Știri
Știri din categoria Curs BNR
Blocajul la autorizări riscă să frâneze investițiile în noi capacități de energie, după ce Blocul Național Sindical cere Parlamentului să cheme de urgență conducerea ANRE pentru a explica întârzierile la licențe și autorizații, potrivit Profit. Miza este una operațională și de reglementare: fără aceste acte, proiectele nu pot avansa către execuție, iar „coada” de investiții rămâne blocată administrativ.
BNS solicită Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților și Comisiei pentru Energie din Senat să convoace ANRE „de urgență”, invocând întârzieri în autorizarea unor noi capacități de producție și stocare a energiei electrice.
Conform organizației sindicale, peste 50 de operatori economici așteaptă acordarea licențelor pentru producerea energiei electrice, iar alte 200 de cereri de înființare a unor noi capacități sunt în așteptare.
Disputa apare după ce, la începutul anului, premierul Ilie Bolojan a afirmat că 90% din avizele tehnice de racordare (ATR) pentru proiectele din energie ar fi speculative, ceea ce ar bloca investitorii „serioși” și ar crea probleme sistemului energetic.
În acest context, ANRE a adoptat norme descrise drept „anti-băieți deștepți”. Printre modificări, dezvoltatorii de proiecte de producție și/sau stocare cu puteri aprobate de peste 1 MW, care au deja contracte de racordare semnate cu Transelectrica sau operatorii de distribuție, au termene maxime pentru obținerea autorizației de înființare. Autorizația nu se acordă decât dacă este dovedită existența banilor necesari pentru realizarea investițiilor.
Scopul declarat al acestor reguli a fost eliminarea proiectelor „pur speculative” din „coada” la racordare, pe motiv că acestea diminuează artificial, „pe hârtie”, capacitatea rețelelor de transport și distribuție.
În lectura BNS, întârzierile reclamate la licențe și autorizații pot transforma un set de reguli gândite să curețe portofoliul de proiecte în instrumente care întârzie inclusiv investițiile cu șanse reale de implementare.
Ce urmează depinde de reacția comisiilor parlamentare și de explicațiile pe care ANRE le va oferi, inclusiv privind volumul de cereri aflate în așteptare și modul de aplicare a noilor termene și condiții pentru proiectele de peste 1 MW.
Recomandate
România închide PNRR pe A7 cu 47 km noi, dar ultimii 77 km trec pe bugetul de stat , ceea ce mută presiunea de finanțare și execuție dinspre fondurile europene către resurse interne, cu efect direct asupra calendarului și disciplinei de cheltuire, potrivit Profit . Tronsonul de 47 de kilometri de pe Autostrada Moldovei (A7) a fost deschis traficului între Adjud și Bacău , în „ultima zi a PNRR”, conform anunțului făcut de Ilie Bolojan . Ce se schimbă la finanțare: de la PNRR la buget Pentru ultimii 77 de kilometri , pe segmentul Bacău – Pașcani , finalizarea nu va mai fi acoperită din PNRR, ci „cu bani de la buget” , potrivit aceleiași surse. Mutarea finanțării către bugetul de stat contează pentru mediul economic prin două implicații directe: presiune suplimentară pe cheltuielile publice , într-un proiect de infrastructură mare, cu plăți etapizate; risc mai mare de decalaje de cash-flow și de reprogramări, în funcție de prioritățile bugetare și de execuția anuală. Impact operațional: continuitatea coridorului rutier Deschiderea celor 47 km între Adjud și Bacău aduce un câștig imediat de utilizare pentru trafic și transport, însă continuitatea pe direcția Bacău – Pașcani rămâne condiționată de finanțarea de la buget și de ritmul de execuție pe ultimii 77 km. Profit a publicat informația însoțită de fotografii, în contextul actualizărilor privind stadiul Autostrăzii Moldovei. [...]
Un incident aerian în proximitatea centralei nucleare Paks a declanșat ridicarea de la sol a avioanelor de luptă ungare , după ce un avion civil a decolat fără autorizație și s-a îndreptat spre zona obiectivului, potrivit Profit . Miza operațională este legată de securitatea infrastructurii critice și de funcționarea regimului de restricții aeriene din jurul centralei. Conform informațiilor prezentate, un bărbat de 24 de ani ar fi furat sâmbătă dimineață un avion ușor Cessna 172 de pe aerodromul din Kalocsa (sudul Ungariei), a decolat fără autorizare și s-a îndreptat spre Paks, de cealaltă parte a Dunării. Radarele armatei ungare l-au detectat, iar două avioane de luptă Gripen aflate în serviciul de alertă au fost ridicate de la sol, relatarea fiind atribuită presei maghiare. Ce s-a întâmplat în zona centralei Avionul Cessna a ajuns în zona centralei nucleare de la Paks și a început să execute manevre în aer, potrivit News.ro, citat de publicație. În jurul centralei există o zonă cu interdicție pentru zborurile aeronavelor civile, pe o rază de 3 km și până la altitudinea de 6.000 m. În final, aeronava a efectuat o aterizare forțată lângă localitatea Gerjen, într-un lan de floarea-soarelui. De ce contează pentru infrastructura critică Incidentul evidențiază riscul operațional pe care îl pot genera încălcările regimului de zbor în proximitatea unor obiective strategice, precum o centrală nucleară, și presiunea asupra mecanismelor de reacție rapidă (alertă aeriană) atunci când un avion neautorizat intră într-o zonă restricționată. Articolul nu oferă detalii despre eventuale consecințe asupra funcționării centralei sau despre măsuri ulterioare ale autorităților, dincolo de intervenția aviației militare și aterizarea forțată. [...]
Coaliția de guvernare din Germania cere UE să accelereze măsurile antidumping și antisubvenție , într-o încercare de a limita efectele importurilor ieftine și ale practicilor care „distorsionează piața” în industria auto, potrivit Profit . Miza este una de reglementare, cu impact direct asupra costurilor și strategiilor producătorilor auto europeni, într-un moment în care presiunea concurențială din Asia se intensifică. Grupurile parlamentare conservator și social-democrat din coaliția de la Berlin solicită „o protecție europeană mai puternică” împotriva concurenței neloiale și măsuri speciale de sprijin pentru industria auto. Propunerile vizează, în principal, supracapacitatea de producție a Chinei, deși documentul invocat nu menționează explicit această țară. Un element central este cererea pentru un răspuns „robust” al Uniunii Europene la practicile care distorsionează piața, inclusiv prin utilizarea „mai rapidă și mai extinsă” a instrumentelor comerciale de apărare: măsuri antidumping (taxe suplimentare aplicate importurilor vândute sub prețul considerat corect) și antisubvenție (măsuri împotriva produselor sprijinite prin subvenții de stat), conform News.ro, citată de Profit. Presiune politică la Berlin și schimbare de ton față de Beijing Inițiativa apare pe fondul presiunilor tot mai mari din partea industriei germane asupra cancelarului Friedrich Merz pentru o politică mai fermă față de Beijing. Germania a fost, tradițional, mai rezervată în privința barierelor comerciale, invocând riscul unor măsuri de retorsiune din partea Chinei. Subvențiile pentru electrice: criterii de „conținut local”, dar cu limitări UE Coaliția propune și introducerea unor criterii privind conținutul local în programul german de subvenționare a vehiculelor electrice, după elaborarea unor reguli compatibile cu legislația UE. Argumentul este că subvențiile finanțate de contribuabilii germani ar ajunge, în prezent, să sprijine și automobile electrice importate din China, ceea ce amplifică tensiunea politică în jurul modului în care sunt direcționate fondurile publice. [...]
Jeep își mută o parte din producție în China pentru export global , într-o schimbare cu impact direct asupra lanțului de aprovizionare și a costurilor pentru piețele occidentale, potrivit Profit . Marca americană revine astfel în China nu ca să vândă local, ci ca să fabrice modele destinate SUA și Europei, în premieră pentru Jeep. Decizia vine pe fondul acordului semnat în acest an între Stellantis și Dongfeng, care urmărește revitalizarea parteneriatului dintre cele două companii. În acest cadru, Jeep ar urma să exporte din China mașini destinate piețelor occidentale, după ce anterior producția locală a mărcii a fost orientată exclusiv către piața chineză. Ce se va produce și când Noua companie creată de parteneri, Dongfeng Stellantis Automotive Technology , și-a propus ca, în prima etapă, să dezvolte patru modele: două Jeep și două Peugeot, începând cu 2027. Producția ar urma să fie realizată de Dongfeng Peugeot Citroen Automobile, companie cu o istorie de peste 30 de ani, a cărei activitate a încetinit în ultimii ani până aproape de zero. Implicații operaționale: platforme Dongfeng și electrificare Noile modele Jeep vor avea la bază platforme Dongfeng și sunt prezentate ca fiind dezvoltate pentru a respecta „tradiția mărcii”, inclusiv la nivel de tehnologie și performanțe. Gama de propulsie menționată include versiuni electrice și PHEV (hibrid plug-in, adică model care poate fi încărcat la priză și rulează o parte din timp electric). Distribuția globală ar urma să fie făcută de Stellantis, prin propria rețea de dealeri Jeep, ceea ce indică o integrare directă în canalele comerciale existente ale grupului, fără a depinde de rețele locale din China pentru vânzările externe. [...]
Prețul spot al gazelor pe BRM a trecut de 350 lei/MWh , un nivel specific, de regulă, zilelor de iarnă, ceea ce ridică presiunea de cost pentru companii înainte de sezonul rece, potrivit Profit . Pe platforma operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM), prețul spot a sărit de pragul de 350 lei/MWh, iar publicația notează că este cel mai înalt nivel din istorie pentru această perioadă a anului , cu excepția lui 2022, anul declanșării războiului din Ucraina , când prețul a depășit 1.000 lei/MWh. Conform datelor citate, prețul mediu al gazului furnizat miercuri a ajuns la 352 lei/MWh , un nivel întâlnit în mod obișnuit doar în zile de iarnă geroase, când consumul este ridicat. [...]
Cosmin Ghiță renunță la mandatul de director general al Nuclearelectrica , într-un moment în care compania se află sub presiune operațională și juridică, după oprirea reactoarelor de la Cernavodă și disputele comerciale declanșate de întreruperea livrărilor angro de energie, potrivit Profit . Ghiță era CEO de aproape nouă ani, din septembrie 2017. Informația vine pe fondul unei crize energetice în care Nuclearelectrica, operatoarea centralei nucleare de la Cernavodă , a ajuns în instanță cu un furnizor important, după ce livrările au fost întrerupte complet pe 13 august, odată cu oprirea și a celui de-al doilea reactor, din cauza imposibilității alimentării cu apă de răcire, pe fond de secetă. Presiune pe conducere: anchete, proiecte și litigii comerciale Luna trecută, Corpul de control al prim-ministrului recomanda „analiza oportunității atragerii răspunderii” șefilor SNN și a altor persoane. Același control a indicat „neajunsuri” legate de asocierea Nuclearelectrica cu Nova Power&Gas în societatea mixtă RoPower Nuclear SA, creată pentru proiectul de la Doicești (462 MW) cu reactoare modulare mici (SMR – reactoare nucleare de putere mai mică, construite modular) de la compania americană NuScale. Nuclearelectrica a respins concluziile controlului, conform aceleiași surse. Disputa cu Getica 95 Com și miza contractelor bilaterale În paralel, furnizorul Getica 95 Com a cerut în instanță ca Nuclearelectrica să fie obligată să reia livrarea angro de energie în baza contractelor bilaterale, livrare întreruptă după oprirea reactoarelor. Potrivit documentelor din dosar citate de Profit, Getica 95 Com a solicitat pe 18 august o ordonanță președințială pentru suspendarea efectelor unuia dintre avizele de forță majoră obținute de Nuclearelectrica pe 10 august de la Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA), până la soluționarea definitivă a acțiunii de fond privind existența și întinderea forței majore. Totodată, furnizorul a cerut obligarea provizorie a Nuclearelectrica la reluarea imediată și continuarea furnizării integrale a cantităților contractate, „în condițiile și la prețurile stabilite” în șase contracte bilaterale încheiate anul trecut pe platforma PCCB-LE-flex a OPCOM, cu livrare în perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026. Getica 95 Com este controlată și condusă de Viorel Tudose și a avut un rulaj de peste 1,6 miliarde lei anul trecut, mai arată sursa. Compania s-a clasat în martie 2026 pe locul 8 între furnizorii români după cantitățile totale livrate clienților finali, cu o cotă de piață de 4,16%, iar pe segmentul concurențial pe locul 7, cu 4,47%, potrivit datelor ANRE citate în articol. Ce urmează Profit notează demisia lui Cosmin Ghiță, însă materialul nu detaliază cine preia interimar conducerea sau calendarul numirii unui nou director general. În contextul descris, miza imediată pentru companie rămâne gestionarea efectelor opririi producției și a litigiilor comerciale legate de contractele de livrare, în paralel cu presiunile de guvernanță și de proiect asociate investiției de la Doicești. [...]
