu efecte în lanț asupra finanțării, investițiilor și costurilor de asigurare și transport. Pentru companii, asta se traduce, de regulă, în planificare mai prudentă și prime de risc mai ridicate, mai ales în sectoare expuse la fluxuri transfrontaliere. Instrumentele descrise: influențarea proceselor electorale Investigația The New York Times, preluată de Profit, descrie amploarea operațiunilor atribuite Rusiei pentru a influența alegerile parlamentare din Republica Moldova (septembrie 2025) și pentru a împiedica menținerea la putere a guvernării proeuropene. Acțiunile ar fi inclus: campanii de dezinformare; atacuri cibernetice; cumpărarea voturilor; finanțarea unor rețele locale (detaliile apar trunchiate în textul furnizat). În lipsa unor date suplimentare în fragmentul disponibil, nu reiese ce instituții au documentat oficial aceste acuzații și nici ce măsuri concrete au fost luate ulterior de autoritățile de la Chișinău sau de partenerii europeni. Ce urmează: presiune pe agenda de securitate și pe relația UE–Moldova Mesajul central al analizei citate este că Republica Moldova ar putea fi folosită ca pârghie pentru operațiuni mai largi împotriva Ucrainei și pentru presiune asupra UE. Pentru mediul de afaceri din România și din regiune, miza imediată rămâne evoluția stabilității politice și a riscurilor de securitate din proximitate, care pot influența deciziile de investiții și costurile operaționale în următoarele trimestre. [...]
