Știri
Știri din categoria Credite
IRCC scade marginal la 5,56% de la 1 iulie, iar efectul imediat în rate va fi limitat, însă mișcarea confirmă tendința de ieftinire a creditării și menține pe agendă decizia practică pentru debitori: rămân pe dobândă variabilă sau caută o refinanțare pe dobândă fixă, potrivit Banking News.
De la 1 iulie, indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) coboară de la 5,58% la 5,56%. Valoarea urmează să fie publicată oficial de Banca Națională a României la finalul lunii iunie și se aplică în perioada 1 iulie – 30 septembrie 2026. Banking News notează că sunt vizați aproape 600.000 de români cu credite în lei cu dobândă variabilă legată de IRCC.
Scăderea este redusă și se va traduce în economii de „câțiva lei sau câteva zeci de lei” pe lună, în funcție de valoarea creditului și de perioada rămasă. În același timp, indicele continuă coborârea începută în acest an: de la 6,06% la 5,68%, apoi la 5,58% și acum la 5,56%.
Pentru debitori, miza nu este doar ajustarea din iulie, ci felul în care IRCC transmite schimbările din piață. Indicele reacționează cu aproximativ șase luni întârziere la evoluția dobânzilor, astfel că eventuale reduceri ale dobânzii-cheie de către BNR în a doua parte a anului ar avea efecte mai consistente asupra ratelor abia în 2027, potrivit analizei.
În paralel, piața ipotecară s-a schimbat în ultimele luni: mai multe bănci au redus dobânzile fixe pentru primii ani ai creditului, iar în prezent există oferte în jur de 4,6–4,7%, sub nivelul IRCC. În cazul dobânzilor variabile, la IRCC se adaugă și marja fixă a băncii, ceea ce îi determină pe unii clienți să analizeze refinanțarea sau renegocierea.
Pentru cei cu contracte mai vechi, o discuție cu banca sau solicitarea unei oferte de refinanțare de la o altă instituție de credit poate reduce costul finanțării, mai ales dacă este aleasă o perioadă cu dobândă fixă, mai arată Banking News.
Recomandate
IRCC a coborât la 5,58% pentru trimestrul II din 2026 , ceea ce va duce la o scădere ușoară a ratelor la creditele în lei cu dobândă variabilă calculate pe baza acestui indice, potrivit Ziarul Financiar . Noul nivel este sub cel din trimestrul anterior, de 5,68%, iar în piață există așteptări ca indicele să continue să scadă și în T3. Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar la MrFinance.ro, spune că din T1 2023 IRCC a avut variații mici, cu un minim de 5,55% și un maxim de 6,06%. El pune evoluțiile recente în contextul inflației ridicate din ultimii ani, care a determinat BNR să crească dobânda de politică monetară, cu efect asupra dobânzilor interbancare, dar și al incertitudinilor politice și economice din regiune, inclusiv impactul scumpirii carburanților asupra presiunilor inflaționiste. IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor) este reperul folosit la calculul dobânzilor variabile pentru creditele în lei acordate după mai 2019. Indicele reprezintă media aritmetică a dobânzilor zilnice la care băncile se împrumută între ele și se aplică cu întârziere de un trimestru: IRCC calculat în T4 2025 se aplică în T2 2026, iar cel calculat în T1 2026 se va aplica în T3. Conform calculelor MrFinance.ro, impactul în rate este limitat, dar vizibil: pentru un credit ipotecar echivalentul a aproximativ 350.000 de lei (70.000 de euro), pe 30 de ani, rata lunară ar fi în jur de 2.612 lei la o dobândă totală de 8,18% (IRCC plus marjă fixă de 2,5%). Odată cu IRCC de 5,58% în T2, rata ar coborî la 2.587 lei, iar dacă în T3 indicele ajunge la 5,55%, rata ar scădea la 2.580 lei. În același timp, Soltinschi susține că în ultimele trimestre au apărut oferte de dobândă fixă „foarte avantajoasă”, de la 4,59%, ceea ce a permis unor clienți să refinanțeze credite cu dobândă variabilă. În acest context, el indică drept direcții principale pentru debitori: pentru cei care vor să ia un credit ipotecar, orientarea către dobândă fixă; pentru cei care au deja credite cu dobândă variabilă, analiza unei refinanțări, în funcție de ofertele disponibile și de prognozele privind IRCC. Separat de IRCC, ROBOR la 3 luni (utilizat pentru creditele în lei contractate înainte de mai 2019 și pentru creditele curente ale companiilor în lei) se menține la 5,88%, iar la început de 2026 era 6,14%. ROBOR la 6 luni este cotat la 5,95%, iar ROBOR la 12 luni la 6%, mai notează publicația. [...]
CEC Bank reduce marja la creditele Noua Casă pentru clienții care își încasează salariul în bancă , coborând costul la IRCC + 1,90% față de IRCC + 2,00% pentru cei care nu virează veniturile la CEC, potrivit Wall-Street . Mișcarea are un impact direct asupra costului total al finanțării și arată cum băncile încearcă să „lege” clienții de relația de încasare a veniturilor într-un program unde dobânda rămâne variabilă. Ce se schimbă în ofertă și de ce contează Diferența de 0,10 puncte procentuale în marjă se aplică în funcție de modul de încasare a veniturilor, într-un context în care creditele Noua Casă sunt calculate cu dobândă variabilă (IRCC plus marja băncii). Pentru debitori, orice ajustare a marjei contează deoarece se reflectă în rata lunară, mai ales la împrumuturi pe termen lung. CEC Bank precizează că, în cadrul ofertei Noua Casă, nu percepe comisioane standard asociate creditului: comision de analiză: zero comision de administrare: zero comision de rambursare anticipată: zero Plafon, avans și garanții în Noua Casă 2026 Creditele din program beneficiază de garanția FNGCIMM și vin, în general, cu avans mai redus decât finanțările ipotecare standard, conform articolului. Principalele repere menționate: Finanțare : până la 66.500 euro (aprox. 332.500 lei) pentru locuințe de maximum 70.000 euro (aprox. 350.000 lei) până la 119.000 euro (aprox. 595.000 lei) pentru locuințe între 70.001 euro și 140.000 euro (aprox. 700.000 lei) Avans minim : 5% pentru locuințe de până la 70.000 euro 15% pentru locuințe între 70.001 euro și 140.000 euro Garanții : ipotecă asupra locuinței și scrisoare de garanție FNGCIMM, care acoperă 50% sau 60% din valoarea creditului (în funcție de condițiile programului) Exemplu de cost: rată și DAE Pentru un credit Noua Casă de 250.000 lei pe 30 de ani , articolul indică o rată lunară de 1.744,61 lei în cazul încasării salariului prin CEC Bank, în condițiile actuale ale programului. DAE (dobânda anuală efectivă, indicator care include costurile totale ale creditului) este menționată la 7,92% . Cine este eligibil și cum arată cererea pentru program Programul se adresează persoanelor fizice care nu dețin nicio locuință (singuri sau împreună cu soțul/soția) sau dețin o singură locuință cu suprafață utilă mai mică de 50 mp, potrivit condițiilor prezentate. CEC Bank afirmă că a acordat de la lansarea Prima Casă/Noua Casă peste 20.000 de credite , cu o valoare cumulată de peste 3 miliarde lei . Context: „Noua Casă” pierde teren în fața dobânzilor fixe Claudiu Trandafir, economist și fondator OferteBancare.ro, susține că programul și-a pierdut din popularitate în ultimii ani, pe fondul ofertelor cu dobândă fixă mai mică la creditele ipotecare. În opinia sa, legarea de dobânda variabilă (IRCC) face programul mai scump în actualul context al indicilor de referință. „Cred că în momentul de față, programul «Noua Casă» devine un program scump ca și cost de dobândă. (…) Ne uităm la dobânda de referință, IRCC Robor, care sunt niște indici destul de sus, plus marja băncii și sărim de 8% vs. o dobândă fixă, pe următorii 3 ani de zile, care este sub 5%.” În acest cadru, reducerea marjei pentru clienții cu salariul la CEC Bank poate micșora marginal costul, dar nu schimbă caracterul de bază al produsului: un credit cu dobândă variabilă, sensibil la evoluția IRCC. [...]
Cererea de explicații publice către BNR reaprinde riscul de presiune de reglementare pe creditele legate de ROBOR , după ce Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci într-un dosar care vizează un indice cu impact direct asupra costului împrumuturilor, potrivit Antena 3 . Dan Voiculescu afirmă, într-o postare pe blogul personal, că „milioane de români au dreptul să afle dacă ratele le-au fost crescute abuziv”, în contextul informațiilor apărute în dosarul ROBOR. El susține că tema nu ar trebui tratată doar prin argumente procedurale și cere o clarificare „asumată” la nivel înalt. În material se arată că Voiculescu pune accent pe efectele ROBOR asupra debitorilor, menționând că, în ultimii ani, ratele lunare au crescut semnificativ, „în multe cazuri cu sute sau chiar peste o mie de lei”. În paralel, el compară presiunea asupra familiilor cu credite cu rezultatele financiare ale sectorului bancar, despre care spune că a înregistrat profituri record în ultimii ani. Ce i se cere BNR și de ce contează pentru debitori Voiculescu critică poziția exprimată de reprezentanți ai Băncii Naționale a României și susține că instituția care supraveghează piața bancară ar trebui să fie preocupată „în primul rând” de clarificarea eventualelor abuzuri și de protejarea interesului public. Solicitarea sa vizează o „poziție publică fermă” din partea guvernatorului BNR, cu răspunsuri directe despre modul în care a fost stabilit ROBOR și dacă interesele celor afectați au fost prejudiciate. „O astfel de temă nu poate fi îngropată.” Contextul imediat: sancțiuni în dosarul ROBOR Potrivit articolului, reacția vine după ce Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci pentru practici care au vizat un indice cu impact direct asupra costului creditelor contractate de milioane de români. Antena 3 nu detaliază în acest material cuantumul sancțiunilor sau măsurile dispuse, iar articolul nu include un răspuns al BNR la solicitările lui Dan Voiculescu. [...]
Disputa pe „dosarul ROBOR” riscă să se traducă în credite mai scumpe și condiții mai dure , dacă sancțiunile și tensiunile dintre autorități împing băncile spre prudență și reduc lichiditatea din piața interbancară, potrivit unei analize Mobilissimo . Miza, dincolo de amenzile aplicate de Consiliul Concurenței , este efectul în lanț asupra dobânzilor, creditării și încrederii în economia românească. ROBOR a fost ani la rând un reper major pentru calculul ratelor la credite, iar publicația notează că, deși multe împrumuturi noi sunt raportate acum la IRCC, evoluțiile din piața interbancară continuă să influențeze costul finanțării și comportamentul băncilor. În acest context, orice decizie care afectează modul de funcționare al pieței bancare poate ajunge, indirect, la consumatori și companii. De ce contează economic: lichiditate mai mică, creditare mai prudentă Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că sancțiunile ar putea produce „efecte secundare semnificative”: dacă băncile devin mai prudente în relațiile dintre ele, lichiditatea din piața interbancară ar putea scădea, iar condițiile de creditare s-ar putea înăspri. Într-un astfel de scenariu, instituțiile financiare ar putea deveni mai selective la acordarea împrumuturilor, iar costurile de finanțare ar putea crește atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri. Un alt element urmărit de piață este conflictul de interpretare între Consiliul Concurenței și Banca Națională a României . Pentru investitori și agențiile de rating, o dispută între două instituții-cheie ridică semne de întrebare privind predictibilitatea cadrului de reglementare, într-un moment în care România are nevoie de investiții și finanțare externă. Ce s-ar putea vedea la nivelul clienților băncilor Analiza indică temeri că băncile ar putea încerca să compenseze costurile generate de amenzi prin politici comerciale mai restrictive, ceea ce ar putea însemna: dobânzi mai mici pentru depozite și economii; costuri mai ridicate pentru unele produse bancare; condiții mai stricte de acordare a creditelor; marje mai mari aplicate anumitor împrumuturi. Publicația subliniază că acestea sunt, deocamdată, scenarii estimate, nu efecte confirmate. Ce urmează: disputa se mută în instanță Băncile contestă concluziile autorităților și susțin că evoluția ROBOR a fost determinată în principal de politica monetară a BNR și de condițiile de lichiditate din piață. Următoarea etapă este în instanță, unde vor fi analizate probele și argumentele ambelor părți, iar verdictul final ar putea influența nu doar sistemul bancar, ci și modul în care vor fi interpretate pe viitor mecanismele de formare a dobânzilor în România. În perioada următoare, analiza indică drept repere: contestațiile depuse de bănci, poziția oficială a BNR, eventuale modificări ale condițiilor de creditare, impactul asupra dobânzilor și pieței interbancare, precum și reacțiile investitorilor și agențiilor de rating. [...]
Deși creditarea crește în 2025, România rămâne cu o intermediere financiară foarte joasă , ceea ce limitează capacitatea economiei de a finanța investiții și de a aloca eficient resursele, potrivit unei analize din Economedia , bazată pe Raportul anual 2025 al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) . Creșterea împrumuturilor bancare a fost susținută în principal de populație: creditarea de la bănci a avansat cu 5,8% în ritm anual în 2025, cu un plus de 8,3% pe segmentul populației, față de 3,5% în cazul creditelor către companiile nefinanciare. În paralel, creditarea prin instituții financiare nebancare (IFN) a avut o dinamică anuală mai rapidă, de 15,8%, însă reprezintă doar 8% din totalul îndatorării sectorului real (în creștere cu 0,7 puncte procentuale față de decembrie 2024). Intermediere financiară: decalaj major față de UE CNSM descrie nivelul redus al intermedierii financiare drept o „vulnerabilitate structurală persistentă”, cu efecte asupra capacității României de a susține investiții productive și creștere economică durabilă. România se află pe ultima poziție în UE la ponderea activelor sectorului bancar în PIB: 49,3% în trimestrul al treilea din 2025, mult sub media UE de 210,2%. Raportul indică și comparații regionale, unde diferențele rămân semnificative: Polonia (93%), Bulgaria (96,6%) și Ungaria (110,5%). Un element asociat este incluziunea financiară: 71% din populația de peste 15 ani avea un cont bancar sau la o instituție similară în 2024 (69% în 2021), dar sub media UE de 94%. CNSM notează că nivelul modest de incluziune afectează disproporționat categoriile vulnerabile (venituri reduse, educație scăzută, mediul rural). Valuta accelerează la firme, în timp ce la populație scade Finanțarea în monedă străină a accelerat, depășind dinamica împrumuturilor în lei (10,8% față de 4,2% la decembrie 2025). Motorul a fost creditul în valută acordat companiilor nefinanciare, atât de bănci (18,3%), cât și de IFN (11,6%). La nivelul firmelor, 50,8% din datoria la bănci este denominată în valută. În schimb, în portofoliul de credite al populației, ponderea împrumuturilor în valută este de 7,4% și „în continuă scădere”, pe fondul măsurilor macroprudențiale aplicate de BNR, diferențiat în funcție de valută. Standardele de creditare s-au înăsprit, cu un episod de relaxare la ipotecare Pe parcursul lui 2025, băncile au raportat o înăsprire netă a standardelor de creditare atât pentru companiile nefinanciare, cât și pentru creditele de consum ale populației. La creditele pentru achiziția de terenuri sau locuințe, primul trimestru a adus o relaxare a condițiilor, urmată de înăspriri în trimestrele următoare, pe fondul așteptărilor privind situația economică generală; la final de an, standardele au rămas nemodificate. Riscuri: deteriorare la firme și atenție la recalcularea dobânzilor la ipotecare În sectorul companiilor nefinanciare, raportul arată o temperare a creșterii creditării bancare (3,8% în decembrie 2025, după 7,1% în 2024) și o deteriorare a capacității de plată: rata creditelor neperformante a urcat la 5,5% în decembrie 2025 (+1,5 puncte procentuale anual). Segmentele cu risc mai ridicat menționate de CNSM includ: creditele către IMM (6% față de 4,5% la corporații), în special micro și mici (7% fiecare); expunerile către sectorul imobiliar comercial (6,2%); creditele cu garanții de stat (9,9%); creditele în valută către companii, unde o parte redusă din expuneri este acoperită la riscul valutar. Pentru populație, analiza plasează sectorul în zona de risc redus, cu o situație financiară „robustă” și reziliență ridicată, dar avertizează că vulnerabilitățile se pot accentua dacă veniturile disponibile reale încetinesc sau scad, sub presiunea inflației, a măsurilor fiscale și a unei dinamici economice moderate. La finalul lui 2025, rata creditelor neperformante la populație a coborât la 2,76%, cu o îmbunătățire vizibilă la creditele de consum (NPL 4,5% în decembrie 2025, de la 5% în decembrie 2024). La creditele imobiliare, rata NPL a fost de 1,5%. Un punct de atenție pentru perioada următoare este structura dobânzilor: deși doar 34% dintre creditele imobiliare și 7% dintre cele de consum au dobândă variabilă pe toată durata, 42% din creditele ipotecare au o perioadă inițială de dobândă fixă între 1 și 5 ani, ceea ce impune monitorizare când ratele se vor recalcula după expirarea perioadei de fixare. [...]
Recuperarea banilor din ratele legate de ROBOR nu este automată , iar eventualele despăgubiri depind de ce vor decide instanțele și de situația fiecărui contract, potrivit unei analize publicate de Adevărul , după decizia Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR. Decizia autorității de concurență a reaprins discuția despre costurile suportate de debitorii cu credite în lei calculate cu dobândă variabilă raportată la ROBOR, însă specialiștii citați avertizează că o amendă aplicată băncilor nu se traduce, prin ea însăși, în bani înapoi pentru clienți. De ce contează: miza pentru debitori este mare, dar drumul juridic e lung Analistul de date din domeniul bancar Silviu Greșoi spune că, dacă acuzațiile Consiliului Concurenței vor fi confirmate definitiv în instanță, impactul asupra consumatorilor ar putea fi semnificativ, având în vedere rolul ROBOR în contractele de credit acordate înainte de introducerea IRCC (indicele de referință pentru creditele consumatorilor). „Dacă acuzațiile formulate de Consiliul Concurenței vor fi confirmate definitiv de instanțe, impactul asupra românilor poate fi semnificativ, deoarece ROBOR a reprezentat indicele de referință pentru milioane de contracte de credit.” În practică, chiar și variații mici ale ROBOR, de ordinul câtorva zecimi de punct procentual, pot însemna costuri suplimentare relevante când se aplică pe perioade lungi și la volume mari de credite, arată el. Totuși, Greșoi subliniază că despăgubirea nu vine „din oficiu”, iar fiecare consumator ar trebui să dovedească un prejudiciu concret și legătura directă cu comportamentul sancționat. „Aplicarea unei amenzi de către Consiliul Concurenței nu conduce automat la despăgubirea clienților.” Ce pot face concret clienții: verificarea contractului, înainte de orice Avocata de business Elena Grecu indică drept prim pas verificarea contractului de credit, pentru că nu toate împrumuturile sunt afectate la fel. Cheia este mecanismul de calcul al dobânzii: în unele contracte dobânda variabilă este „ROBOR + marja fixă a băncii”, în timp ce altele pot avea IRCC, dobândă fixă sau altă formulă. „Dacă această formulă apare în contract, ROBOR a influențat rata lunară. Dacă în contract apare IRCC, dobândă fixă sau alt mecanism de calcul, situația trebuie analizată separat.” Grecu avertizează și asupra riscului de a lua decizii pe baza informațiilor incomplete din spațiul public, în condițiile în care un demers în instanță poate fi costisitor și fără rezultat dacă nu există documente și argumente solide. De ce nu se pot cere despăgubiri „acum”: decizia nu este definitivă O altă limită majoră este stadiul juridic al cazului. Avocata Carmen Bănățeanu arată că discuția despre despăgubiri este prematură, deoarece decizia Consiliului Concurenței nu este definitivă, iar consumatorii nu pot valorifica efectele ei în forma actuală. În aceeași logică, avocata Raluca Manea descrie cazul ca pe una dintre cele mai importante decizii ale Consiliului Concurenței în sectorul bancar, dar atrage atenția că litigiile pot dura ani, fiind parcurse toate gradele de jurisdicție. Chiar și într-un scenariu de confirmare definitivă, spune ea, nu ar urma o recalculare automată a ratelor și nici restituirea „de drept” a sumelor plătite, ci cel mult s-ar crea un fundament pentru acțiuni separate ale clienților care se consideră prejudiciați. Ce urmează În perioada următoare, miza se mută pe contestarea sancțiunilor în instanță și pe motivarea finală a deciziei, care va influența dacă și cum pot fi construite acțiuni individuale sau colective. Până atunci, mesajul comun al experților citați este că eventualele pretenții ale debitorilor pornesc de la contract și de la dovada unui prejudiciu, nu de la simpla existență a unei amenzi. [...]
