Știri
Știri din categoria Bursă

$348.51
+3.60%
CAT
$706.54
+3.60%
META
$626.23
-2.79%
NEM
$110.73
-4.51%
SCHW
$94.28
+3.39%
SPY
$671.71
+0.42%
61 de acțiuni din S&P 500 au atins noi maxime pe 52 de săptămâni, într-o sesiune în care indicii americani au continuat revenirea după volatilitatea provocată de tensiunile legate de Groenlanda, potrivit CNBC. Mișcarea sugerează o lărgire a raliului (mai multe companii participă la creștere), în timp ce doar trei titluri din indice au coborât la minime pe 52 de săptămâni.
Conform datelor citate de CNBC, miercuri 61 de acțiuni din S&P 500 au tranzacționat la noi maxime pe 52 de săptămâni. În listă apar atât nume din energie și industrie, cât și din servicii financiare și tehnologie, unele dintre ele atingând chiar maxime istorice raportate la perioada de la listare.

Exemplele menționate includ Monster Beverage, Exxon, Interactive Brokers Group, Charles Schwab, Applied Materials, Western Digital, Newmont Mining și Caterpillar. În paralel, doar trei acțiuni din S&P 500 au atins noi minime pe 52 de săptămâni: McCormick, AIG și Abbott Laboratories, cu niveluri care, în unele cazuri, nu mai fuseseră văzute din 2023–2025.
Publicația notează că piețele au urcat după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că nu va continua cu tarifele suplimentare amenințate pentru opt țări europene de la 1 februarie și a invocat „conceptul unui acord” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, fără a oferi detalii despre cadrul înțelegerii.
Într-o notă citată de CNBC, Julian Emanuel (Evercore ISI) a apreciat că afirmația lui Trump că „nu va folosi forța” în legătură cu Groenlanda a eliminat un risc de volatilitate extremă (un scenariu de tip „coadă stângă”, adică un eveniment rar, dar cu impact mare negativ). În același timp, strategul a indicat că atenția investitorilor se mută către următoarea ședință a Rezervei Federale, numirea candidatului lui Trump pentru viitorul președinte al Fed, riscul evitării unui nou blocaj bugetar federal și sezonul de raportări, inclusiv la companii mari de tehnologie.
În aceeași zi, custodele cripto BitGo a debutat la Bursa din New York, iar acțiunile au urcat cu aproximativ 25% la începutul tranzacționării, compania ajungând la o evaluare de 2,59 miliarde dolari și deschizând la 22,43 dolari pe acțiune, peste prețul din ofertă de 18 dolari. Publicația o descrie drept prima companie cripto listată în 2026, într-un context în care mai multe afaceri din zona activelor digitale au ajuns pe piețele publice în timpul administrației Trump.
Pe piața de acțiuni, CNBC a mai semnalat mișcări intraday precum scăderea GE Aerospace cu peste 5% (pe fondul îngrijorărilor privind ritmul de creștere a veniturilor), avansul Meta Platforms cu peste 5% și creșterea Northern Trust cu peste 6% după rezultate trimestriale peste așteptări. În ansamblu, indicii au deschis pe plus: S&P 500 +0,7%, Nasdaq Composite +1%, iar Dow Jones Industrial Average +405 puncte (aproximativ +0,8%), potrivit actualizărilor CNBC.
Recomandate

Goldman Sachs avertizează că indicele bursier S&P 500 ar putea coborî până la 6.300 de puncte , dacă tensiunile geopolitice generate de conflictul dintre Statele Unite și Iran vor afecta creșterea economică globală și vor menține prețurile petrolului la niveluri ridicate. Potrivit Yahoo Finance , banca americană consideră că actualul context geopolitic reprezintă principalul risc negativ pentru piețele de acțiuni din SUA. Scenariul analizat de Goldman Sachs Analiștii băncii au descris un scenariu de „șoc moderat de creștere economică” , în care incertitudinea generată de conflict ar reduce încrederea investitorilor și ar duce la scăderea evaluărilor companiilor listate. În acest context: indicele S&P 500 ar putea scădea până la aproximativ 6.300 de puncte multiplii de evaluare ai companiilor s-ar contracta sentimentul investitorilor s-ar deteriora Avertismentul vine într-un moment în care piața americană deja resimte efectele conflictului. De la declanșarea războiului, la 28 februarie 2026 , indicele S&P 500 a pierdut aproximativ 2% , pe fondul creșterii incertitudinii geopolitice. Petrolul și Strâmtoarea Hormuz, principalele riscuri Un factor major de presiune asupra piețelor îl reprezintă evoluția prețului petrolului. Conflictul a perturbat transportul energetic în Strâmtoarea Hormuz , rută prin care tranzitează aproximativ 20% din livrările globale de petrol . Potrivit lui Rich Privorotsky , director de tranzacționare la Goldman Sachs, durata conflictului este esențială pentru evoluția piețelor. Într-o notă adresată clienților, acesta a avertizat că „cu cât conflictul durează mai mult, cu atât rezultatul final va fi mai negativ pentru economie” . Revizuirea perspectivelor economice Pe fondul escaladării tensiunilor, Goldman Sachs a revizuit mai multe estimări economice pentru SUA: inflație mai ridicată creștere economică mai lentă șomaj în creștere În același timp, randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani a urcat cu 24 de puncte de bază , ajungând la aproximativ 4,23% de la finalul lunii februarie. Majoritatea acțiunilor deja în scădere Efectele conflictului sunt vizibile în structura pieței. Conform datelor citate de MarketWatch, aproximativ 79% dintre companiile din S&P 500 au înregistrat scăderi de la începutul conflictului. Cele mai afectate sectoare sunt: turism și croaziere transport și companii dependente de energie În schimb, sectorul energetic a fost principalul câștigător , acțiunile companiilor din domeniu crescând cu aproximativ 25% de la începutul anului . Perspective pe termen lung În ciuda riscurilor pe termen scurt, Goldman Sachs nu și-a schimbat complet perspectiva pozitivă asupra pieței bursiere americane. Banca consideră că investițiile în inteligență artificială și tehnologie ar putea susține creșterea profiturilor corporative în următorii ani. Totuși, analiștii avertizează că evoluția conflictului din Orientul Mijlociu rămâne un factor major de incertitudine pentru piețele globale. [...]

Bursele europene au crescut puternic, cu aproximativ 2%, după scăderea prețului petrolului, care a îmbunătățit sentimentul investitorilor în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, informează CNBC . Indicele pan-european Stoxx 600 a urcat cu aproximativ 2% în primele ore ale tranzacționării, recuperând o parte din pierderile recente provocate de escaladarea conflictului dintre SUA și Iran. Majoritatea sectoarelor au fost pe plus, cu excepția companiilor din petrol și gaze, afectate de scăderea cotațiilor la țiței. Printre principalele evoluții ale indicilor europeni: DAX (Germania) : +2,17% FTSE 100 (Marea Britanie) : +1,57% CAC 40 (Franța) : +1,78% FTSE MIB (Italia) : +2,5% IBEX 35 (Spania) : +2,71% Creșterea piețelor vine după ce prețul petrolului a scăzut puternic , în urma declarațiilor președintelui american Donald Trump, care a sugerat că războiul cu Iranul ar putea fi aproape de final. Petrolul a coborât cu până la 10% peste noapte, iar marți dimineață Brent se tranzacționa în jur de 88 dolari pe baril , în timp ce petrolul american era în jur de 87 dolari. Totuși, tensiunile geopolitice rămân ridicate. Iranul a avertizat că tancurile petroliere care tranzitează Strâmtoarea Ormuz trebuie să fie „foarte atente” , iar această rută strategică este crucială pentru transportul global de petrol. În paralel, miniștrii energiei din statele G7 urmează să discute posibilitatea eliberării unor rezerve strategice de petrol pentru a stabiliza piața. Directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol , a declarat că conflictul din Orientul Mijlociu creează „riscuri semnificative și în creștere” pentru piețele energetice. În mediul corporativ, Volkswagen a raportat o scădere de 53% a profitului operațional anual, până la 8,9 miliarde euro, sub așteptările analiștilor, compania invocând impactul tarifelor comerciale impuse de administrația Trump și fluctuațiile valutare. În același timp, producătorul elvețian de ciocolată Lindt a anunțat vânzări de 5,9 miliarde euro în 2025, în creștere organică cu 12,4%, însă acțiunile companiei au scăzut cu aproximativ 7,5% în tranzacțiile bursiere. [...]

Bursa americană a scăzut abrupt, iar indicele Dow a pierdut peste 1.000 de puncte , pe fondul temerilor că războiul dintre SUA, Israel și Iran se prelungește și poate alimenta un nou val de scumpiri prin energie. Potrivit relatărilor în timp real ale The Wall Street Journal , vânzările s-au accelerat marți, 3 martie 2026, pe măsură ce investitorii au început să trateze prețul petrolului drept principalul risc pentru acțiuni, într-un context în care nu se vede o dezescaladare rapidă. Înainte de deschiderea pieței, contractele futures indicau o zi dificilă pentru marile indicii americani: S&P 500 era în scădere cu aproximativ 1,5%, iar Nasdaq 100 cu circa 1,9%, semn că presiunea s-a extins dincolo de titlurile ciclice și a lovit puternic și sectorul tehnologic. Cu o zi înainte, piața încercase o revenire spre finalul ședinței, dar nervozitatea s-a reaprins odată cu riscurile tot mai mari privind livrările de energie. Ce sperie piețele Principala temere este un șoc energetic prelungit, care ar putea împinge din nou inflația în sus și ar reduce spațiul de manevră al băncilor centrale. În Europa, scăderile au fost accentuate în sectoarele sensibile la costurile combustibilului (transporturi, turism) și în rândul băncilor, arată un material Reuters publicat de Investing.com . În Asia, piețele mai expuse la importurile de energie au resimțit puternic tensiunile, iar volatilitatea a crescut rapid. Imaginea zilei pe piețe Indicator / zonă Mișcare menționată Ce sugerează Dow Jones peste -1.000 de puncte fugă din active riscante S&P 500 futures aprox. -1,5% presiune generalizată pe acțiuni Nasdaq 100 futures aprox. -1,9% lovitură mai dură în tehnologie Stoxx 600 scăderi consecutive stres ridicat în Europa Cine câștigă și cine pierde În astfel de episoade, investitorii tind să reducă expunerea pe sectoarele dependente de consum și credit și să caute „plase de siguranță”. În același timp, companiile din energie și apărare au fost văzute ca beneficiare pe termen scurt, deoarece tensiunile cresc cererea pentru combustibili și pentru echipamente militare. Pe piața obligațiunilor, creșterea randamentelor a arătat că investitorii iau în calcul scenariul unei inflații mai „încăpățânate”, ceea ce poate însemna mai puține tăieri de dobândă decât se anticipa anterior. Un comentariu citat de Finance Yahoo rezumă atmosfera: până când prețul petrolului se stabilizează, acțiunile pot rămâne sub presiune, iar întrebarea-cheie pentru investitori devine „cât durează conflictul”. Ce urmează de urmărit În zilele următoare, piețele se vor uita la trei repere simple: evoluția prețului petrolului și a rutelor de transport energetic; semnalele privind inflația și reacția așteptată a băncii centrale americane; amploarea conflictului și eventualele semne de reducere a ostilităților. [...]

Bursele din China au deschis în creștere după redeschiderea piețelor continentale în urma vacanței de Anul Nou Lunar , pe fondul deciziei Curții Supreme a SUA de a anula o parte dintre tarifele impuse de administrația Trump, potrivit Reuters . Investitorii au interpretat hotărârea drept un posibil pas spre reducerea presiunii tarifare asupra exporturilor chineze. Indicele CSI 300 a avansat cu până la 1,4% în tranzacțiile de marți dimineață, 24 februarie 2026. Shanghai Composite a crescut cu 1,15% la deschidere, iar Shenzhen Component a urcat cu 1,52%. Sectoarele orientate spre export au condus raliul, inclusiv producătorii de electronice de consum. Evoluția a venit după o ședință puternică în Hong Kong, unde Hang Seng a câștigat 2,5%. Pe 20 februarie, Curtea Supremă a SUA a decis, cu 6 voturi la 3, că Legea privind puterile economice internaționale de urgență nu oferă președintelui autoritatea de a impune tarife, invalidând astfel taxele „reciproce” și cele aplicate bunurilor chineze în baza acestui cadru legal, arată analiza publicată de Holland & Knight . La scurt timp, Donald Trump a invocat Secțiunea 122 din Legea Comerțului din 1974 pentru a introduce un tarif global de 10%, ulterior majorat la 15%, nivel maxim permis de această dispoziție, măsură intrată în vigoare pe 24 februarie, potrivit Marketplace . Secțiunea 122 poate fi aplicată doar temporar, fiind necesară aprobarea Congresului pentru prelungirea peste 150 de zile. Pentru China, schimbarea cadrului juridic ar putea reduce rata medie efectivă a tarifelor comparativ cu regimul anterior, ceea ce explică reacția pozitivă a piețelor. Totuși, incertitudinea persistă: administrația americană a semnalat că ar putea utiliza și alte instrumente comerciale, iar noile măsuri pot fi la rândul lor contestate în instanță. În paralel, Beijingul a anunțat că evaluează impactul deciziei și a cerut eliminarea măsurilor tarifare unilaterale, în timp ce la finalul lunii martie este programată o întâlnire între Donald Trump și președintele Xi Jinping . Până la clarificarea direcției negocierilor, investitorii rămân atenți la evoluțiile juridice și politice care pot influența relația comercială dintre cele două economii. [...]

Indicii de rotație dinspre „megacap” tehnologic spre companii mai mici au ieșit din nou în evidență în ședința de luni, în care S&P 500 a urcat, iar Dow Jones a atins un nou maxim istoric, potrivit CNBC . În același timp, mai multe acțiuni individuale au avut mișcări ample, pe fondul rezultatelor financiare, al revizuirilor de recomandări și al unor evenimente corporative. BTIG susține că avansul companiilor cu capitalizare mică („small caps”) ar putea fi un trend durabil în 2026. Russell 2000 este în creștere cu peste 8% de la începutul anului, iar S&P Small Cap 600 cu 10%, în timp ce S&P 500 este în urcare cu circa 2%, iar Nasdaq Composite este doar marginal mai sus. Jonathan Krinsky (BTIG) a indicat că investitorii ar roti expunerea dinspre tehnologie cu capitalizare foarte mare către piața mai largă, menționând că un ETF pe „Mag7” a spart un nivel important de suport relativ și că S&P 600 a marcat un nou maxim istoric vineri. În aceeași notă, indicele S&P 500 în variantă egal ponderată (care reduce influența companiilor foarte mari) încerca o nouă închidere la record, pe fondul lărgirii raliului. Conform CNBC, S&P 500 egal ponderat era în creștere cu peste 5% în 2026, peste dinamica indicelui clasic, ceea ce sugerează o participare mai extinsă a acțiunilor la creștere, nu doar a câtorva nume dominante. Pe segmentul de știri corporative, Kyndryl, companie desprinsă din IBM în 2021, s-a prăbușit cu un record de 54% pe un volum de tranzacționare neobișnuit de mare. Compania a anunțat într-o raportare către autorități că comitetul de audit analizează practicile de administrare a numerarului și că directorul financiar și consilierul juridic au părăsit compania cu efect imediat; totodată, Kyndryl a publicat rezultate pentru trimestrul al treilea. Scăderea a dus pierderea din 2026 la circa 60%, după un declin de peste 23% în 2025, notează publicația. Tot luni, Monday.com a coborât cu peste 21% după ce a oferit o prognoză sub așteptări, pe fondul temerilor că instrumentele bazate pe inteligență artificială ar putea afecta modelul de afaceri al companiilor de software. Compania a estimat venituri trimestriale de 338-340 milioane dolari, sub consensul FactSet de 343 milioane dolari, iar pentru întregul an a prognozat 1,452-1,462 miliarde dolari, față de 1,48 miliarde dolari în estimările FactSet. În plan macro, un sondaj al Fed New York arată temperarea așteptărilor de inflație pe termen scurt: anticipațiile la orizont de un an au coborât la 3,1% în ianuarie, cu 0,3 puncte procentuale sub decembrie, cel mai redus nivel din vara trecută, în timp ce așteptările la trei și cinci ani au rămas la 3%. Separat, Dow Jones Industrial Average a urcat la un nou maxim istoric intraday de 50.219,40 puncte, susținut de creșteri în Goldman Sachs, Caterpillar și Microsoft, consemnează CNBC. [...]

Acțiunile Băncii Transilvania se tranzacționează la unul dintre cele mai mici niveluri de evaluare din Europa Centrală și de Est , potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar , care arată că titlurile celei mai mari bănci din România sunt printre cele mai ieftine din regiune după rezultatele financiare raportate pentru 2025. Datele analizate indică faptul că acțiunile Băncii Transilvania se tranzacționează la un raport capitalizare bursieră / profit net (P/E) de aproximativ 8,14 , unul dintre cele mai reduse din sectorul bancar regional. În comparație, doar două bănci majore din Europa Centrală au un indicator similar sau mai mic: OTP Bank din Ungaria, cu un multiplu de aproximativ 8 ori, și Bank Pekao din Polonia, cu aproximativ 7,9 ori. Acest indicator financiar arată cât plătesc investitorii pentru fiecare unitate de profit generată de companie și este folosit frecvent pentru a evalua dacă o acțiune este scumpă sau ieftină pe piață. Un nivel mai mic poate sugera că titlul este subevaluat , în special dacă rezultatele financiare sunt solide. În cazul Băncii Transilvania, raportul indică faptul că un investitor ar avea nevoie, teoretic, de aproximativ opt ani pentru a recupera investiția din profiturile băncii , în timp ce la alte instituții financiare listate pe piața românească perioada estimată este mult mai mare. De exemplu, la BRD Société Générale, recuperarea ar dura aproximativ 13 ani , conform acelorași calcule. Banca Transilvania este cea mai mare instituție bancară din România după active și una dintre cele mai importante companii listate la Bursa de Valori București. Capitalizarea sa bursieră este estimată la aproximativ 40 de miliarde de lei , ceea ce o plasează printre cele mai valoroase companii românești tranzacționate public. Analiza apare într-un context în care piața de capital din România a crescut semnificativ în ultimii ani, iar numărul investitorilor individuali a urcat puternic, stimulat inclusiv de dezvoltarea Pilonului II de pensii și de interesul tot mai mare pentru investiții bursiere. Pentru investitori, evaluarea relativ redusă a Băncii Transilvania ar putea sugera un potențial de creștere, însă evoluția viitoare a acțiunilor depinde de factori mai largi, precum contextul economic regional, politica monetară și dinamica sectorului bancar. [...]