Știri
Știri din categoria Bursă
Subscrierile de 147,3 mil. lei și 27,03 mil. euro arată o revenire timidă a apetitului pentru Fidelis, după ediția precedentă care a livrat cel mai slab rezultat din istoria programului, potrivit Ziarul Financiar. În primele două zile ale noii oferte, investitorii au transmis 3.010 ordine, conform datelor de pe platformele brokerilor.
Pe tranșele în lei (valoare nominală: 100 lei/titlu), cele mai mari subscrieri s-au dus către scadențele mai scurte și medii. Tranșa pe 2 ani (R2806A) a strâns 78,1 milioane de lei (781.019 titluri), urmată de maturitatea pe 4 ani (R3006A) cu 33,59 milioane de lei (335.987 titluri) și scadența pe 10 ani (R3606A) cu 14,07 milioane de lei (140.772 titluri). Donatorii de sânge au plasat 21,51 milioane de lei pe emisiunea dedicată (R2806B).
Pe segmentul denominat în euro (100 euro/titlu), tranșa standard pe 10 ani (R3606AE) a cumulat 11,44 milioane de euro (114.445 titluri), iar scadența pe 3 ani (R2906AE) a ajuns la 8,15 milioane de euro (81.582 titluri). Tranșa pe 5 ani (R3106AE) a atras 3,76 milioane de euro (37.645 titluri), iar pe tranșa de 10 ani destinată donatorilor (R3606BE) s-au strâns 3,66 milioane de euro (36.665 titluri).
Oferta Fidelis este în derulare până pe 22 iunie.
Ediția Fidelis din luna precedentă a fost, în echivalent lei, cea mai slabă din istoria programului: subscrieri de 714 milioane de lei, cu 297,6 milioane de lei și 80,5 milioane de euro și 9.613 ordine, în scădere de la aproape 22.000 în aprilie. Ziarul Financiar notează că reculul a venit după reducerea dobânzilor cu 0,2 puncte procentuale „pe linie”, într-un context de inflație ridicată și căderea guvernului Bolojan, pe fondul lipsei de predictibilitate și al presiunii pe bugetele familiilor.
Pentru Ministerul Finanțelor, dinamica subscrierilor din această ediție rămâne relevantă ca indicator al cererii de finanțare internă din partea populației, mai ales după minimul istoric consemnat la ediția anterioară (din cele 36 de emisiuni derulate din 2020 încoace).
Recomandate
Romgaz a plasat 460 mil. lei în depozite pe termen scurt, depășind pragul de raportare de 10% din cifra de afaceri. Potrivit Ziarul Financiar , compania a informat piața că a constituit un depozit la termen de 460 milioane de lei la Citibank Europe – Sucursala România , cu scadență la 19 iunie. În aceeași zi, Romgaz (SNG) a mai depus 20 milioane de lei la ING, cu data de maturitate pe 29 iulie, conform informațiilor publicate de BVB. De ce contează: pragul de transparență pentru plasamentele de numerar Compania precizează că a avut constituite depozite la băncile menționate, iar valoarea lor cumulată pe o perioadă de 12 luni a depășit pragul de 10% din cifra de afaceri netă aferentă anului financiar 2025 — un reper care declanșează obligații de informare către piață. „Precizăm faptul că, SNGN ROMGAZ SA a avut constituite depozite la băncile sus menţionate a căror valoare cumulată pe o perioadă de 12 luni a depăşit pragul de 10% din cifra de afaceri netă aferentă anului financiar 2025”, spun reprezentanţii societăţii. Context financiar și bursier Romgaz a raportat un profit net consolidat de 973 milioane de lei în primul trimestru din 2026, în creștere cu 2,3% față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce cifra de afaceri a scăzut cu 10%, la 2,14 miliarde de lei. La bursă, acțiunile SNG au urcat cu 92% în ultimul an, până la o capitalizare de 51 miliarde de lei. Ministerul Energiei deține 70% din titluri. [...]
O tranzacție de 24,75 mil. lei a împins BRD în fruntea lichidității la BVB , într-o sesiune în care banca a concentrat aproape tot rulajul pe acțiune, potrivit Ziarul Financiar . Acțiunile BRD – Groupe Société Générale se tranzacționau vineri după-amiaza cu un rulaj de 25,3 milioane de lei, cel mai ridicat dintre companiile listate la Bursa de Valori București . Grosul lichidității a venit la ora 11:12, când s-a realizat o tranzacție cu 798.449 de acțiuni la prețul de 31 de lei per titlu, în valoare totală de 24,75 milioane de lei; ulterior, cotația era în creștere cu 0,3%. De ce contează: lichiditatea a fost „făcută” de un singur pachet Dimensiunea pachetului tranzacționat arată că liderul de lichiditate al zilei a fost dat mai degrabă de o mișcare punctuală (o tranzacție mare), nu de un flux constant de ordine mici. În astfel de sesiuni, rulajul poate fi un indicator mai bun al interesului unor investitori mari decât al apetitului general al pieței. Context: rezultate în T1/2026 și evaluarea la bursă Conform raportului financiar publicat la BVB, BRD a raportat în T1/2026 un profit net de 369 milioane de lei, în creștere cu 5,5%. Venitul net bancar a fost de 1,06 miliarde de lei, față de 1,08 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile nete din dobânzi au reprezentat 71% din venitul net bancar, adică 759 milioane de lei. Rezultatul a rămas, în linii mari, stabil față de T1/2025, în condițiile în care avansul volumelor de creditare pe segmentele retail și corporate a fost contrabalansat de efecte negative de structură și de rată, resimțite mai pronunțat la nivelul pasivelor. BRD SocGen are o capitalizare de 22 miliarde de lei, după o creștere de 66% a prețului acțiunilor în ultimul an. Grupul francez Société Générale deține 60,2% din capitalul social. În plus, acțiunile BRD sunt pe plus cu 16% de la începutul anului, conform aceleiași surse. [...]
Banca Transilvania începe plata dividendelor pe 2025, iar modul de încasare depinde de cum îți ții acțiunile TLV și dacă ai cont comunicat către Depozitarul Central , potrivit Economica . Pentru acționari, miza practică este operațională: cine încasează automat prin intermediari/Depozitar și cine trebuie să meargă la ghișeu. Dividendul brut aprobat este de 1,2840240875 lei pe acțiune , iar impozitul pe dividende se reține la sursă , conform reglementărilor în vigoare la data plății. Date-cheie: cine are dreptul la dividend Hotărârea AGOA stabilește: data de înregistrare: 16 iunie 2026 (data la care trebuie să fii acționar pentru a primi dividendul); ex-date: 15 iunie 2026 (din această zi acțiunea se tranzacționează fără dreptul la dividendul respectiv). Cum se plătesc dividendele, în funcție de situația acționarului 1) Acționari prin intermediari (Depozitarul Central – Secțiunea 2) Acționarii care, la data de înregistrare, dețin acțiuni BT (TLV) în conturi deschise la participanți ai sistemului Depozitarului Central (intermediari) sau au comunicat un cont de plată către Depozitarul Central vor primi banii: în contul participantului (la nivelul deținerilor administrate de acesta), sau în contul indicat Depozitarului Central, fără documente suplimentare . Nu intră aici acționarii pentru care participantul a informat Depozitarul Central că relația contractuală a încetat, cu cel puțin două zile lucrătoare înainte de data plății. 2) Acționari nereprezentați de participant / dețineri în Secțiunea 1: plătește direct Banca Transilvania Pentru acționarii care nu sunt reprezentați de un participant sau dețin acțiuni în Secțiunea 1, plata se face prin Agentul de Plată Banca Transilvania S.A. (Cluj-Napoca). Metodele menționate: virament în conturile curente deschise la BT , pentru persoanele fizice și juridice care au cont BT sau își deschid cont curent la BT până la 23 iunie 2026 ; acționarii „nu trebuie să notifice” banca despre existența/deschiderea contului; numerar la ghișeele Băncii Transilvania , în celelalte cazuri. Pentru persoane juridice și persoane fizice care nu se încadrează nici la plata prin participant/cont comunicat, nici la varianta cu cont BT, plata este prevăzută în numerar, la ghișeele BT , cu respectarea prevederilor legale aplicabile acestor operațiuni. [...]
Raliul post-IPO a dus SpaceX la o capitalizare de aproape 2.940 mld. dolari , suficient cât să depășească temporar Microsoft și să urce, pentru scurt timp, pe locul patru între cele mai valoroase companii listate din SUA, potrivit news.ro . În timpul ședinței de marți, SpaceX a atins aproximativ 2.940 de miliarde de dolari capitalizare, peste Microsoft (circa 2.930 de miliarde de dolari). Ulterior, acțiunile au mai pierdut din avans, însă compania a rămas peste Amazon, evaluată la aproximativ 2.660 de miliarde de dolari. Mișcarea vine la doar câteva zile după debutul bursier, descris ca cea mai mare ofertă publică inițială din istorie. Acțiunile SpaceX au urcat cu aproximativ 9% marți, după un plus de 20% luni, în prima zi completă de tranzacționare. Față de prețul de ofertă de 135 de dolari pe acțiune, titlurile s-au apreciat cu aproximativ 62%. Ce a alimentat creșterea și ce urmează Un factor suplimentar a fost anunțul privind achiziția Anysphere , dezvoltatorul asistentului de programare bazat pe inteligență artificială Cursor, într-o tranzacție evaluată la 60 de miliarde de dolari. Acordul este așteptat să fie finalizat în trimestrul al treilea al acestui an. Elon Musk a spus recent că SpaceX ar putea ajunge la venituri de aproximativ 1.000 de miliarde de dolari anual până în 2030. În 2025, compania a raportat venituri de 18,7 miliarde de dolari și o pierdere netă de 4,9 miliarde de dolari. Context: poziționarea în „liga” marilor capitalizări și semnalul de risc SpaceX a devenit pentru scurt timp a patra cea mai valoroasă companie listată din Statele Unite, fiind depășită doar de Apple, Nvidia și Alphabet. Datele de piață citate indică un clasament condus de Nvidia (aprox. 5.400 de miliarde de dolari), urmată de Alphabet (circa 4.800 de miliarde de dolari) și Apple (peste 4.300 de miliarde de dolari). În paralel cu entuziasmul investitorilor, există și avertismente privind nivelul evaluării: firma de analiză CFRA a inițiat acoperirea acțiunii cu recomandarea „vinde” și un preț-țintă de 115 dolari pe acțiune, invocând așteptări foarte ambițioase de creștere și un necesar uriaș de investiții. [...]
Microsoft se confruntă cu o acțiune colectivă a acționarilor, care acuză compania că ar fi cosmetizat perspectivele Azure și costurile din AI, cu potențial de impact asupra modului în care investitorii evaluează riscurile din „boom-ul” cloud și inteligență artificială , potrivit WinFuture . Acțiunea în instanță este inițiată de un fond mare de pensii din statul american Michigan , care investește în numele membrilor săi. Reclamanții vor să fie verificat dacă Microsoft ar fi acționat fraudulos și ar fi susținut artificial prețul acțiunii prin omiterea unor informații despre încetinirea creșterii diviziei cloud Azure și despre creșterea costurilor pentru extinderea infrastructurii proprii de inteligență artificială. Declanșatorul: scădere de 10% după raportarea rezultatelor Procesul vine după o corecție puternică a acțiunii Microsoft de la finalul lunii ianuarie. Pe 29 ianuarie 2026, după publicarea celor mai recente rezultate financiare, titlurile au scăzut rapid cu 10%, iar capitalizarea companiei a înregistrat, într-o singură zi, cel mai mare declin din ultimii aproape șase ani, notează publicația. În evaluarea multor analiști de piață, scăderea a fost alimentată de faptul că așteptările investitorilor privind succesul și veniturile viitoare din servicii bazate pe AI au fost dezamăgite. Miza acuzațiilor: transparența asupra capacității și a costurilor Potrivit reclamanților, Microsoft ar fi explicat creșterea sub așteptări a Azure prin „capacități limitate”, în timp ce ar fi redirecționat resurse semnificative către activități de cercetare și dezvoltare legate de AI și către dezvoltarea chatbotului Copilot. În paralel, acționarii susțin că riscurile investițiilor în extinderea infrastructurii de AI și cloud nu ar fi fost prezentate suficient. Microsoft respinge acuzațiile, pe care le consideră nefondate, și spune că își va susține pozițiile publice și se va apăra în instanță, conform informațiilor citate de Reuters în materialul preluat de WinFuture. Ce urmează și de ce contează pentru investitori Rămâne incert dacă acțiunea colectivă va duce la despăgubiri pentru acționari. WinFuture amintește că astfel de procese sunt frecvente în SUA după scăderi bruște ale cotațiilor și, de regulă, se încheie printr-o înțelegere amiabilă. Pentru piață, cazul pune presiune pe un subiect sensibil: cât de bine sunt reflectate în comunicarea publică ritmul real de creștere al cloud-ului și costurile de capital (investițiile în infrastructură) necesare pentru a susține expansiunea în inteligență artificială. [...]
Câștigul record de 336 de miliarde de dolari într-o zi al celor mai bogați 500 de oameni arată cât de mult poate amplifica bursa averile la vârf , în special când o singură listare majoră concentrează randamentele, potrivit Daily Mail . Saltul, calculat la închiderea ședinței de tranzacționare din New York, a dus averea cumulată a celor mai bogați 500 de oameni la un record de 13,3 trilioane de dolari (aprox. 61,2 trilioane lei), conform Bloomberg Billionaires Index. Motorul principal al creșterii a fost SpaceX , după debutul bursier pe Nasdaq. Publicația notează că investitorii de retail au cumpărat agresiv acțiunile, iar evaluarea companiei ar fi urcat cu circa 20%, ceea ce a adăugat 164 de miliarde de dolari (aprox. 754 miliarde lei) la averea lui Elon Musk într-o singură zi — aproape cât câștigurile cumulate ale celorlalți 499 de miliardari din clasament. Musk, descris drept „primul trilionar din lume”, și-ar fi majorat averea cu peste 10%, până la 1,27 trilioane de dolari (aprox. 5,84 trilioane lei), consolidându-și poziția de lider. În paralel, Daily Mail indică o accentuare a polarizării în interiorul elitei: primii 50 cei mai bogați ar controla acum 6,5 trilioane de dolari (aprox. 29,9 trilioane lei), aproape cât cele 6,8 trilioane de dolari (aprox. 31,3 trilioane lei) deținute de restul de 450. Un alt efect al raliului este ridicarea pragului de intrare în top: cei 12 „cei mai puțin bogați” din lista Bloomberg ar avea acum cel puțin 7,9 miliarde de dolari fiecare (aprox. 36,3 miliarde lei), cel mai ridicat nivel minim înregistrat până acum pentru includerea în clasament. În context, publicația leagă impulsul bursier și de o creștere a încrederii investitorilor pe piețele globale, după ce SUA și Iran ar fi ajuns la un acord interimar pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz , reducând temerile privind o perturbare majoră a livrărilor de petrol. Totuși, episodul subliniază în primul rând cât de rapid pot mișcările de pe bursă — mai ales în jurul unor listări excepționale — să schimbe distribuția averilor la vârf și să mărească diferențele dintre cei mai bogați. [...]
