Știri
Știri din categoria Bursă
Tensiunile din coaliția PSD–PNL au început să se vadă în costul finanțării României, după ce randamentele obligațiunilor de stat au urcat, iar Bursa de Valori București (BVB) a închis săptămâna pe scădere, potrivit Stirile Pro TV. Mișcarea vine pe fondul incertitudinii legate de viitorul Guvernului condus de Ilie Bolojan, cu câteva zile înainte de referendumul intern în care PSD decide dacă își retrage sprijinul politic.
BVB a închis ultima ședință de tranzacționare a săptămânii în teritoriu negativ, cu un rulaj total de peste 134 milioane de lei. În paralel, articolul notează că „costurile de finanțare externă au crescut pentru România”, pe fondul escaladării conflictului politic din coaliție.
Indicele BET, care urmărește cele mai tranzacționate 20 de companii de pe piața reglementată, s-a depreciat cu 0,39%, până la 29.241,88 puncte. BET-Plus a coborât tot cu 0,39%, iar BET-XT (25 de titluri lichide) a scăzut cu 0,47%. BET-FI a pierdut 0,95%, iar BET AeRO a închis cu o depreciere de 1%.
Cele mai lichide acțiuni au fost:
La capitolul variații, cele mai bune evoluții au fost consemnate de Societatea de Construcții Napoca (+14,81%), SIF Hoteluri (+4,76%) și Erste Group Bank (+2,7%), în timp ce Uztel (-13,64%), AETA (-4,72%) și Artego (-4,55%) au avut cele mai mari scăderi. Datele despre bursă sunt atribuite Agerpres.
Pe piața datoriei suverane, dobânzile la care se finanțează statul român au crescut vineri, pe fondul tensiunilor politice și al incertitudinii privind viitorul Executivului. Potrivit articolului, 17 aprilie a fost a doua zi consecutivă de scăderi semnificative pentru obligațiunile României denominate în dolari, acestea devenind cele mai slabe active de acest tip din rândul piețelor emergente, conform Bloomberg.
În analiza citată, analiștii Erste Group au pus mișcarea pe seama creșterii incertitudinii politice, în contextul informațiilor că PSD ar fi pregătit să retragă sprijinul premierului săptămâna următoare și să îi ceară demisia.
Datele citate indică o creștere rapidă a randamentului obligațiunilor românești pe 10 ani:
În comparație, pe 17 aprilie Ungaria avea un randament de 6,14% pe 10 ani, iar Bulgaria de 5,34%, potrivit acelorași date prezentate în material.
Articolul amintește și contrastul față de februarie, când, după validarea de către Curtea Constituțională a reformei pensiilor speciale, dobânda coborâse la aproximativ 6,4% (cel mai redus nivel din ultimii doi ani), ceea ce înseamnă o diferență de aproape 0,5 puncte procentuale într-un interval scurt.
Creșterea randamentelor la obligațiuni se traduce, în practică, prin împrumuturi mai scumpe pentru stat, într-un moment în care piețele reacționează la riscul politic intern. În același timp, scăderea indicilor bursieri arată o deteriorare a apetitului pentru risc, pe fondul tensiunilor din coaliție și al contextului extern menționat în material.
Recomandate
Premierul Ilie Bolojan susține că listarea la bursă a unor pachete minoritare din companiile de stat rămâne pe agenda Guvernului , în pofida criticilor venite din PSD și a intenției social-democraților de a bloca temporar astfel de tranzacții prin lege, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și de piață: dacă proiectul PSD avansează, poate întârzia sau limita listările anunțate, cu efect direct asupra planurilor de finanțare și asupra dezvoltării Bursei de Valori București. Într-un interviu la Radio România Actualități, Bolojan a spus că vânzarea de pachete minoritare este prevăzută în programul de guvernare și că subiectul a fost discutat în ultimele luni cu reprezentanții tuturor partidelor. El a insistat că statul ar urma să rămână acționar majoritar, invocând caracterul strategic al unor companii. De ce contează pentru bursă și pentru finanțele publice Bolojan a argumentat că listările ar putea contribui la lărgirea unei piețe de capital „destul de restrânse”, România fiind încadrată ca piață emergentă. În logica prezentată de premier, acțiunile ar putea fi cumpărate inclusiv cu bani din pensiile private și din fonduri de investiții, ceea ce ar susține lichiditatea și ar aduce investitori instituționali în acționariat. Premierul a legat implicarea mai mare a mediului privat de îmbunătățirea administrării companiilor, printr-o guvernanță mai strictă și o transparență mai mare, cu beneficii „pentru piețele financiare, pentru bugetul de stat și per ansamblu”. Disputa din coaliție: PSD pregătește o interdicție temporară Reacția premierului vine după ce PSD a criticat anunțul vicepremierului Oana Gheorghiu privind intenția Guvernului de a lista la bursă companii de stat. Ulterior, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul va depune un proiect de lege care să interzică, pentru doi ani, vânzarea de acțiuni la companiile de stat profitabile. Potrivit proiectului obținut de HotNews, interdicția ar urma să se aplice până la 31 decembrie 2027 și ar viza înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companii și societăți naționale, instituții de credit și alte societăți unde statul este acționar, indiferent de participație. Sunt prevăzute excepții, între care companiile cu pierderi timp de cinci ani consecutiv, cele aflate în insolvență (declanșată prin hotărâre judecătorească definitivă) și pachetele cu o valoare totală sub 5 milioane lei pentru fiecare entitate. Ce spune programul de guvernare și ce companii sunt vizate În Programul de guvernare PSD–PNL–USR–UDMR–Minorități 2025–2028, la capitolul „Guvernanța corporativă în companiile de stat”, este menționată „listarea la bursă a unor pachete minoritare, fără cedarea poziției majoritare a statului pentru companii publice”. În paralel, vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat o „listă exploratorie” de companii care s-ar putea califica pentru listare pe Bursa de Valori București , cu pachete minoritare. Bolojan a mai spus că este în lucru o listă de companii care ar putea fi listate în funcție de profilul fiecăreia și a indicat, între exemple, Hidroelectrica , Romgaz și CEC Bank. Pentru alte companii, precum Transgaz, Portul Constanța sau Poșta Română, procesul ar depinde de îndeplinirea unor condiții prealabile. [...]
Guvernul ia în calcul vânzarea de pachete minoritare la companii de stat , iar cumpărătorii ar putea include fondurile de pensii private, ceea ce ar aduce noi emitenți și lichiditate pe piața de capital, potrivit Profit . Premierul Ilie Bolojan a spus că o astfel de vânzare este prevăzută în programul de guvernare și că a fost aprobată „fără obiecții” în ședința Guvernului. Ideea, în forma prezentată, presupune cedarea unor participații minoritare, astfel încât statul să rămână acționar majoritar, pe motiv că unele dintre companii sunt „strategice”. De ce contează pentru bursă: potențială creștere a pieței și a bazei de investitori Bolojan a argumentat că România are „o piață de capital destul de restrânsă”, iar listarea/vânzarea de acțiuni ar putea contribui la dezvoltarea ei. În acest context, premierul a indicat explicit că acțiunile ar putea fi cumpărate inclusiv „din banii, din pensiile private ale românilor”, alături de alte fonduri de investiții. Ce promite Guvernul ca efect operațional în companiile vizate În declarațiile citate, premierul a legat intrarea investitorilor privați de schimbări în modul de administrare al companiilor, susținând că o pondere mai mare de administrare de tip privat ar duce la: administrare „mai bună”, prin presiunea responsabilității față de bani investiți; mai multă transparență în gestionare; un câștig pentru piețele financiare și pentru bugete (formulare rămasă fără detalii în fragmentul disponibil). Ce lipsește încă din informația publică Materialul nu precizează ce companii ar urma să fie vizate, dimensiunea pachetelor minoritare sau calendarul operațiunilor. În lipsa acestor elemente, impactul concret asupra Bursei de Valori București și asupra portofoliilor fondurilor de pensii rămâne, deocamdată, la nivel de intenție politică și direcție de program de guvernare. [...]
PSD contestă listările la BVB ale unor pachete minoritare din companii de stat , deși vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat în Guvern o „listă exploratorie” care ar putea deschide drumul către oferte publice inițiale (IPO) și vânzări de participații, potrivit G4Media . Miza pentru piața de capital este că o astfel de direcție ar aduce transparență și potențiale venituri la buget, dar riscă să fie blocată politic în coaliție. Într-un comunicat transmis joi, PSD spune că „respinge categoric vânzarea companiilor strategice ale statului român” și susține că nu a fost consultat în legătură cu inițiativa, acuzând că nu a existat „nicio discuție în Coaliție” pe subiect. Partidul afirmă că reprezentanții săi din Guvern s-au opus „explicit” demersului asumat de premierul Ilie Bolojan și de vicepremierul Oana Gheorghiu. „PSD se opune demersurilor asumate de prim-ministrul Bolojan și de vicepremierul Oana Gheorghiu privind vânzarea unor companii de stat profitabile, care au rol major în ansamblul de securitate al țării.” Ce propune vicepremierul: listă „doar pentru explorare”, fără decizie politică Oana Gheorghiu a declarat joi dimineață, la Palatul Victoria, că a prezentat în ședința de guvern o listă „exploratorie” privind posibila listare la bursă a unor companii de stat, precizând că nu există „o decizie” sau „o asumare politică”. Potrivit declarațiilor citate de Agerpres, următorul pas ar presupune studii de fezabilitate pentru a stabili eligibilitatea companiilor, într-un proces pe care l-a descris drept complex. Companiile menționate pentru pregătire de 6–12 luni În nota de informare prezentată în Guvern, vicepremierul a indicat o listă de companii care ar necesita o perioadă minimă de 6–12 luni de pregătire pentru o eventuală listare, cu variante precum IPO (ofertă publică inițială) sau „ofertă mixtă” (acțiuni noi plus pachet vândut de acționarul existent). Lista include: CEC Bank – propunere avansată: IPO, ofertă mixtă (acțiuni noi + pachet stat); Administrația Porturilor Maritime Constanța – FP vinde pachetul de 20% / ofertă mixtă; Compania Națională Aeroporturi București – FP vinde pachetul de 20% / ofertă mixtă; Societatea Națională a Sării (Salrom) – FP vinde pachetul de 49% / ofertă mixtă; Loteria Română – ofertă mixtă (acțiuni noi + pachet stat); Compania Națională Imprimeria Națională – IPO, ofertă mixtă; Cuprumin – Zăcământul Roșia Poieni – parteneriat strategic (JV), nu IPO la BVB; Romarm / Uzina Mecanică Cugir – IPO condiționat de modificare legislativă; Compania Națională Poșta Română – IPO; FP vinde 6,48% sau ofertă mixtă după studiu de fezabilitate. De ce contează pentru bursă și buget: transparență și bani, dar cu risc de blocaj politic Materialul notează că listarea la bursă a unor pachete minoritare la companiile de stat ar avea rolul de a transparentiza activitatea acestora și de a aduce „sume considerabile” la buget. În plus, o astfel de mișcare ar crește atractivitatea Bursei de Valori București și ar extinde opțiunile de investiții pentru fondurile de pensii. PSD își argumentează opoziția prin contextul unei „crize energetice și financiare” și invocă riscuri pentru „siguranța națională”, susținând totodată că în Uniunea Europeană ar exista o tendință de naționalizare sau răscumpărare de active pentru consolidarea securității energetice și economice. Disputa pe PNRR și exemplul Hidroelectrica PSD afirmă că invocarea PNRR pentru justificarea inițiativei ar fi „dezinformare publică” și susține că nu există obligația de a vinde companii precum Romgaz, Salrom, Romarm, CEC Bank, Portul Constanța sau Compania de Aeroporturi București. Potrivit comunicatului, singura companie menționată în PNRR ar fi Hidroelectrica, pentru care România s-ar fi angajat să listeze 15%, „nu 20%, cum propune vicepremierul Oana Gheorghiu”. Separat, vicepremierul a spus că, pe jalonul din PNRR privind restructurarea unor companii de stat, România va propune restructurarea Electrocentrale Group, Tipografica CFR și Telecomunicații CFR, menționând că pentru cele două companii din transporturi soluția ar fi fuziunea, pentru reducerea costurilor administrative. [...]
Creșterea randamentelor la titlurile de stat pe 10 ani pune presiune pe costul de finanțare al României , într-o zi în care Bursa de Valori București a trecut pe scădere, potrivit Ziarul Financiar . La ora publicării, randamentul obligațiunilor guvernamentale cu scadență de zece ani urca cu 2,4%, semnal care, în mod direct, implică împrumuturi mai scumpe pentru stat. Pe piața de acțiuni, indicele BET cobora vineri după-amiaza cu 1,2%, după ce la începutul ședinței a fost ușor pe plus (0,3–0,4%), conform datelor BVB. Scăderea a fost trasă în principal de corecții pe câteva nume mari din energie și infrastructură. Ce a tras BET în jos Cele mai mari deprecieri din structura indicelui BET erau la: Transgaz : -3,4% Nuclearelectrica: -3,3% TeraPlast: -3,1% Transport Trade Services: -2,4% Digi: -1,9% Banca Transilvania: -1,5% Pe plus se aflau doar Premier Energy (1,6%) și Sphera (0,8%). Scăderi pe toată linia la indici Toți indicii locali erau în teritoriu negativ. BET-BK, indice folosit ca reper de administratorii de fonduri de acțiuni, scădea cu 1,1%, iar BET-FI (care include fostele SIF-uri și Fondul Proprietatea) pierdea 2%. Context politic: tensiuni în coaliție În plan politic, Ziarul Financiar notează accentuarea tensiunilor din coaliția de guvernare, pe fondul discuțiilor despre funcționarea guvernării și posibile reconfigurări ale majorității parlamentare. Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul ar putea participa la o soluție rapidă în cazul unei retrageri de la guvernare și nu exclude preluarea conducerii executivului, în funcție de decizia internă de luni. [...]
Statul pregătește listări minoritare la BVB care ar putea aduce 3–8 miliarde de lei la buget , iar CEC Bank este indicată drept „cel mai solid candidat” pentru un IPO, potrivit Banking News , care citează o notă de informare prezentată joi în ședința de guvern de vicepremierul Oana Gheorghiu. Vicepremierul a anunțat că a prezentat o „listă exploratorie” privind posibila listare la bursă a unor companii de stat. În documentele discutate, CEC Bank – instituție de credit controlată integral de stat prin Ministerul Finanțelor – este considerată cea mai pregătită pentru debutul la Bursa de Valori București . CEC Bank, în centrul strategiei: ofertă mixtă și studiu de fezabilitate Raportul menționat plasează CEC Bank în centrul strategiei de piață și recomandă demararea imediată a unui studiu de fezabilitate pentru un IPO (ofertă publică inițială – prima listare la bursă). Listarea ar putea fi realizată printr-o ofertă mixtă, care poate include atât vânzarea unui pachet de acțiuni de către stat, cât și emiterea de acțiuni noi pentru atragerea de capital. Miza, conform documentului, este dublă: venituri la buget și resurse suplimentare pentru dezvoltarea băncii. Oana Gheorghiu a atras atenția asupra calendarului: „O listare durează între 12 și 24 de luni cel puțin, deci nu este un proces care se înceapă imediat. Urmează o analiză amplă.” Ținta de încasări și tranzacțiile prioritare: Hidroelectrica, Romgaz, CEC Bank Estimările din raport arată că primele trei tranzacții prioritare ar putea genera între 3 și 8 miliarde de lei pentru buget, la prețurile actuale de piață, cu precizarea că valorile sunt orientative și depind de condițiile de piață din momentul execuției. Pachetul de măsuri include: vânzarea unui pachet de 5–10% din Hidroelectrica (aprox. 3,1–6,2 miliarde lei); vânzarea unui pachet de 5–7% din Romgaz (aprox. 2,2–3,1 miliarde lei); IPO CEC Bank, cu volum ce urmează să fie stabilit prin studiul de fezabilitate. Listări fără pierderea controlului și presiunea termenului din PNRR Documentul subliniază că statul nu urmărește pierderea controlului: programul de guvernare prevede listarea unor pachete minoritare, fără cedarea poziției majoritare în companiile strategice. Listarea este prezentată ca instrument pentru creșterea transparenței, întărirea disciplinei corporative și acces mai facil la capital. În paralel, jalonul din PNRR prevede listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii de stat până în august 2026. Alte companii pe lista analizată și condiționalități Nota prezentată în guvern include o listă de 22 de companii propuse pentru listare, care ar necesita o perioadă minimă de 6–12 luni de pregătire. Pe lângă CEC Bank, raportul indică drept prioritare și: Hidroelectrica – recomandată pentru o nouă vânzare de acțiuni (ABB), cu prioritate maximă; Romgaz – recomandată pentru o ofertă similară, cu implementare rapidă. În schimb, unele proiecte sunt condiționate, potrivit documentului: Transgaz – dependentă de calendarul proiectului Neptun Deep; CN APM Constanța – dependentă de clarificarea relației cu Fondul Proprietatea. Pe lista companiilor analizate pentru IPO mai apar, între altele: Portul Constanța (condiționat), CNAB București (amânat), Salrom (condiționat), Loteria Română (condiționat), Imprimeria Națională (amânat), Cuprumin (condiționat), Romarm (condiționat), Poșta Română (condiționat). [...]
Hidroelectrica a depășit 70 mld. lei capitalizare, un nou reper pentru BVB , după ce în debutul ședinței din 16 aprilie valoarea de piață a urcat până la 72,4 miliarde lei, potrivit Adevărul . Pragul este relevant pentru investitori deoarece confirmă, la nivel de bursă, poziționarea companiei între cele mai valoroase listate locale și ridică miza pentru indicele BET. Virgil Popescu, fost ministru al Energiei și europarlamentar, a legat recordul de evoluția companiei din ultimul deceniu, amintind că Hidroelectrica era atunci în risc de insolvență. Într-o postare publică, el a pus creșterea pe seama investițiilor și a diversificării portofoliului de clienți. Randament aproape de 30% de la începutul anului, peste BET Popescu susține că randamentul acțiunilor Hidroelectrica de la începutul anului se apropie de 30%, cu circa 10 puncte procentuale peste media indicelui BET. În aceeași intervenție, el afirmă că Hidroelectrica „a reușit să depășească inclusiv profitul raportat de OMV Petrom”, fără a detalia valorile comparate. „Astăzi, 16 aprilie 2026, încă din deschiderea ședinței de tranzacționare, Hidroelectrica a trecut de pragul de 70 de miliarde de lei, atingând chiar 72,4 miliarde lei în primele minute — un record absolut pentru Bursa de Valori București !” Context: listarea și mesajul despre structura investitorilor Fostul ministru a readus în discuție listarea Hidroelectrica la bursă, despre care spune că a fost contestată la momentul respectiv. El precizează că acțiunile vândute au provenit din pachetul Fondului Proprietatea și că au fost cumpărate „în mare parte” de investitori români. În plus, Popescu afirmă că evoluția companiei ar fi susținută de planuri de investiții, consolidarea poziției de cel mai mare producător și furnizor de energie electrică din România și un accent mai mare pe eficientizarea activităților de trading (tranzacționare). La final, el indică și un al doilea exemplu din zona companiilor de stat, susținând că și Romgaz ar fi raportat un profit superior celui al OMV Petrom, fără alte detalii. (Pentru context, Adevărul a tratat separat subiectul Romgaz: Adevărul .) [...]
