Știri
Știri din categoria Credite
Deteriorarea calității creditării companiilor împinge în sus riscul de credit în sistemul bancar, după ce rata creditelor neperformante (NPL) pe segmentul firmelor nefinanciare a urcat la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul din martie 2025, potrivit Economedia, care citează Raportul asupra stabilității financiare publicat de BNR.
În același timp, pe segmentul populației, calitatea portofoliului s-a îmbunătățit: rata NPL a coborât la 2,9% în martie 2026, în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de perioada similară din 2025.
BNR indică segmente ale portofoliului care rămân cu profil de risc mai ridicat, în special în zona IMM și în creditele cu garanții de stat. Concret, în martie 2026:
O altă zonă care „necesită monitorizare”, potrivit BNR, este creditarea în monedă străină. La companiile nefinanciare, creditele în valută au o pondere de 53% în portofoliu (martie 2026), însă rata NPL asociată este mai redusă decât la creditele în lei: 4,1% față de 7,3%.
La populație, ponderea creditelor în valută continuă să scadă, ajungând la 7% în martie 2026 (minus 1,7 puncte procentuale față de anul anterior), pe fondul măsurilor macroprudențiale ale BNR, diferențiate în funcție de valută.
Într-un context de incertitudini interne și internaționale, BNR avertizează că serviciul datoriei ar putea fi supus unor presiuni ascendente. Scenariul macroeconomic de bază din raport indică o creștere a probabilității de nerambursare pe 12 luni:
Pentru bănci și pentru companii, mesajul central este că deteriorarea pe segmentul firmelor — mai ales în zonele cu NPL ridicat — poate amplifica nevoia de prudență la creditare și de monitorizare a portofoliilor în perioada următoare.
Recomandate
Deteriorarea creditării firmelor apasă pe riscul bancar : rata creditelor neperformante (NPL) la companiile nefinanciare a urcat la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul din martie 2025, potrivit Agerpres , care citează Raportul asupra stabilității financiare publicat de BNR. În același timp, pe segmentul populației, calitatea portofoliului s-a îmbunătățit: rata NPL a coborât la 2,9% în martie 2026, în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de perioada corespondentă din 2025. Unde se concentrează riscul în portofoliile băncilor BNR indică mai multe zone cu profil de risc mai ridicat în creditarea companiilor, în special în interiorul segmentului IMM și în împrumuturile cu anumite tipuri de garanții sau expuneri: credite către IMM, în special microîntreprinderi și întreprinderi mici: rata NPL 7,2%, respectiv 7,1% (martie 2026), față de 4,7% în cazul corporațiilor; credite cu garanții de stat acordate firmelor: rata NPL 11,3% (martie 2026); expuneri față de piața imobiliară comercială : rata NPL 6,2% (martie 2026). Creditele în valută rămân relevante la companii O altă categorie care „necesită monitorizare”, potrivit BNR, este cea a împrumuturilor denominate în monedă străină. La companiile nefinanciare, ponderea creditelor în valută se menține ridicată, la 53% din portofoliu (martie 2026), deși rata NPL asociată este mai redusă decât la creditele în lei: 4,1% față de 7,3% (martie 2026). La populație, ponderea creditelor în valută este în scădere, la 7% (minus 1,7 puncte procentuale anual, martie 2026), pe fondul măsurilor macroprudențiale (set de reguli pentru limitarea riscurilor sistemice) aplicate de BNR, diferențiate în funcție de valută. Ce anticipează BNR pentru următoarele 12 luni Într-un context de incertitudini interne și internaționale, BNR avertizează că presiunile asupra capacității de plată pot crește. Estimările pe un orizont de 12 luni indică: pentru creditele imobiliare: probabilitatea de nerambursare ar urca de la 0,25% (martie 2026) la 0,32% (martie 2027); pentru creditele de consum: de la 3% (martie 2026) la 3,4% (martie 2027); pentru companiile nefinanciare: probabilitatea medie de nerambursare este estimată la 4,5% în martie 2027, de la 3,4% în martie 2026. În termeni practici, mesajul raportului este că deteriorarea pe zona companiilor – mai ales în segmentele cu NPL ridicat – poate deveni un factor de presiune pentru bănci și pentru condițiile de finanțare, dacă scenariul de creștere a riscului de credit se materializează. [...]
BERD pune pe masă până la 75 de milioane de euro (aprox. 375 milioane lei) pentru a accelera curățarea portofoliilor de credite neperformante în Europa Centrală și de Est, inclusiv în România , printr-un program de co-investiții dezvoltat cu grupul ceh APS Holding , potrivit Economedia . Mecanismul este construit astfel încât APS să achiziționeze și să administreze portofolii de credite neperformante (NPL – împrumuturi care nu mai sunt rambursate conform contractului), dar și alte active aflate în dificultate, cu obiectivul declarat de a susține stabilitatea sectorului financiar și reziliența economică în piețele unde BERD este activă. Cum funcționează programul și unde se aplică Programul vizează regiuni în care BERD investește, cu un „focus” inițial pe Europa Centrală și de Est, inclusiv România. În practică, APS ar urma să identifice portofolii de active „distressed” (aflate în dificultate) și subperformante, să investească în acestea și să le administreze, în limitele criteriilor stabilite de program. Noua tranzacție se înscrie în „NPL Resolution Framework II”, cadrul BERD pentru rezolvarea creditelor neperformante, cu o valoare totală de 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei). Din această „plafonare” totală, BERD alocă acum până la 75 de milioane de euro pentru programul realizat împreună cu APS. De ce contează pentru piața creditelor Prin preluarea și administrarea portofoliilor cu probleme, astfel de programe pot reduce presiunea asupra băncilor și pot îmbunătăți funcționarea pieței de creanțe, într-un context în care activele deteriorate rămân, potrivit articolului, o provocare pentru unele sisteme bancare. BERD susține că structura noului program permite extinderea rapidă pe mai multe piețe și poate sprijini creșterea economică și reziliența financiară în statele în care banca investește. Cine este APS și care este anvergura BERD în regiune APS, fondată la Praga în 2004, administrează active cu o valoare nominală totală de peste 12,5 miliarde de euro și este prezentată ca unul dintre cei mai mari jucători europeni din piața recuperării și administrării creanțelor. Reprezentantul companiei, Viktor Tóth, Chief Investment Officer în cadrul APS Investments, a declarat: „Suntem mândri să fi finalizat acest program de pionierat între APS și BERD. Reprezintă un pas important în cooperarea noastră de lungă durată cu BERD și în dezvoltarea unor piețe eficiente pentru creditele neperformante în regiune”. BERD este, la rândul său, unul dintre cei mai mari investitori instituționali din regiune, inclusiv în România, Bulgaria, Croația, Ungaria și Polonia, cu investiții de peste 43 de miliarde de euro în mai mult de 2.000 de proiecte în aceste țări, axate pe sectorul financiar, infrastructură sustenabilă și creșterea productivității sectorului privat. [...]
FNGCIMM deschide accesul IMM-urilor la garanții prin brokeri de credite , într-o mișcare care poate reduce birocrația și timpii de așteptare în procesul de finanțare, potrivit Economedia . Fondul a semnat protocoale de colaborare cu 16 brokeri de credite, o premieră pe care instituția o descrie drept o schimbare de paradigmă în relația cu mediul privat. FNGCIMM susține că ritmul de semnare a protocoalelor indică un interes crescut pentru intermediere în zona IMM-urilor și o nevoie a antreprenorilor de „ghidaj specializat” în accesarea soluțiilor de finanțare, conform comunicatului citat de publicație. „Ritmul rapid de semnare a protocoalelor confirmă interesul crescut pentru intermediere în zona IMM-urilor și evidențiază nevoia antreprenorilor de a beneficia de ghidaj specializat în accesarea soluțiilor financiar.” Ce se schimbă operațional pentru antreprenori Protocoalele au două componente, care mută o parte din interacțiunea inițială către brokeri: Informare : brokerii prezintă potențialilor clienți produsele FNGCIMM; Asistență : brokerii sprijină antreprenorii să înțeleagă mecanismele de garantare și să pregătească documentația necesară, cu scopul unui proces „eficient și bine structurat”. Instituția afirmă că inițiativa a primit feedback pozitiv din partea partenerilor, care au apreciat deschiderea unei instituții cu capital integral de stat către colaborarea cu brokerii de credite. FNGCIMM mai arată că demersul este în linie cu tendințe europene, unde antreprenorii externalizează tot mai mult componenta financiară către specialiști, pentru a se concentra pe dezvoltarea afacerii. Produsele de garantare și plafoanele menționate În material sunt prezentate câteva produse de garantare și valorile aferente (cu precizarea că unele diferă în funcție de finanțator): Produs de garantare Capital de lucru (valoare) Investiții (valoare) PLAFON Max. 2.400.000 lei Max. 2.400.000 lei OPTIMM Max. 400.000 lei – EXPRESA Max. 2,5 mil. euro (echiv.) Max. 2,5 mil. euro (echiv.) Refinanțare OUG 99 & OUG 18 Ultimul sold (max. 4.000.000 lei) – Notă din sursă: valorile pentru PLAFON și OPTIMM diferă în funcție de finanțator, iar pentru EXPRESA valoarea reprezintă expunerea pe debitor sau grup de debitori. Ce urmează Managementul FNGCIMM spune că primește în continuare solicitări de la brokeri care vor să intre în inițiativă, ceea ce sugerează extinderea rețelei de intermediere. În logica anunțului, miza este ca garanțiile de stat să ajungă mai rapid la IMM-uri, printr-un circuit de informare și pregătire a dosarelor făcut cu sprijin extern. [...]
IRCC scade marginal la 5,56% de la 1 iulie, iar efectul imediat în rate va fi limitat , însă mișcarea confirmă tendința de ieftinire a creditării și menține pe agendă decizia practică pentru debitori: rămân pe dobândă variabilă sau caută o refinanțare pe dobândă fixă, potrivit Banking News . De la 1 iulie, indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) coboară de la 5,58% la 5,56%. Valoarea urmează să fie publicată oficial de Banca Națională a României la finalul lunii iunie și se aplică în perioada 1 iulie – 30 septembrie 2026. Banking News notează că sunt vizați aproape 600.000 de români cu credite în lei cu dobândă variabilă legată de IRCC. Impactul în buget: economii mici, dar trendul rămâne descendent Scăderea este redusă și se va traduce în economii de „câțiva lei sau câteva zeci de lei” pe lună, în funcție de valoarea creditului și de perioada rămasă. În același timp, indicele continuă coborârea începută în acest an: de la 6,06% la 5,68%, apoi la 5,58% și acum la 5,56%. De ce nu se vede rapid în rate: IRCC are un decalaj de circa șase luni Pentru debitori, miza nu este doar ajustarea din iulie, ci felul în care IRCC transmite schimbările din piață. Indicele reacționează cu aproximativ șase luni întârziere la evoluția dobânzilor, astfel că eventuale reduceri ale dobânzii-cheie de către BNR în a doua parte a anului ar avea efecte mai consistente asupra ratelor abia în 2027, potrivit analizei. Dobânzile fixe au ajuns sub IRCC, ceea ce împinge spre refinanțare În paralel, piața ipotecară s-a schimbat în ultimele luni: mai multe bănci au redus dobânzile fixe pentru primii ani ai creditului, iar în prezent există oferte în jur de 4,6–4,7%, sub nivelul IRCC. În cazul dobânzilor variabile, la IRCC se adaugă și marja fixă a băncii, ceea ce îi determină pe unii clienți să analizeze refinanțarea sau renegocierea. Pentru cei cu contracte mai vechi, o discuție cu banca sau solicitarea unei oferte de refinanțare de la o altă instituție de credit poate reduce costul finanțării, mai ales dacă este aleasă o perioadă cu dobândă fixă, mai arată Banking News. [...]
Deși creditarea crește în 2025, România rămâne cu o intermediere financiară foarte joasă , ceea ce limitează capacitatea economiei de a finanța investiții și de a aloca eficient resursele, potrivit unei analize din Economedia , bazată pe Raportul anual 2025 al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) . Creșterea împrumuturilor bancare a fost susținută în principal de populație: creditarea de la bănci a avansat cu 5,8% în ritm anual în 2025, cu un plus de 8,3% pe segmentul populației, față de 3,5% în cazul creditelor către companiile nefinanciare. În paralel, creditarea prin instituții financiare nebancare (IFN) a avut o dinamică anuală mai rapidă, de 15,8%, însă reprezintă doar 8% din totalul îndatorării sectorului real (în creștere cu 0,7 puncte procentuale față de decembrie 2024). Intermediere financiară: decalaj major față de UE CNSM descrie nivelul redus al intermedierii financiare drept o „vulnerabilitate structurală persistentă”, cu efecte asupra capacității României de a susține investiții productive și creștere economică durabilă. România se află pe ultima poziție în UE la ponderea activelor sectorului bancar în PIB: 49,3% în trimestrul al treilea din 2025, mult sub media UE de 210,2%. Raportul indică și comparații regionale, unde diferențele rămân semnificative: Polonia (93%), Bulgaria (96,6%) și Ungaria (110,5%). Un element asociat este incluziunea financiară: 71% din populația de peste 15 ani avea un cont bancar sau la o instituție similară în 2024 (69% în 2021), dar sub media UE de 94%. CNSM notează că nivelul modest de incluziune afectează disproporționat categoriile vulnerabile (venituri reduse, educație scăzută, mediul rural). Valuta accelerează la firme, în timp ce la populație scade Finanțarea în monedă străină a accelerat, depășind dinamica împrumuturilor în lei (10,8% față de 4,2% la decembrie 2025). Motorul a fost creditul în valută acordat companiilor nefinanciare, atât de bănci (18,3%), cât și de IFN (11,6%). La nivelul firmelor, 50,8% din datoria la bănci este denominată în valută. În schimb, în portofoliul de credite al populației, ponderea împrumuturilor în valută este de 7,4% și „în continuă scădere”, pe fondul măsurilor macroprudențiale aplicate de BNR, diferențiat în funcție de valută. Standardele de creditare s-au înăsprit, cu un episod de relaxare la ipotecare Pe parcursul lui 2025, băncile au raportat o înăsprire netă a standardelor de creditare atât pentru companiile nefinanciare, cât și pentru creditele de consum ale populației. La creditele pentru achiziția de terenuri sau locuințe, primul trimestru a adus o relaxare a condițiilor, urmată de înăspriri în trimestrele următoare, pe fondul așteptărilor privind situația economică generală; la final de an, standardele au rămas nemodificate. Riscuri: deteriorare la firme și atenție la recalcularea dobânzilor la ipotecare În sectorul companiilor nefinanciare, raportul arată o temperare a creșterii creditării bancare (3,8% în decembrie 2025, după 7,1% în 2024) și o deteriorare a capacității de plată: rata creditelor neperformante a urcat la 5,5% în decembrie 2025 (+1,5 puncte procentuale anual). Segmentele cu risc mai ridicat menționate de CNSM includ: creditele către IMM (6% față de 4,5% la corporații), în special micro și mici (7% fiecare); expunerile către sectorul imobiliar comercial (6,2%); creditele cu garanții de stat (9,9%); creditele în valută către companii, unde o parte redusă din expuneri este acoperită la riscul valutar. Pentru populație, analiza plasează sectorul în zona de risc redus, cu o situație financiară „robustă” și reziliență ridicată, dar avertizează că vulnerabilitățile se pot accentua dacă veniturile disponibile reale încetinesc sau scad, sub presiunea inflației, a măsurilor fiscale și a unei dinamici economice moderate. La finalul lui 2025, rata creditelor neperformante la populație a coborât la 2,76%, cu o îmbunătățire vizibilă la creditele de consum (NPL 4,5% în decembrie 2025, de la 5% în decembrie 2024). La creditele imobiliare, rata NPL a fost de 1,5%. Un punct de atenție pentru perioada următoare este structura dobânzilor: deși doar 34% dintre creditele imobiliare și 7% dintre cele de consum au dobândă variabilă pe toată durata, 42% din creditele ipotecare au o perioadă inițială de dobândă fixă între 1 și 5 ani, ceea ce impune monitorizare când ratele se vor recalcula după expirarea perioadei de fixare. [...]
Cererea de explicații publice către BNR reaprinde riscul de presiune de reglementare pe creditele legate de ROBOR , după ce Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci într-un dosar care vizează un indice cu impact direct asupra costului împrumuturilor, potrivit Antena 3 . Dan Voiculescu afirmă, într-o postare pe blogul personal, că „milioane de români au dreptul să afle dacă ratele le-au fost crescute abuziv”, în contextul informațiilor apărute în dosarul ROBOR. El susține că tema nu ar trebui tratată doar prin argumente procedurale și cere o clarificare „asumată” la nivel înalt. În material se arată că Voiculescu pune accent pe efectele ROBOR asupra debitorilor, menționând că, în ultimii ani, ratele lunare au crescut semnificativ, „în multe cazuri cu sute sau chiar peste o mie de lei”. În paralel, el compară presiunea asupra familiilor cu credite cu rezultatele financiare ale sectorului bancar, despre care spune că a înregistrat profituri record în ultimii ani. Ce i se cere BNR și de ce contează pentru debitori Voiculescu critică poziția exprimată de reprezentanți ai Băncii Naționale a României și susține că instituția care supraveghează piața bancară ar trebui să fie preocupată „în primul rând” de clarificarea eventualelor abuzuri și de protejarea interesului public. Solicitarea sa vizează o „poziție publică fermă” din partea guvernatorului BNR, cu răspunsuri directe despre modul în care a fost stabilit ROBOR și dacă interesele celor afectați au fost prejudiciate. „O astfel de temă nu poate fi îngropată.” Contextul imediat: sancțiuni în dosarul ROBOR Potrivit articolului, reacția vine după ce Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci pentru practici care au vizat un indice cu impact direct asupra costului creditelor contractate de milioane de români. Antena 3 nu detaliază în acest material cuantumul sancțiunilor sau măsurile dispuse, iar articolul nu include un răspuns al BNR la solicitările lui Dan Voiculescu. [...]
