Știri
Știri din categoria Curs BNR
Brandul easy intră pe piața locală de comerț online prin lansarea easyShop în România, un marketplace care își propune să concureze cu Amazon, potrivit Profit. Miza pentru retail este apariția unui nou jucător internațional care încearcă să scaleze rapid printr-un model de platformă (marketplace), într-o piață deja aglomerată și sensibilă la preț și livrare.
easyShop este disponibil oficial în 21 de țări, inclusiv în România, conform informațiilor publicate. Platforma este dezvoltată și operată de OnCommerce, companie de tehnologie pentru marketplace-uri, aflată în spatele OnBuy.
Lansarea marchează extinderea brandului din spatele easyJet și easyHotel către comerțul online, printr-un marketplace care declară ambiția de a rivaliza cu Amazon. În practică, un marketplace este o platformă care intermediază vânzarea între comercianți și clienți, fără ca operatorul să fie neapărat vânzătorul direct al produselor.
Profit notează că, prin această lansare, marca easy intră pe una dintre cele mai mari piețe de consum din lume, fără a detalia în material indicatori de investiție, ținte de vânzări sau calendar operațional pentru România.
Componenta tehnologică și operarea sunt asigurate de OnCommerce, companie specializată în soluții pentru marketplace-uri, asociată cu OnBuy. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre structura comercială, partenerii locali sau condițiile de listare pentru comercianți pe piața din România.
Recomandate
Ritmul subscrierilor la titlurile de stat Fidelis a accelerat după ce agenția S&P a decis să păstreze ratingul României în categoria „investment grade” (recomandată investițiilor), ceea ce a redus temerile legate de o retrogradare la „junk”, potrivit Profit . Programul Fidelis din luna octombrie, destinat populației, a avut un început slab, pe fondul turbulențelor economice și politice care au afectat sentimentul investitorilor față de obligațiunile guvernamentale denominate în lei. Ulterior, interesul a revenit, iar subscrierile s-au intensificat după decizia privind ratingul. Pentru investitori, menținerea ratingului la „investment grade” contează deoarece influențează percepția de risc a datoriei suverane și, implicit, apetitul pentru finanțarea statului prin instrumente precum Fidelis, inclusiv în perioade în care piața este sensibilă la șocuri interne. [...]
Euro a urcat la un nou maxim istoric, 5,3527 lei , ceea ce pune presiune directă pe costurile companiilor și populației cu plăți în valută, de la importuri la rate și chirii denominate în euro, potrivit Profit , care citează cursul de referință anunțat marți de BNR. Cursul oficial a ajuns la 5,3527 lei pentru 1 euro , în creștere de la 5,3306 lei înregistrat luni. Publicația notează că precedentul record fusese atins vineri, 2 octombrie, când euro urcase la 5,3447 lei . Ce se vede în restul principalelor cotații BNR Pe lângă euro, BNR a publicat și următoarele niveluri pentru valutele principale: 1 dolar american : 4,7616 lei (de la 4,7569 lei ) 1 liră sterlină : 6,3036 lei 1 franc elvețian : 5,7285 lei De ce contează acest nivel pentru economie Un euro mai scump se transmite, în general, în costuri mai mari pentru bunurile și serviciile cu componentă de import și pentru obligațiile de plată legate de euro. Din informațiile disponibile în materialul citat nu reiese care sunt factorii care au dus la această mișcare a cursului, însă noul record ridică miza pentru companiile expuse la valută și pentru debitorii cu plăți în euro. [...]
Trecerea euro peste 5,34 lei pe interbancar readuce în prim-plan costul apărării leului din rezervele valutare , după ce BNR a raportat o scădere de 4,8 miliarde de euro în septembrie, bani folosiți parțial și pentru susținerea cursului, potrivit Adevărul . Mișcarea a fost una rapidă: euro a urcat pentru scurt timp la un nivel record, apoi a coborât ușor. Saltul s-a produs joi în jurul orei 15:00, când euro a crescut brusc de la aproximativ 5,28 lei la peste 5,33 lei, iar în anumite momente a depășit 5,34 lei pe piața interbancară. Potrivit articolului, episodul a venit la scurt timp după publicarea datelor BNR privind rezervele valutare. BNR: volatilitate mai mare și un „echilibru” cu dobânzile Dan Suciu , purtătorul de cuvânt al BNR, a spus că o volatilitate mai ridicată a cursului trebuie luată în calcul în perioada aceasta și că banca centrală încearcă să mențină un echilibru între mișcarea cursului și evoluția dobânzilor, conform știrileprotv.ro. „Volatilitatea mai mare a cursului este o realitate pe care nu o putem ignora în această perioadă. Încearcă Banca Națională să țină un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor.” Ce factori văd economiștii: politică internă și așteptări legate de rating În evaluarea economiștilor citați, deprecierea leului are mai multe cauze, de la contextul internațional și creșterea dobânzilor la nivel global, până la situația politică și economică din România. Economistul Andrei Caramitru a legat reacția piețelor de respingerea Guvernului Mureșan în Parlament. Presiunea asupra leului apare și înaintea raportului agenției de rating S&P , așteptat vineri noapte, în condițiile în care România riscă o retrogradare în categoria statelor cu rating nerecomandat investițiilor, iar analiza va include stabilitatea politică și perspectivele fiscale. Ce urmează: cursul oficial de vineri BNR urmează să publice vineri, la ora 13:00, cursul oficial euro-leu, conform aceleiași surse. Pentru piață, acesta va fi un reper important după episodul de volatilitate din interbancar. [...]
Scăderea cu 4,8 miliarde de euro a rezervei valutare în septembrie ridică semne de întrebare despre presiunea pe leu și intervențiile BNR , în condițiile în care banca centrală nu detaliază cea mai mare parte a ieșirilor, potrivit HotNews . Rezervele valutare ale BNR au coborât în septembrie cu 4,8 miliarde de euro, până la 60,06 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un recul de 7,4% într-o singură lună, arată datele publicate joi de banca centrală. Scăderea șterge integral câștigul din august, susținut, între altele, de prefinanțarea de aproximativ 2,5 miliarde de euro din împrumutul SAFE acordat României de Comisia Europeană. Comparativ cu restul anului, septembrie iese puternic din tipar: în intervalul ianuarie–iulie rezerva valutară se redusese cu 1,57 miliarde de euro (de la 64,8 la 63,23 miliarde), iar cea mai mare scădere lunară fusese în aprilie, de 2,2 miliarde. Cu alte cuvinte, pierderea din septembrie a fost mai mult decât dublul celei mai slabe luni de până atunci și aproape de trei ori cât scăderea cumulată din ianuarie până în iulie. Ce explică scăderea și ce rămâne neclar Din „mecanica” lunii reiese că ieșirile au totalizat 8,1 miliarde de euro, în timp ce intrările au fost de 3,3 miliarde de euro. Serviciul datoriei publice în valută (rate și dobânzi) a consumat circa 2,68 miliarde de euro, adică aproximativ o treime din ieșiri. Pentru restul scăderii, comunicarea BNR rămâne generală: sunt menționate modificarea rezervelor minime în valută ale băncilor, plăți din contul Comisiei Europene „și altele”, fără detalierea componentelor. În lipsa acestor informații, cea mai mare parte a scăderii rămâne, deocamdată, neexplicată public. Legătura cu cursul: record pe euro, dar fără concluzii despre intervenții În același interval, pe 23 septembrie, euro a atins 5,2788 lei la cursul BNR , maximul perioadei și un nivel record pentru leu. Datele publicate nu permit însă să se afirme că banca centrală a vândut valută pentru a tempera deprecierea, notează publicația. Aurul și rezervele internaționale totale Stocul de aur a rămas la 103,6 tone, dar valoarea lui a scăzut de la 12,76 miliarde la 12,28 miliarde de euro (minus 3,8%), exclusiv din cauza prețului internațional exprimat în euro. Astfel, rezervele internaționale totale (valută plus aur) au coborât la 72,34 miliarde de euro, cu 5,3 miliarde de euro mai puțin decât în august. Ce urmează: presiune mai mică din plățile de datorie Pentru octombrie, plățile scadente pentru datoria în valută însumează circa 350 de milioane de euro, de aproape opt ori mai puțin decât în septembrie. Asta reduce semnificativ presiunea „mecanică” a datoriei asupra rezervei, însă rămâne deschisă întrebarea privind factorii care au generat restul ieșirilor din septembrie, în absența unor detalii publice. [...]
România mizează pe gaze proprii și pe rolul de coridor regional , iar discuțiile cu SUA pe energie nu vizează cumpărarea de gaze pentru consum intern, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan , relatate de Profit . Bolojan a respins informațiile potrivit cărora Guvernul ar fi fost „dat jos” la intervenția Statelor Unite din cauza opoziției față de achiziționarea de gaz lichefiat (LNG) dintr-o sursă americană. El a spus că România are un parteneriat cu SUA inclusiv pe energie, iar pe componenta de gaze acesta ar viza, în principal, transportul pe teritoriul național către alte zone din Europa de Est , nu importuri pentru necesarul intern. În același context, premierul a afirmat că România își asigură 80% din resurse din producția proprie și că „de la anul” țara își va dubla capacitatea , aspect cunoscut și acceptat de partenerii americani, conform aceleiași surse. Declarațiile vin pe fondul unor speculații politice legate de relația cu administrația americană și de posibile presiuni comerciale în zona energiei. Din perspectiva pieței, mesajul Guvernului indică o linie de politică energetică axată pe creșterea producției interne și pe valorificarea infrastructurii de transport ca avantaj regional, cu implicații directe pentru operatorii din sector și pentru fluxurile de gaze din Europa de Est. [...]
Reducerea cu 25% a accizei la motorină a fost prelungită până la 15 octombrie, evitând o scumpire estimată la 85 de bani/litru , potrivit Profit . Decizia Ministerului Finanțelor menține, cel puțin temporar, presiunea în jos asupra prețului motorinei la pompă, cu efect direct asupra costurilor de transport și, în lanț, asupra prețurilor din economie. Măsura se aplică pentru prima jumătate a lunii octombrie, intervalul confirmat oficial fiind 1–15 octombrie 2026. Conform informațiilor publicate, prelungirea reducerii de acciză a fost justificată prin menținerea presiunilor pe piața carburanților. Ce a decis Ministerul Finanțelor și de ce contează Ministerul de Finanțe a extins perioada de aplicare a reducerii cu 25% a accizei la motorină, ceea ce, conform articolului, a evitat o posibilă scumpire a motorinei cu 85 de bani. În practică, o astfel de creștere ar fi fost resimțită imediat în benzinării și ar fi alimentat costurile operaționale pentru transportatori și companiile cu flote. Contextul deciziei: mecanism „calibrat” după cotații și prețurile la pompă Finanțele arată că intervenția continuă măsura aplicată în perioada anterioară și că mecanismul este „calibrat” în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor de la pompă, cu obiectivul de a limita efectele asupra populației și economiei. Înainte de confirmarea oficială, Profit notează că, la momentul redactării, analiza care să justifice reducerea nu era publicată pe site-ul Ministerului Finanțelor, însă „surse guvernamentale” au indicat că documentul a fost redactat și semnat. Ce urmează Prelungirea este limitată la 1–15 octombrie 2026, ceea ce sugerează că evoluția prețurilor la carburanți și a cotațiilor internaționale va rămâne criteriul-cheie pentru o eventuală continuare sau retragere a reducerii de acciză după această dată. [...]
