Știri
Știri din categoria Bursă

O tranzacție negociată de 131 mil. lei cu 6,5% din Fondul Proprietatea a dominat lichiditatea BVB marți, într-o ședință în care indicele BET a urcat cu 0,94% până la 36.321 de puncte, pe fondul așteptărilor legate de revizuirea FTSE Russell de vineri, potrivit Ziarul Financiar. La ora 14:00, rulajul total depășea 214 mil. lei.
Pe segmentul de tranzacții negociate, au fost transferate 218 milioane de acțiuni Fondul Proprietatea la prețul de 0,60 lei/acțiune, în cinci tranzacții care au însumat aproximativ 130,8 mil. lei. Pachetul reprezintă 6,5% din capitalul social, iar prețul a fost cu circa 4% sub cotația din piața principală, unde acțiunile FP scădeau cu 0,64%, la 0,625 lei.
Cea mai vizibilă mișcare din piața principală a fost la Cris-Tim, companie listată în această primăvară: acțiunile producătorului de mezeluri se apreciau cu 7,12%, la 53,4 lei (maxim intraday 54,4 lei), pe un rulaj de 4,47 mil. lei în 247 de tranzacții. De la începutul anului, titlurile au un avans de peste 175%.
În același timp, BET a fost susținut și de emitenți deja incluși în FTSE Global Equity Index Series (FTSE GEIS): Romgaz urca cu 2,94% la 19,58 lei, Electrica cu 2,69% la 53,5 lei, iar Banca Transilvania avansa cu 0,43%. Pe scădere, Transgaz pierdea 1,52%, iar Hidroelectrica 0,32%.
Indicele BET-FI, care urmărește fondurile de investiții, creștea cu 1,73% (cea mai mare variație dintre indicii bursei), în timp ce BET-AeRO scădea cu 0,55%.
Analiștii BT Capital Partners au estimat că șase companii de la BVB – Premier Energy, Cris-Tim, Aquila, Sphera Franchise Group, Antibiotice și Conpet – ar putea îndeplini criteriile de eligibilitate pentru includerea în FTSE GEIS la revizuirea din septembrie, ceea ce ar duce numărul emitenților români din serie la 16. În același scenariu, analiștii se așteaptă ca Simtel să fie eliminată din indici.
FTSE Russell urmează să comunice rezultatele indicative ale revizuirii după închiderea pieței de vineri, 21 august, iar modificările ar urma să intre în vigoare la deschiderea ședinței din 21 septembrie. Includerea în indici globali contează prin fondurile pasive (care replică acești indici) și care își ajustează portofoliile în jurul datei de implementare, însă ponderile companiilor românești rămân reduse în raport cu universul global de acțiuni.
Recomandate

Bursa de Valori București a închis pe plus, cu lichiditatea concentrată pe Banca Transilvania . Potrivit Economica , indicele BET a urcat cu 0,58%, până la 34.484 de puncte, într-o ședință în care cele mai tranzacționate acțiuni au fost cele ale Băncii Transilvania. BET-Plus, indicele care urmărește cele mai lichide acțiuni, a crescut cu 0,49%, iar BET-XT (cele mai lichide 25 de titluri) a avansat cu 0,52%. În același timp, BET-FI, indicele societăților de investiții financiare, a scăzut cu 0,34%, în timp ce BET-BK, reper pentru randamentul fondurilor de investiții, a închis în urcare cu 0,36%. În zona sectorială, BET-NG (energie și utilități) a câștigat 0,49%, iar BET AeRO, care include companii reprezentative de pe piața AeRO, a închis cu un plus de 0,56%. Unde s-a concentrat lichiditatea Pe Piața Reglementată, cele mai lichide au fost: Banca Transilvania : schimburi de 7,35 milioane de lei ; Electrica : 6,9 milioane de lei ; OMV Petrom : 2,4 milioane de lei . Cele mai mari variații de preț Cele mai bune evoluții au fost înregistrate de: Armătura : +7,09%; Roca Industry HoldingRock1 : +5,45%; Electrica : +3,59%. Cele mai importante scăderi au fost consemnate de: Electroaparataj : -6,54%; Rompetrol Rafinare : -6,25%; Bucur SA București : -5,74%. [...]

Aproape tot lanțul gazelor din România este „investibil” la BVB , de la producție și transport până la o parte din furnizare, ceea ce pune în prim-plan expunerea investitorilor la un sector esențial înainte de intrarea gazelor din Neptun Deep , potrivit Ziarul Financiar . România intră în sezonul rece cu depozitele de gaze umplute „în proporție de aproape 90%”, iar din prima jumătate a lui 2027 ar urma să intre în sistem și primele gaze din Neptun Deep, proiect din Marea Neagră care „poate aproape dubla producția țării”, notează publicația. Cine sunt jucătorii pe drumul gazelor până la consumator ZF descrie un traseu în patru etape, cu companii diferite și reguli diferite pe fiecare segment: Extracție: Romgaz și OMV Petrom extrag gazele. Transport: Transgaz le transportă. Distribuție (până în case): Distrigaz Sud Rețele și Delgaz Grid duc gazele către consumatori. Furnizare (vânzarea către clientul final): Engie, E.ON și Premier Energy cumpără gazele și le vând consumatorilor, cu mențiunea că producătorii pot vinde și direct. Ce companii sunt listate la Bursa de Valori București Patru companii din acest lanț sunt listate la Bursa de Valori București, iar „oricine poate cumpăra acțiuni printr-un broker”, conform ZF: Romgaz (SNG) OMV Petrom (SNP) Transgaz (TGN) Premier Energy (PE) În același timp, „la București lipsesc doar marii distribuitori și furnizori Engie și E.ON”, ale căror grupuri-mamă sunt listate în afară: Engie la Paris, iar E.ON la Frankfurt. Contextul de producție și controlul acționariatului România produce „în jur de 9 miliarde metri cubi de gaze pe an”, iar cea mai mare parte vine de la doi producători, potrivit calculelor ZF. Romgaz, controlată de stat cu 70%, a produs anul trecut „aproape 5 miliarde metri cubi”, adică aproximativ jumătate din total. OMV Petrom este controlată de grupul austriac OMV, iar statul are „aproximativ 20%”. Împreună cu Black Sea Oil & Gas, Romgaz și OMV Petrom asigură „în jur de 95–98% din producția internă”, conform calculelor publicației. [...]

Lichiditatea de la BVB a fost susținută aproape exclusiv de Banca Transilvania , într-o ședință în care volumele au scăzut, iar doar acțiunea băncii a depășit pragul de 1 milion de euro (aprox. 5,35 milioane lei) ca valoare a tranzacțiilor, potrivit Profit . Indicele principal al Bursei de Valori București (BVB) a înregistrat un declin ușor, pe fondul unei lichidități slabe. Contextul extern a fost unul de volatilitate peste media acestui an pe marile burse, ceea ce a alimentat o atitudine de prudență și pe piața locală. În astfel de episoade de aversiune la risc, investitorii de la BVB tind să reducă activitatea mai degrabă prin retragerea ordinelor și scăderea participării, nu printr-un val de vânzări, notează publicația. Context extern: volatilitate ridicată pe piețele mari Ședința a venit pe fondul unor mișcări vizibile pe bursele internaționale: la Frankfurt, indicele DAX40 a coborât în zona de 26.000 de puncte; la New York, indicele Dow Jones Industrial Average a trecut sub reperul de 51.000 de puncte. De ce contează: dependența de un singur emitent pentru rulaj Faptul că doar acțiunea Băncii Transilvania a trecut de 1 milion de euro ca valoare tranzacționată evidențiază o problemă recurentă pentru piața locală: în zilele de prudență, lichiditatea se concentrează rapid în câteva simboluri, iar restul pieței rămâne cu rulaje reduse, ceea ce poate amplifica dificultatea de a intra sau ieși din poziții fără impact în preț. [...]

Investitorii au direcționat masiv subscrierile Fidelis către euro , iar după patru zile emisiunea din noiembrie se apropie de pragul de 1 mld. lei, semn că economisirea în valută rămâne preferată în fața tranșelor în lei, potrivit Ziarul Financiar . În primele patru zile, persoanele fizice au subscris echivalentul a 918 mil. lei (172 mil. euro), iar peste trei sferturi din sumă a mers în titluri denominate în euro. Emisiunea se încheie vineri, 13 noiembrie, conform datelor actualizate miercuri după-amiază. Unde s-au dus banii: euro, cu accent pe scadența de 10 ani Cea mai mare parte a subscrierilor în euro a fost atrasă de tranșa cu scadență la 10 ani, care oferă o dobândă de 6,6% pe an: investitorii au plasat aici 83 mil. euro. Tranșa în euro pe trei ani, cu dobândă de 4,5%, a atras 44 mil. euro. Tranșa destinată donatorilor de sânge, cu dobândă de 5,5%, a strâns 8 mil. euro. Per total, subscrierile în euro au ajuns la 134 mil. euro. Tranșele în lei: 201 mil. lei, cu interes mai mare pe 2 ani În lei, investitorii au subscris 201 mil. lei (38 mil. euro). Cea mai mare sumă a fost atrasă de titlurile pe doi ani, cu dobândă de 6,6%, unde s-au strâns 90 mil. lei (17 mil. euro). Pe următoarele locuri, ca volum, se află: tranșa pentru donatorii de sânge, cu dobândă de 7,6%: 41 mil. lei (8 mil. euro); titlurile pe patru ani, cu dobândă de 7,15%: 39 mil. lei (7 mil. euro); titlurile pe 10 ani, cu dobândă de 7,75%: 31 mil. lei (6 mil. euro). Ce urmează: listarea la BVB și regimul fiscal Veniturile din titlurile Fidelis nu se impozitează, iar dobânda se plătește o dată pe an. Titlurile urmează să intre la tranzacționare pe Bursa de Valori București din 19 noiembrie. [...]

Simtel Team a semnat un contract EPC de 17 mil. euro (aprox. 91 mil. lei), echivalent cu circa 30% din capitalizarea sa bursieră , un ordin de mărime care poate conta direct în vizibilitatea veniturilor companiei listate la BVB, potrivit Ziarul Financiar . Simtel Team (simbol SMTL) a semnat prin Simtel Italia un contract de tip EPC (inginerie, achiziții și construcție) în valoare de 17 mil. euro, fără TVA, pentru construirea unei centrale fotovoltaice în provincia Foggia, regiunea Apulia (Italia). Beneficiarul este Reden Santino Srl, iar lucrările ar urma să dureze aproximativ 12 luni, conform graficului de execuție convenit de părți. Dimensiunea contractului este relevantă și prin raportare la evaluarea de piață: valoarea lui reprezintă circa 30% din capitalizarea bursieră a Simtel, de 301 mil. lei (56 mil. euro) la închiderea ședinței de luni, notează publicația. Raportul a fost publicat după închiderea pieței. Acțiunile SMTL au încheiat ședința nemodificate, la 37 lei, după ce în cursul zilei coborâseră până la 36,4 lei. Prețul este cu aproape 40% sub maximul ultimelor 52 de săptămâni (61,4 lei) și la circa 5% peste minimul perioadei. Contractul din Italia este al doilea anunț din zona fotovoltaică în mai puțin de o lună, după ce pe 15 octombrie compania a raportat semnarea unui contract pentru dezvoltarea unei centrale fotovoltaice. În acționariat, fondatorii Iulian Nedea, Sergiu-Eugen Bazarciuc și Radu-Laurențiu Vilău dețin împreună aproape 60% din acțiuni. Simtel urmează să publice rezultatele pe trimestrul al treilea pe 18 noiembrie, iar teleconferința cu investitorii este programată a doua zi. [...]

BVB schimbă de la 20 noiembrie regulile de joc pe SMT , printr-o reorganizare care separă mai clar companiile eligibile pentru un regim dedicat IMM-urilor de restul emitenților, potrivit Ziarul Financiar . Miza este una de reglementare și funcționare a pieței: Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) este împărțit în trei piețe distincte, cu criterii și obligații diferite. Bursa de Valori București va împărți, începând cu 20 noiembrie 2026, SMT în: Piața de Creștere pentru IMM-uri (PC) , Piața de Bază (PB) , SMT International (SMTI) . Reorganizarea vine odată cu intrarea în vigoare a Codului BVB-SMT , aprobat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) în august. Segmentul PC urmează modelul european SME Growth Market din Directiva MiFID II, adică un cadru cu reguli de transparență și raportare adaptate companiilor mici și mijlocii. Cum se redistribuie emitenții și instrumentele În Piața de Creștere pentru IMM-uri intră 23 de companii cu acțiuni, între care Agroland Agribusiness, Ascendia, iHunt, Norofert, 2Performant și Softbinator, la care se adaugă 14 emisiuni de obligațiuni . Cinci dintre aceste emisiuni aparțin unor companii ale căror acțiuni sunt, de asemenea, în PC. Piața de Bază va cuprinde 217 acțiuni , împărțite în: 27 în categoria Premium (unde sunt menționate, între altele, DN Agrar, Holde Agri Invest și Bucur Obor), 190 în categoria Standard , la care se adaugă 12 emisiuni de obligațiuni și un fond . În SMT International vor fi 16 instrumente : 15 acțiuni și o obligațiune . Criteriul care a decis cine intră în PC Încadrarea în PC a vizat doar emitenții eligibili care au semnat contractul de tranzacționare cu BVB până la 30 octombrie . Cei care nu l-au semnat până la acel termen vor fi tranzacționați în Piața de Bază , conform informațiilor publicate. Pentru investitori și emitenți, schimbarea înseamnă, în practică, o segmentare mai strictă a SMT și un cadru separat pentru companiile mici și mijlocii care îndeplinesc condițiile și formalitățile cerute pentru piața de creștere. [...]