Știri
Știri din categoria Credite
Raiffeisen are cea mai mică dobândă fixă din comparația principalelor oferte ipotecare din iunie 2026, potrivit datelor publicate de Credit Intelligent, într-o analiză realizată de brokerul de credite Alexandru Mihaita. Comparația include ofertele BCR, BRD, Raiffeisen Bank, UniCredit și ING pentru credite ipotecare cu dobândă fixă în primii ani și dobândă variabilă ulterior, având ca exemplu un împrumut de 500.000 de lei.
În clasamentul ofertelor „verzi” cu dobândă fixă pe 3 ani, cea mai redusă dobândă este cea a Raiffeisen Bank, de 4,55% pe an, disponibilă pentru clienții cu venituri de peste 2.000 de euro și asigurare de viață. Urmează BRD cu 4,65%, BCR și ING cu câte 4,79%, în timp ce UniCredit pornește de la 4,99% pentru clienții care își virează salariul și îndeplinesc condițiile băncii.
| Bancă | Dobândă fixă 3 ani (ofertă verde) | Avans minim |
|---|---|---|
| Raiffeisen | 4,55% | 15% |
| BRD | 4,65% | 20% |
| BCR | 4,79% | 15% |
| ING | 4,79% | până la 40% pentru cea mai bună ofertă |
| UniCredit | 4,99% | 15% |
Diferențele dintre oferte nu se rezumă însă doar la dobândă. Costurile de analiză, asigurările obligatorii, condițiile privind veniturile sau virarea salariului și valoarea avansului pot influența semnificativ costul total al creditului.
Pentru scenariile prezentate în analiză, ratele lunare orientative cu asigurare inclusă sunt:
UniCredit se remarcă și prin perioada maximă de creditare de până la 420 de luni, peste limita de 360 de luni întâlnită la majoritatea concurenților.
Ofertele cele mai atractive sunt de regulă condiționate de:
În cazul creditelor „verzi”, instituțiile bancare oferă reduceri de dobândă pentru imobile încadrate în anumite clase energetice, precum clasa A sau, în unele situații, clasa B pentru construcțiile mai noi.
Datele prezentate au caracter orientativ și pot fi modificate de bănci. Condițiile finale sunt stabilite în momentul aprobării finanțării, iar negocierile individuale pot conduce la costuri diferite față de cele din ofertele standard.
Recomandate
BRD extinde prefinanțarea subvențiilor APIA până la 90% și mută integral online accesul pentru micii fermieri , cu o dobândă mai mică pentru cererile depuse digital, potrivit Banking News . Banca a semnat convenții de colaborare cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) pentru campania anuală de prefinanțare. Finanțarea este gândită ca un avans de lichiditate pentru ferme, într-un moment în care capitalul de lucru rămâne critic pentru achiziția de inputuri, derularea lucrărilor agricole și susținerea ciclurilor de producție. Conform informațiilor din articol, creditele pot ajunge la până la 90% din valoarea subvențiilor pe care fermierii urmează să le încaseze până la finalul anului 2026 . Ce se schimbă operațional: proces 100% online pentru micii fermieri Noutatea campaniei este digitalizarea completă a procesului pentru micii fermieri. BRD indică faptul că întregul flux se poate face online, de la: depunerea cererii; încărcarea documentelor; semnarea contractului; virarea banilor în cont. Diferență de cost: dobândă mai mică pe canalul digital Pentru fermierii care aleg canalul online, banca menționează condiții mai bune de finanțare, printr-o marjă de dobândă mai redusă: 1,7% pentru solicitările online; 2% pentru creditele accesate prin rețeaua de unități BRD. Declarație „Prin încheierea convențiilor anuale cu APIA și AFIR, BRD facilitează accesul la finanțare al fermierilor, contribuind la stabilitatea financiară a exploatațiilor agricole și implicit la dezvoltarea sectorului. Canalul online pe care îl punem la dispoziție asigură rapiditate și comoditate, adaptând serviciile noastre la nevoile actuale ale clienților”, a declarat Lidia Capmare, Director al Departamentului Fonduri Europene și Programe Naționale din cadrul BRD. În esență, miza pentru fermieri este combinarea accesului mai rapid la cash cu un cost de finanțare mai mic atunci când cererea este depusă online, în cadrul campaniei de prefinanțare derulate pe baza convențiilor cu APIA și AFIR. [...]
BRD extinde prefinanțarea subvențiilor agricole până la 90% și mută procesul integral online , ceea ce poate reduce presiunea de lichiditate din ferme în plin ciclu de producție, potrivit Ziarul Financiar . Banca a semnat convenții de colaborare cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) pentru campania anuală de prefinanțare a subvențiilor agricole. În baza acestor convenții, fermierii pot accesa credite de până la 90% din valoarea subvențiilor pe care urmează să le încaseze până la finalul anului. Finanțările sunt destinate susținerii capitalului de lucru, într-un context în care exploatațiile agricole au nevoie de lichidități pentru a acoperi cheltuielile recurente din ciclurile de producție. „Prin încheierea convenţiilor anuale cu APIA şi AFIR, BRD facilitează accesul la finanţare al fermierilor, contribuind la stabilitatea financiară a exploataţiilor agricole şi implicit la dezvoltarea sectorului”, spune Lidia Capmare, directoarea Departamentului Fonduri Europene şi Programe Naţionale al BRD. Digitalizarea accesului la credit, elementul operațional-cheie BRD precizează că aceste credite vor putea fi accesate inclusiv prin canalul online al băncii, care a fost actualizat astfel încât fermierii să poată parcurge integral digital procesul de finanțare: solicitarea creditului; încărcarea documentelor; semnarea contractului; virarea sumelor în cont. Context: dimensiunea BRD BRD Groupe Société Générale operează o rețea de 334 de unități, iar activele totale ale băncii se ridicau la 97,9 miliarde lei la finalul lunii martie 2026. [...]
Deteriorarea calității creditării companiilor împinge în sus riscul de credit în sistemul bancar , după ce rata creditelor neperformante (NPL) pe segmentul firmelor nefinanciare a urcat la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul din martie 2025, potrivit Economedia , care citează Raportul asupra stabilității financiare publicat de BNR. În același timp, pe segmentul populației, calitatea portofoliului s-a îmbunătățit: rata NPL a coborât la 2,9% în martie 2026, în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de perioada similară din 2025. Unde se vede concentrarea riscului la companii BNR indică segmente ale portofoliului care rămân cu profil de risc mai ridicat, în special în zona IMM și în creditele cu garanții de stat . Concret, în martie 2026: creditele către sectorul IMM: NPL 7,2% la microîntreprinderi și 7,1% la întreprinderi mici, față de 4,7% la corporații; creditele cu garanții de stat acordate firmelor: NPL 11,3%; expunerile față de piața imobiliară comercială : NPL 6,2%. Creditele în valută: pondere mare la firme, dar NPL mai mic O altă zonă care „necesită monitorizare”, potrivit BNR, este creditarea în monedă străină. La companiile nefinanciare, creditele în valută au o pondere de 53% în portofoliu (martie 2026), însă rata NPL asociată este mai redusă decât la creditele în lei: 4,1% față de 7,3%. La populație, ponderea creditelor în valută continuă să scadă, ajungând la 7% în martie 2026 (minus 1,7 puncte procentuale față de anul anterior), pe fondul măsurilor macroprudențiale ale BNR, diferențiate în funcție de valută. Ce urmează: presiuni în creștere asupra capacității de plată Într-un context de incertitudini interne și internaționale, BNR avertizează că serviciul datoriei ar putea fi supus unor presiuni ascendente. Scenariul macroeconomic de bază din raport indică o creștere a probabilității de nerambursare pe 12 luni: la creditele imobiliare: de la 0,25% în martie 2026 la 0,32% în martie 2027; la creditele de consum: de la 3% în martie 2026 la 3,4% în martie 2027; la companiile nefinanciare: probabilitatea medie de nerambursare este estimată la 4,5% în martie 2027, de la 3,4% în martie 2026. Pentru bănci și pentru companii, mesajul central este că deteriorarea pe segmentul firmelor — mai ales în zonele cu NPL ridicat — poate amplifica nevoia de prudență la creditare și de monitorizare a portofoliilor în perioada următoare. [...]
Deteriorarea creditării firmelor apasă pe riscul bancar : rata creditelor neperformante (NPL) la companiile nefinanciare a urcat la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul din martie 2025, potrivit Agerpres , care citează Raportul asupra stabilității financiare publicat de BNR. În același timp, pe segmentul populației, calitatea portofoliului s-a îmbunătățit: rata NPL a coborât la 2,9% în martie 2026, în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de perioada corespondentă din 2025. Unde se concentrează riscul în portofoliile băncilor BNR indică mai multe zone cu profil de risc mai ridicat în creditarea companiilor, în special în interiorul segmentului IMM și în împrumuturile cu anumite tipuri de garanții sau expuneri: credite către IMM, în special microîntreprinderi și întreprinderi mici: rata NPL 7,2%, respectiv 7,1% (martie 2026), față de 4,7% în cazul corporațiilor; credite cu garanții de stat acordate firmelor: rata NPL 11,3% (martie 2026); expuneri față de piața imobiliară comercială : rata NPL 6,2% (martie 2026). Creditele în valută rămân relevante la companii O altă categorie care „necesită monitorizare”, potrivit BNR, este cea a împrumuturilor denominate în monedă străină. La companiile nefinanciare, ponderea creditelor în valută se menține ridicată, la 53% din portofoliu (martie 2026), deși rata NPL asociată este mai redusă decât la creditele în lei: 4,1% față de 7,3% (martie 2026). La populație, ponderea creditelor în valută este în scădere, la 7% (minus 1,7 puncte procentuale anual, martie 2026), pe fondul măsurilor macroprudențiale (set de reguli pentru limitarea riscurilor sistemice) aplicate de BNR, diferențiate în funcție de valută. Ce anticipează BNR pentru următoarele 12 luni Într-un context de incertitudini interne și internaționale, BNR avertizează că presiunile asupra capacității de plată pot crește. Estimările pe un orizont de 12 luni indică: pentru creditele imobiliare: probabilitatea de nerambursare ar urca de la 0,25% (martie 2026) la 0,32% (martie 2027); pentru creditele de consum: de la 3% (martie 2026) la 3,4% (martie 2027); pentru companiile nefinanciare: probabilitatea medie de nerambursare este estimată la 4,5% în martie 2027, de la 3,4% în martie 2026. În termeni practici, mesajul raportului este că deteriorarea pe zona companiilor – mai ales în segmentele cu NPL ridicat – poate deveni un factor de presiune pentru bănci și pentru condițiile de finanțare, dacă scenariul de creștere a riscului de credit se materializează. [...]
IRCC scade marginal la 5,56% de la 1 iulie, iar efectul imediat în rate va fi limitat , însă mișcarea confirmă tendința de ieftinire a creditării și menține pe agendă decizia practică pentru debitori: rămân pe dobândă variabilă sau caută o refinanțare pe dobândă fixă, potrivit Banking News . De la 1 iulie, indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) coboară de la 5,58% la 5,56%. Valoarea urmează să fie publicată oficial de Banca Națională a României la finalul lunii iunie și se aplică în perioada 1 iulie – 30 septembrie 2026. Banking News notează că sunt vizați aproape 600.000 de români cu credite în lei cu dobândă variabilă legată de IRCC. Impactul în buget: economii mici, dar trendul rămâne descendent Scăderea este redusă și se va traduce în economii de „câțiva lei sau câteva zeci de lei” pe lună, în funcție de valoarea creditului și de perioada rămasă. În același timp, indicele continuă coborârea începută în acest an: de la 6,06% la 5,68%, apoi la 5,58% și acum la 5,56%. De ce nu se vede rapid în rate: IRCC are un decalaj de circa șase luni Pentru debitori, miza nu este doar ajustarea din iulie, ci felul în care IRCC transmite schimbările din piață. Indicele reacționează cu aproximativ șase luni întârziere la evoluția dobânzilor, astfel că eventuale reduceri ale dobânzii-cheie de către BNR în a doua parte a anului ar avea efecte mai consistente asupra ratelor abia în 2027, potrivit analizei. Dobânzile fixe au ajuns sub IRCC, ceea ce împinge spre refinanțare În paralel, piața ipotecară s-a schimbat în ultimele luni: mai multe bănci au redus dobânzile fixe pentru primii ani ai creditului, iar în prezent există oferte în jur de 4,6–4,7%, sub nivelul IRCC. În cazul dobânzilor variabile, la IRCC se adaugă și marja fixă a băncii, ceea ce îi determină pe unii clienți să analizeze refinanțarea sau renegocierea. Pentru cei cu contracte mai vechi, o discuție cu banca sau solicitarea unei oferte de refinanțare de la o altă instituție de credit poate reduce costul finanțării, mai ales dacă este aleasă o perioadă cu dobândă fixă, mai arată Banking News. [...]
Deși creditarea crește în 2025, România rămâne cu o intermediere financiară foarte joasă , ceea ce limitează capacitatea economiei de a finanța investiții și de a aloca eficient resursele, potrivit unei analize din Economedia , bazată pe Raportul anual 2025 al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) . Creșterea împrumuturilor bancare a fost susținută în principal de populație: creditarea de la bănci a avansat cu 5,8% în ritm anual în 2025, cu un plus de 8,3% pe segmentul populației, față de 3,5% în cazul creditelor către companiile nefinanciare. În paralel, creditarea prin instituții financiare nebancare (IFN) a avut o dinamică anuală mai rapidă, de 15,8%, însă reprezintă doar 8% din totalul îndatorării sectorului real (în creștere cu 0,7 puncte procentuale față de decembrie 2024). Intermediere financiară: decalaj major față de UE CNSM descrie nivelul redus al intermedierii financiare drept o „vulnerabilitate structurală persistentă”, cu efecte asupra capacității României de a susține investiții productive și creștere economică durabilă. România se află pe ultima poziție în UE la ponderea activelor sectorului bancar în PIB: 49,3% în trimestrul al treilea din 2025, mult sub media UE de 210,2%. Raportul indică și comparații regionale, unde diferențele rămân semnificative: Polonia (93%), Bulgaria (96,6%) și Ungaria (110,5%). Un element asociat este incluziunea financiară: 71% din populația de peste 15 ani avea un cont bancar sau la o instituție similară în 2024 (69% în 2021), dar sub media UE de 94%. CNSM notează că nivelul modest de incluziune afectează disproporționat categoriile vulnerabile (venituri reduse, educație scăzută, mediul rural). Valuta accelerează la firme, în timp ce la populație scade Finanțarea în monedă străină a accelerat, depășind dinamica împrumuturilor în lei (10,8% față de 4,2% la decembrie 2025). Motorul a fost creditul în valută acordat companiilor nefinanciare, atât de bănci (18,3%), cât și de IFN (11,6%). La nivelul firmelor, 50,8% din datoria la bănci este denominată în valută. În schimb, în portofoliul de credite al populației, ponderea împrumuturilor în valută este de 7,4% și „în continuă scădere”, pe fondul măsurilor macroprudențiale aplicate de BNR, diferențiat în funcție de valută. Standardele de creditare s-au înăsprit, cu un episod de relaxare la ipotecare Pe parcursul lui 2025, băncile au raportat o înăsprire netă a standardelor de creditare atât pentru companiile nefinanciare, cât și pentru creditele de consum ale populației. La creditele pentru achiziția de terenuri sau locuințe, primul trimestru a adus o relaxare a condițiilor, urmată de înăspriri în trimestrele următoare, pe fondul așteptărilor privind situația economică generală; la final de an, standardele au rămas nemodificate. Riscuri: deteriorare la firme și atenție la recalcularea dobânzilor la ipotecare În sectorul companiilor nefinanciare, raportul arată o temperare a creșterii creditării bancare (3,8% în decembrie 2025, după 7,1% în 2024) și o deteriorare a capacității de plată: rata creditelor neperformante a urcat la 5,5% în decembrie 2025 (+1,5 puncte procentuale anual). Segmentele cu risc mai ridicat menționate de CNSM includ: creditele către IMM (6% față de 4,5% la corporații), în special micro și mici (7% fiecare); expunerile către sectorul imobiliar comercial (6,2%); creditele cu garanții de stat (9,9%); creditele în valută către companii, unde o parte redusă din expuneri este acoperită la riscul valutar. Pentru populație, analiza plasează sectorul în zona de risc redus, cu o situație financiară „robustă” și reziliență ridicată, dar avertizează că vulnerabilitățile se pot accentua dacă veniturile disponibile reale încetinesc sau scad, sub presiunea inflației, a măsurilor fiscale și a unei dinamici economice moderate. La finalul lui 2025, rata creditelor neperformante la populație a coborât la 2,76%, cu o îmbunătățire vizibilă la creditele de consum (NPL 4,5% în decembrie 2025, de la 5% în decembrie 2024). La creditele imobiliare, rata NPL a fost de 1,5%. Un punct de atenție pentru perioada următoare este structura dobânzilor: deși doar 34% dintre creditele imobiliare și 7% dintre cele de consum au dobândă variabilă pe toată durata, 42% din creditele ipotecare au o perioadă inițială de dobândă fixă între 1 și 5 ani, ceea ce impune monitorizare când ratele se vor recalcula după expirarea perioadei de fixare. [...]
