Știri
Știri din categoria Cripto
Declarațiile financiare ale lui Donald Trump arată o dependență majoră de veniturile din criptomonede, după ce președintele SUA a raportat peste 1,4 miliarde de dolari (aprox. 6,4 miliarde lei) venituri din afacerile cripto ale familiei în anul trecut, potrivit unei analize Reuters asupra celor mai recente dezvăluiri depuse la autoritățile de etică.
Documentele – declarația anuală pentru 2025 depusă la U.S. Office of Government Ethics – indică faptul că Trump a încasat peste 500 de milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) de la World Liberty Financial, un proiect cripto cofondat împreună cu fiii săi. În plus, a raportat încă 635 de milioane de dolari (aprox. 2,9 miliarde lei) din vânzarea monedelor meme $TRUMP.
Pe lângă veniturile din active digitale, Trump a raportat peste 80 de milioane de dolari (aprox. 368 milioane lei) din înțelegeri cu diverse companii media, precum și venituri de milioane de dolari din licențierea numelui său către dezvoltatori imobiliari din afara SUA.
Miza economică și de guvernanță este că aceste cifre conturează o schimbare structurală în profilul său de venit: cea mai mare parte a banilor declarați provine acum din zona cripto, un sector care, potrivit Reuters, a beneficiat de politicile sale.
Dezvăluirile oferă o imagine mai detaliată asupra dimensiunii câștigurilor generate de intrarea familiei Trump în criptomonede. Reuters a estimat anterior că familia Trump a obținut cel puțin 2,3 miliarde de dolari profit de la investitori de când Trump a revenit la Casa Albă.
Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii privind aceste declarații, mai notează agenția.
Recomandate
Bitcoin a coborât spre 60.000 de dolari, pe fondul mutării capitalului către „revoluția AI” , iar investitorii par să prefere acțiunile din tehnologie în detrimentul criptomonedelor, potrivit TVR Info , care citează AFP. Joi, în jurul orei 14:35 GMT (17:35, ora României), bitcoin era în scădere cu 1,61%, la 63.864,17 dolari (aprox. 293.800 lei), aproape de pragul de 60.000 de dolari, nivel sub care nu a mai coborât din octombrie 2024. De ce contează: bitcoin pierde teren în fața acțiunilor legate de inteligența artificială Ipek Ozkardeskaya, analist la Swissquote, spune că bitcoin „și-a pierdut brusc atractivitatea” în comparație cu „potențialul de creștere” al companiilor tehnologice, inclusiv producători de cipuri de memorie și firme din zona inteligenței artificiale. Analiștii ByteTree notează că „capitalul este scos din alte sectoare” pentru a finanța investiții precum cele în semiconductori, iar acțiunile companiilor producătoare de semiconductori ar valora, cumulat, 17.000 de miliarde de dolari. În această logică, bitcoin este „în mod clar perceput ca unul dintre perdanții revoluției AI”. Presiuni suplimentare: vânzarea Strategy și așteptările de dobânzi mai mari în SUA De la începutul săptămânii, bitcoin a scăzut cu aproximativ 13%, după ce Strategy (companie cunoscută pentru deținerea a peste 840.000 de bitcoin) a anunțat că a vândut 32 de bitcoin pentru 2,5 milioane de dolari, conform unui document depus la autoritatea americană de supraveghere a pieței de capital (SEC). Potrivit presei de specialitate, este prima vânzare de bitcoin a companiei după 2022, în condițiile în care președintele și cofondatorul Michael Saylor își asumase anterior public că nu va mai vinde niciodată. Ozkardeskaya apreciază că această informație „a fost ultimul cui în sicriu” pentru încrederea investitorilor. În plus, accelerarea inflației pe fondul războiului din Orientul Mijlociu întărește așteptările privind creșterea dobânzilor în SUA, ceea ce face dolarul și obligațiunile emise de Trezoreria SUA mai atractive. Context: de la entuziasmul „Trump” la corecția actuală TVR Info amintește că revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în noiembrie 2024, perceput ca susținător al criptomonedelor, a alimentat un val de entuziasm, iar bitcoin a urcat atunci spre 110.000 de dolari. Ulterior, cotația a fost afectată de întârzieri în legislația promisă și de incertitudinea legată de tarifele anunțate de administrația americană, înainte să atingă un vârf de 126.251,31 dolari în octombrie 2025 și să reintre pe scădere. [...]
Polymarket ia în calcul verificarea obligatorie a utilizatorilor (KYC), pe fondul presiunii autorităților și al riscurilor legate de sancțiuni și tranzacționare pe informații privilegiate , potrivit Cointelegraph . Discuția vine într-un moment în care mai multe țări au blocat sau au restricționat accesul la platformele de „prediction markets” (piețe unde utilizatorii pariază pe rezultate ale unor evenimente), invocând inclusiv suspiciuni de jocuri de noroc ilegale. KYC ca răspuns la risc de sancțiuni și expunere legală Publicația notează că, potrivit unui material The Information , Polymarket ar fi analizat introducerea unor cerințe de verificare a identității mai apropiate de standardele „Know Your Customer” (KYC) — proceduri folosite în mod uzual în sectorul financiar pentru a identifica clienții și a limita riscurile de fraudă, spălare de bani sau încălcări ale regimurilor de sancțiuni. În paralel, platforma a extins restricțiile geografice: la data menționată în articol, Polymarket „geoblocase” 35 de țări, limitând posibilitatea rezidenților de a plasa ordine. Printre jurisdicțiile enumerate se află Iran, Rusia și Coreea de Nord, state aflate sub sancțiuni în multe țări pe fondul conflictelor militare. Pseudonimele cresc riscul: exemplul unui pariu cu miză politică Un element central al riscului operațional și de reglementare este faptul că utilizatorii pot opera sub pseudonim, ceea ce reduce transparența privind identitatea reală și poate amplifica expunerea companiei la investigații sau acuzații. Cointelegraph dă ca exemplu un caz în care un militar american ar fi fost identificat drept utilizatorul care a pariat pe capturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, fiind acuzat că ar fi folosit informații clasificate, ceea ce ar fi dus la un câștig de 400.000 de dolari (aprox. 1,8 milioane lei). Context politic în SUA: CFTC, anchete și acuzații de „insider trading” În SUA, dezbaterea despre cine reglementează aceste piețe s-a intensificat. Președintele Donald Trump a susținut public ca US Commodity Futures Trading Commission (CFTC) să aibă „jurisdicție exclusivă” asupra prediction markets, poziție aliniată cu cea a șefului CFTC, Michael Selig, care a inițiat procese împotriva autorităților la nivel de stat ce au luat măsuri împotriva unor platforme precum Kalshi și Polymarket. Sprijinul public al președintelui a venit după ce membri ai Camerei Reprezentanților au anunțat o anchetă privind Kalshi și Polymarket, invocând riscul ca oficiali aleși să se implice în tranzacții pe baza unor informații privilegiate. În același context, Polymarket a listat contracte legate de războiul SUA–Israel cu Iran. Cointelegraph precizează că a solicitat un punct de vedere de la Polymarket cu privire la informațiile din The Information, dar nu a primit un răspuns imediat. [...]
Parlamentarii din comisia economică a Parlamentului European cer Comisiei Europene să evalueze dacă DeFi, stakingul, împrumuturile cripto și NFT-urile ar trebui aduse sub reguli mai stricte , într-un demers care poate lărgi, în timp, aria de aplicare a reglementării MiCA , fără să o modifice imediat, potrivit Cointelegraph . Recomandările apar într-un raport depus vineri pentru vot în plen și includ, pe lângă evaluarea unor activități cripto care nu sunt acoperite complet de MiCA, și obiective precum promovarea tokenizării în serviciile financiare și încurajarea stablecoin-urilor denominate în euro (monede digitale cu preț legat de o monedă tradițională). Ce se votează și ce efect are (deocamdată) Raportul este o rezoluție „din inițiativă proprie” a Comisiei pentru afaceri economice și monetare (ECON) , redactată de europarlamentarul belgian Johan Van Overtveldt. Documentul urmează să ajungă la vot în plenul Parlamentului European, așteptat pe 7 iulie, conform articolului. Dacă va fi adoptată, rezoluția devine poziția oficială a Parlamentului pe politica privind activele digitale, însă nu modifică MiCA și nu creează obligații legale noi pentru companii sau utilizatori. Documentele procedurale sunt publice pe site-ul Parlamentului European, inclusiv raportul depus ( European Parliament ) și fișa de procedură ( European Parliament ). Miza pentru piață: presiune pentru extinderea MiCA și aplicare uniformă Dincolo de semnalul politic, raportul cere explicit: evaluarea reglementării pentru DeFi, staking, lending/borrowing (creditare/împrumut cripto), NFT-uri ; aplicarea consecventă a MiCA în toate statele membre, pentru a menține condiții egale de concurență; avertizarea statelor membre să nu introducă cerințe naționale „peste MiCA”, care ar putea fragmenta piața UE. În paralel, Comisia Europeană derulează deja o revizuire a MiCA. Cointelegraph notează că, în mai, Comisia a lansat o consultare publică privind posibila extindere a cadrului către DeFi, staking, lending, NFT-uri și active financiare tokenizate, inclusiv redeschiderea discuției despre interdicția MiCA privind stablecoin-urile purtătoare de dobândă. Context imediat: se încheie perioada de tranziție MiCA Articolul amintește și un reper operațional apropiat: perioada de tranziție a MiCA se încheie la 1 iulie , după care furnizorii de servicii cripto (CASP) trebuie, în general, să aibă autorizație pentru a continua să opereze în UE. Stablecoin-uri în euro și „banii digitali” ai UE Raportul susține dezvoltarea stablecoin-urilor denominate în euro, argumentând că acestea ar putea completa depozitele bancare tokenizate și monedele digitale ale băncilor centrale pentru plăți „en-gros”, cu potențial de plăți transfrontaliere mai rapide și mai ieftine. În logica documentului, o adopție mai largă ar putea sprijini competitivitatea piețelor financiare din UE și rolul internațional al euro. În același registru, ECON a susținut recent legislația pentru un euro digital, într-o abordare în care formele publice și private de bani digitali ar trebui să coexiste, nu să concureze, potrivit materialului. Ce urmează: votul din plen din 7 iulie va arăta cât de puternic este mandatul politic pentru Comisie de a împinge, în etapa următoare, către reguli mai explicite pentru zonele cripto rămase în afara MiCA sau insuficient acoperite. [...]
O fermă clandestină de minare a criptomonedelor a generat un consum de energie de circa 7 milioane de lei în nouă luni , deși la adresa verificată nu era declarată activitate economică, potrivit Mediafax . Cazul, descoperit de inspectorii ANAF Antifraudă într-o clădire dezafectată din Satu Mare, indică un risc fiscal major asociat operațiunilor de „minare” (producere de active digitale prin procesare informatică intensivă) desfășurate în afara evidențelor contabile. Ce a găsit ANAF Antifraudă la fața locului Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF au identificat o locație în care se desfășura „în mod sistematic și nedeclarat” activitate de minare a criptomonedelor, cu sute de echipamente specializate care funcționau permanent și produceau un consum ridicat de electricitate. Controlul a fost declanșat, conform ANAF, după „analize complexe de risc” și verificări operative care au arătat neconcordanțe între activitatea reală și datele declarate autorităților fiscale. De ce contează: consum industrial, fără venituri declarate ANAF indică drept element central faptul că, în perioada august 2025 – aprilie 2026, locația verificată a avut un consum de energie electrică estimat la aproximativ 7 milioane de lei, „specific unei activități economice de amploare”, însă fără activități economice raportate și fără venituri declarate. „Un element deosebit de relevant constatat de inspectori îl reprezintă faptul că, în perioada august 2025 – aprilie 2026, locația verificată a înregistrat un consum de energie electrică estimat la aproximativ 7 milioane de lei, specific unei activități economice de amploare. Cu toate acestea, nu au fost raportate activități economice și nu au fost declarate niciun fel de venituri (...).” Instituția mai arată că operațiunea era organizată pentru funcționare continuă, cu echipamente de procesare, sisteme de răcire și instalații electrice dimensionate pentru consumuri ridicate, similare celor industriale. Confiscări și posibil dosar penal Inspectorii ANAF Antifraudă au confiscat infrastructura folosită pentru producerea activelor digitale: 407 echipamente de minare, cu o valoare estimată de peste 2 milioane de lei. În paralel, ANAF spune că desfășoară verificări pentru stabilirea veniturilor nedeclarate și a obligațiilor fiscale sustrase de la plată. În funcție de concluziile controlului, pot fi dispuse măsuri legale, inclusiv sesizarea organelor de urmărire penală, dacă sunt întrunite condițiile unei infracțiuni. „Economia digitală nu reprezintă o zonă fără reguli fiscale. Veniturile generate din exploatarea activelor virtuale sunt supuse obligațiilor de declarare și fiscalizare ca orice altă activitate economică.” [...]
Regulatorii americani conturează reguli AML pentru emitenții de stablecoin-uri, dar fără să ceară verificarea identității pentru utilizatorii din piața secundară , potrivit unei analize Gizmodo . Propunerea ar obliga emitenții să aplice verificări de tip bancar doar pentru clienții direcți (cei care cumpără sau răscumpără stablecoin-uri de la emitent), lăsând însă transferurile „peer-to-peer” (între utilizatori) să funcționeze în continuare fără colectarea de date personale de către emitent. Documentul este, deocamdată, în faza de „request for comment” (cerere de comentarii publice), nu o regulă finală. Propunerea vine de la un grup comun de autorități federale, inclusiv FinCEN , OCC, Federal Reserve Board, FDIC și National Credit Union Administration, și urmărește implementarea cerințelor din GENIUS Act : emitenții de „permitted payment stablecoins” ar urma tratați ca instituții financiare în sensul Bank Secrecy Act și să mențină un program eficient de identificare a clienților (Customer Identification Program – CIP). Ce se schimbă pentru emitenți și ce rămâne la fel pentru utilizatori În termeni practici, autoritățile fac o separație explicită între: piața primară : emitentul emite sau răscumpără stablecoin-uri direct pentru un client; aici ar fi obligatorii verificările de identitate; piața secundară : tokenurile circulă între alte părți, iar emitentul nu este implicat direct (în afară de funcționarea contractului inteligent asociat); aici, propunerea indică faptul că emitentul nu ar trebui să fie obligat să identifice fiecare utilizator . Regulatorii argumentează că extinderea obligației CIP la fiecare transfer ar însemna, în esență, o obligație globală de colectare și verificare a identității tuturor utilizatorilor, lucru pe care îl consideră „aproape imposibil” de implementat și care „ar putea paraliza industria”, potrivit textului citat în analiză. De ce contează: un compromis de reglementare care păstrează funcționarea actuală Miza este una de reglementare și de model operațional: propunerea sugerează că autoritățile încearcă să „închidă” stablecoin-urile într-un cadru apropiat de cel bancar (AML și identificare la intrare/ieșire), fără să rupă mecanismul de circulație al tokenurilor pe blockchain, unde transferurile între utilizatori sunt o funcție de bază. Gizmodo notează că, deși verificarea universală în piața secundară ar fi disruptivă, nu ar fi neapărat imposibil de impus dacă autoritățile ar decide asta în viitor – de exemplu prin „whitelisting” de adrese (permiterea transferurilor doar către portofele care au trecut controale AML/KYC). Semnalul important, în forma actuală, este că regulatorii nu aleg această rută acum . Presiune din partea băncilor și semnale de posibilă extindere spre piața secundară În fereastra de comentarii de 60 de zile, este posibil ca băncile tradiționale să ceară reguli mai dure, pe fondul diferențelor de conformare dintre sistemul bancar și stablecoin-uri. În acest context, Gizmodo îl citează pe guvernatorul Rezervei Federale Michael S. Barr , care își exprimă îngrijorarea că cadrul GENIUS Act „nu face suficient” pentru a aborda riscurile de finanțare ilicită prin tranzacții din piața secundară și spune că va analiza comentariile privind eventuala extindere a unor părți din regula CIP către activitatea din piața secundară. Context: transparență pe blockchain și controlul emitenților asupra tokenurilor Analiza mai arată că, deși transferurile pot fi pseudonime (adresele nu sunt automat legate de identități civile de către emitent), rețelele publice sunt transparente, iar firmele de analiză blockchain pot corela portofele cu persoane sau instituții; în plus, activitatea este concentrată în jurul burselor centralizate și custozilor reglementați, care colectează deja date despre utilizatori. În paralel, stablecoin-urile nu sunt „necontrolabile” din perspectiva emitenților: aceștia pot îngheța sau lista neagră fonduri. Ca exemplu, este menționat cazul în care Tether a înghețat 344 milioane de dolari (aprox. 1,6 miliarde lei) legați de Iran, la solicitarea guvernului SUA. Ce urmează Pe termen scurt, propunerea intră în consultare publică, iar direcția finală va depinde de comentariile primite și de modul în care autoritățile vor decide să aplice cerințele GENIUS Act. Punctul sensibil rămâne dacă, și în ce formă, obligațiile de identificare ar putea fi împinse mai departe spre tranzacțiile din piața secundară. [...]
Polymarket ar fi plătit creatori pentru clipuri înșelătoare cu pariuri și câștiguri „mari”, un risc direct pentru încrederea în piețele de predicție și pentru modul în care utilizatorii evaluează „dovezile” virale din social media, potrivit The Verge , care citează o investigație The Wall Street Journal . Investigația The Wall Street Journal susține că Polymarket a plătit persoane să se filmeze în timp ce plasează pariuri false și să posteze apoi reacții la câștiguri tot false. WSJ spune că a identificat peste 1.100 de clipuri înșelătoare și a discutat cu creatori care, deși nu au menționat în mod explicit în videoclipuri acest lucru, au confirmat că au fost plătiți de companie pentru a le produce. Ce arată verificările WSJ și de ce contează economic Potrivit aceleiași investigații, niciunul dintre pariurile din cele peste 1.100 de clipuri analizate nu ar fi fost real. În 118 dintre videoclipuri, creatorii apar reacționând la pariuri câștigătoare care, cumulat, ar totaliza aproape 900.000 de dolari (aprox. 4,1 milioane lei). În realitate, susține WSJ, acele pariuri ar fi pierdut 166.000 de dolari (aprox. 760.000 lei). Miza pentru platforme de tip „prediction markets” (piețe de predicție) este una operațională și comercială: astfel de clipuri pot influența percepția publică asupra ușurinței de a câștiga și pot atrage utilizatori pe baza unor rezultate fabricate, ceea ce erodează încrederea în produs și în integritatea pieței. Indicii de fals și reacția după întrebările jurnaliștilor WSJ notează că unele clipuri par convingătoare la prima vedere, dar includ semne subtile de fraudă. Un exemplu menționat este un videoclip în care apare accesarea „poiymarket.com”, nu polymarket.com. După ce WSJ a început să adreseze întrebări, „mulți creatori” și-ar fi șters videoclipurile de pe conturi, iar Polymarket ar fi închis site-uri precum „poiymarket”, folosite în schemă, potrivit investigației citate de The Verge. [...]
