Știri
Știri din categoria Bănci
BRD își aliniază voluntar politica de personal la standardul sectorial, după ce a cerut aderarea la Contractul Colectiv de Muncă (CCM) negociat la nivelul sectorului bancar, care introduce inclusiv un salariu minim brut de 5.000 lei pe lună, respectiv 5.500 lei din 1 mai 2027, potrivit Ziarul Financiar.
Contractul, încheiat recent între Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) și federațiile sindicale reprezentative FSIF și FSAB, este semnat pentru o perioadă de doi ani și se aplică atât băncilor membre CPBR, cât și altor bănci care aleg să adere.
BRD a participat la negocieri în calitate de invitat, iar după semnarea documentului a transmis părților semnatare solicitarea oficială de aderare. Decizia permite aplicarea prevederilor CCM la nivel de sector și în cadrul BRD, banca indicând că astfel se asigură continuitatea beneficiilor negociate pentru angajați.
Conform CCM 2026–2028, salariul minim brut este stabilit la:
Totodată, contractul introduce o grilă de salarii compensatorii corelată cu vechimea în companie:
BRD operează o rețea de 334 de unități și avea active totale de 97,9 miliarde lei la final de martie 2026, conform aceleiași surse.
Recomandate
ING Bank România introduce apeluri automate care permit clienților să oprească în timp real tranzacțiile suspecte , o măsură operațională menită să reducă fraudele generate prin „inginerie socială” (manipularea utilizatorilor pentru a autoriza singuri plăți), potrivit Ziarul Financiar . Serviciul, numit SAFEcall , este declanșat atunci când sistemele băncii identifică tranzacții considerate neobișnuite față de comportamentul obișnuit al clientului. În acel moment, clientul primește automat un apel de la numărul dedicat 0374.647.233 (037INGSAFE) și poate decide imediat dacă tranzacția este legitimă sau nu. Cum funcționează SAFEcall și ce decizie ia clientul În timpul apelului automat, clientul are două opțiuni, prin apăsarea unei taste: confirmă tranzacția apăsând tasta 9; respinge tranzacția apăsând tasta 1, dacă nu o recunoaște sau suspectează că a fost manipulat să o facă. Alin Becheanu , head of fraud monitoring & prevention la ING Bank România, leagă direct utilitatea serviciului de tipul de fraudă care domină în prezent: „Fraudele financiare din prezent se bazează, în principal, pe tehnici de inginerie socială, prin care utilizatorii sunt manipulaţi şi determinaţi să realizeze tranzacţii frauduloase. La ING, investim constant în soluţii de prevenire a fraudelor. Ne dorim să construim un parteneriat real cu clienţii noştri pentru eliminarea fraudelor financiare, iar prin noul serviciu ING SAFEcall, aceştia au puterea să oprească frauda chiar atunci când se întâmplă.“ De ce mizează banca pe apeluri automate și un număr dedicat ING precizează că apelurile vor folosi vocea „Mariei”, cunoscută clienților din call center, pentru a ajuta la identificarea apelurilor autentice și pentru a reduce riscul tentativelor de impersonare (când atacatorii se dau drept bancă). Clienții sunt încurajați să salveze în agendă numărul oficial al serviciului. Context: ce tipuri de fraude vizează noul mecanism Lansarea SAFEcall vine pe fondul creșterii fraudelor bazate pe phishing (mesaje sau site-uri care imită instituții reale), apeluri telefonice false și alte metode de inginerie socială. Printre scenariile frecvente menționate de bancă se află: mesaje care cer „actualizarea urgentă” a datelor bancare; linkuri către site-uri false; apeluri în numele unor instituții financiare sau autorități; solicitări de instalare a aplicațiilor de acces la distanță; cereri de divulgare a codurilor OTP (coduri unice de autorizare) sau a datelor cardului. ING mai transmite că nicio instituție bancară nu va solicita niciodată, prin telefon sau mesaje, date de autentificare, parole, coduri OTP, accesarea unor credite sau inițierea de transferuri către conturi necunoscute. [...]
Aproape jumătate dintre români au donat în ultimul an, iar banca devine tot mai mult „canalul” preferat pentru donații digitale , potrivit unui studiu publicat de Raiffeisen Bank . Datele indică o cerere în creștere pentru soluții de donație integrate în aplicațiile de mobile banking, cu accent pe simplitate, siguranță și transparență. În total, 48% dintre respondenți spun că au donat pentru o cauză socială în ultimul an. Cea mai folosită formă de sprijin rămâne redirecționarea a 3,5% din impozit (38%), urmată de donațiile de haine, alimente și produse (33%), iar transferul bancar și donațiile cash sunt la egalitate (30% fiecare). Digitalizarea donațiilor: ce vor utilizatorii de la bănci Când donația este făcută prin intermediul băncii, preferința se mută spre opțiuni digitale și cu fricțiune redusă: 43% ar dona direct din aplicația de mobile banking; 29% ar alege rotunjirea sumelor la cumpărături (diferența dintre preț și următorul prag rotund); 19% ar opta pentru donații recurente prin debit direct (plăți automate periodice). Pe lângă aceste opțiuni, 24% dintre respondenți folosesc donațiile prin SMS, iar 20% preferă plățile online cu cardul, pe platforme dedicate sau direct pe site-ul beneficiarului. „Rezultatele sondajului arată că românii își doresc să contribuie la cauzele în care cred și caută soluții simple, sigure și transparente. Vedem un interes clar pentru integrarea donațiilor în experiența digitală de banking, iar acest lucru confirmă rolul pe care băncile îl pot avea în facilitarea implicării sociale.” Sume mici, dar recurente: profilul donațiilor lunare Studiul indică o preferință pentru contribuții accesibile: 54% dintre cei care donează alocă lunar până în 50 de lei. Alți 21% donează între 51 și 100 de lei, iar 10% declară donații de peste 200 de lei. Cauzele care atrag cele mai multe donații În topul cauzelor se află sănătatea copiilor (46%). Urmează sprijinirea copiilor cu nevoi sociale (39%) și susținerea persoanelor aflate în dificultate (31%). Educația copiilor este menționată de 24% dintre respondenți, iar protejarea animalelor de 21% și mediul înconjurător de 9%. Transparență, comisioane și confidențialitate: condiții pentru donația prin bancă Pentru donațiile realizate prin bancă, respondenții pun accent pe încredere și informare: 89% consideră important ca banca să ofere informații clare privind siguranța și confidențialitatea datelor și plăților. În plus, 88% vor să știe cum sunt utilizate donațiile și care este impactul lor, iar 86% consideră importante informațiile despre cauzele susținute și despre eventualele comisioane aplicate. Raiffeisen Bank precizează că, în aplicația Smart Mobile, donațiile se pot face similar unei plăți obișnuite, iar tranzacția poate fi salvată ca șablon sau reluată din istoricul de plăți pentru confirmare rapidă. Studiul a fost realizat în iunie 2026, împreună cu Appinio, prin metoda CAWI (chestionar online), pe un eșantion de 1.000 de persoane, reprezentativ la nivel național. [...]
Comisia Europeană a aprobat un sprijin de 1 miliard de euro pentru BID. Decizia, prezentată de G4Media , deblochează majorarea capitalului Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID) și prelungește garanția de stat, ceea ce poate crește capacitatea instituției de a atrage finanțare și de a împinge creditarea către zone unde piața privată rămâne reticentă. Comisia Europeană a aprobat măsurile notificate de România pentru BID, instituție creată pentru a facilita accesul la finanțare al companiilor și al proiectelor strategice, potrivit informațiilor transmise de Mediafax și preluate de publicație. Pachetul include atât o infuzie de capital, cât și extinderea mandatului băncii către noi domenii considerate strategice. Capital majorat și garanție de stat prelungită până în 2032 România va majora capitalul BID cu 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) , sumă din care 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) provin dintr-un împrumut acordat prin Mecanismul de Redresare și Reziliență . În paralel, garanția de stat care urma să expire în 2028 va fi prelungită cu trei ani, până la 31 decembrie 2032 . Comisia Europeană apreciază că aceste măsuri vor consolida capacitatea BID de a atrage finanțare și de a susține investițiile în sectoare unde accesul la credite rămâne limitat. Ce tip de proiecte și companii intră în mandatul extins BID acordă împrumuturi, garanții și finanțări prin capital pentru proiecte de investiții. Printre beneficiarii vizați se află: întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri); start-upuri inovatoare; proiecte publice de infrastructură. Sunt menționate, între domeniile eligibile, investiții în sănătate, educație, utilități publice, energie regenerabilă, infrastructură locală, rețele de internet de mare viteză, porturi și aeroporturi. Prin extinderea mandatului, banca va putea finanța și companii aflate în proces de dezvoltare, precum și proiecte din apărare, producție de înaltă tehnologie, industrii bazate pe tehnologii avansate și securitate cibernetică. Filtrul ajutorului de stat: „deficiențe de piață” și monitorizare Executivul european a evaluat măsurile în baza normelor UE privind ajutoarele de stat și a concluzionat că sprijinul este necesar pentru sectoarele care întâmpină dificultăți în obținerea finanțării de pe piața privată. Evaluarea indică faptul că intervenția este proporțională și limitată la domeniile unde există „deficiențe de piață”, iar activitatea băncii rămâne supusă unor mecanisme de monitorizare și raportare, pentru a evita denaturarea concurenței și excluderea investitorilor privați atunci când finanțarea poate fi obținută în condiții normale. BID a fost înființată în 2022 pentru a completa activitatea băncilor comerciale. În ianuarie 2023, Comisia Europeană a aprobat înființarea instituției cu un capital inițial de 1,6 miliarde de euro. Conform regulilor europene, măsurile din planurile naționale de redresare și reziliență care implică ajutoare de stat trebuie aprobate în prealabil de Comisia Europeană înainte de aplicare. [...]
Amenda Consiliului Concurenței pe cazul ROBOR nu se traduce automat în bani pentru fiecare debitor , iar eventualele despăgubiri ar presupune procese individuale cu probe și calcule distincte, potrivit unei analize citate de Profit . Mesajul vine după decizia Consiliului Concurenței de amendare a băncilor cu 3,7 miliarde de lei și pe fondul apariției unor îndemnuri publice către clienți să ceară despăgubiri. Reprezentantul FinBan, Murgulescu, susține că se „vinde speranță procedurală ambalată ca certitudine” înainte ca decizia motivată să fie publică și înainte ca instanțele să se pronunțe, iar confuzia între amendă și despăgubire ar fi întreținută „voit” și „complet neetic/fals”. „Prima mare confuzie care trebuie clarificată este aceasta: o amendă aplicată de Consiliul Concurenței nu înseamnă automat că fiecare client are bani de primit.” Ce înseamnă amenda și de ce nu devine „restituire” către clienți Argumentul central este de natură juridică și ține de efectele unei sancțiuni administrative: amenda se plătește la bugetul de stat și nu stabilește, prin ea însăși, existența unui prejudiciu pentru fiecare client cu credit legat de ROBOR. „Amenda este o sancțiune administrativă. Ea se plătește la bugetul de stat. Nu se împarte clienților. Nu se transformă automat în despăgubiri.” În consecință, chiar dacă ar exista temei pentru despăgubiri, acestea nu ar rezulta „în bloc” din amendă, ci ar trebui stabilite separat. Dacă se ajunge la despăgubiri: ce ar trebui dovedit în instanță Potrivit aceleiași analize, un demers de recuperare a banilor ar presupune demonstrarea, pentru fiecare caz, a elementelor clasice ale răspunderii: fapta, prejudiciul, legătura de cauzalitate și cuantumul prejudiciului. „Trebuie dovedite separat fapta, prejudiciul, legătura de cauzalitate și cuantumul prejudiciului.” Cu alte cuvinte, miza se mută din zona unei sancțiuni aplicate de autoritate în zona probelor concrete: cât a pierdut efectiv fiecare client și în ce măsură pierderea ar fi fost cauzată direct de conduita sancționată. Disputa de fond: „contact” între bănci versus efect asupra indicelui Murgulescu mai afirmă că în spațiul public se amestecă noțiuni diferite – „contact, coordonare, cartel și manipulare” – și amintește declarațiile președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu , potrivit cărora băncile nu ar fi făcut un cartel pentru stabilirea nivelului indicelui, ci s-ar fi influențat între ele. În această logică, întrebarea-cheie nu ar fi dacă a existat contact între bănci (participarea la mecanismul de piață pentru stabilirea indicelui fiind impusă de lege), ci dacă schimburile de informații au redus incertitudinea competitivă și, mai ales, dacă au produs un efect concret asupra ROBOR. Chirițoiu a declarat că procesul de fixing al ROBOR ar fi fost „viciat” cu „fracțiuni” de procent. Analiza citată insistă însă că, pentru o acuzație de manipulare, trebuie răspuns la întrebarea: care ar fi fost nivelul „corect” al indicelui în absența conduitei sancționate – solicitare pe care, potrivit textului, ar fi formulat-o și BNR către Consiliul Concurenței. Context economic: de ce simplificarea „ROBOR a crescut doar artificial” e greu de susținut În același material se arată că evoluția ROBOR trebuie citită în contextul macroeconomic al ultimilor ani (inflație ridicată, criză energetică, război la graniță, deficite mari, creșterea dobânzii de politică monetară). În acest cadru, „costul banilor crește” ca mecanism economic, nu ca rezultat automat al unei „conspirații”, susține Murgulescu. Profit notează și datele invocate în analiză: ROBOR la 3 luni a urcat de la circa 2% la peste 8% pe an, în timp ce inflația a ajuns aproape de 17% pe an în 2022. Chirițoiu ar fi spus, totodată, că nu au fost găsite devieri mai mari ale ROBOR în perioada de maximă creștere. La nivel operațional și de piață, concluzia imediată pentru debitori este că o eventuală „recuperare” nu poate fi tratată ca un drept automat derivat din amendă, ci ca o dispută care depinde de motivarea deciziei, de testul instanțelor și de demonstrarea efectului concret asupra fiecărui contract de credit. [...]
Raiffeisen Bank România își extinde oferta pentru antreprenori cu un pachet dedicat medicilor , mizând pe stimulente de cost (zero comisioane pe perioade determinate) și pe finanțări cu marje definite pentru activitatea curentă, overdraft și leasing, potrivit Raiffeisen Bank România . Noua „ Premium Medical ” este integrată în comunitatea GatadeBusiness și vizează atât medicii la început de drum, cât și cabinetele și clinicile. Oferta este structurată pe două direcții: soluții pentru nevoi financiare personale și soluții pentru business. În plus, banca spune că pachetul include beneficii și pentru pacienții cabinetelor și clinicilor, prin acces la finanțări și posibilitatea de plată în rate a serviciilor medicale. Ce include pachetul pentru medicii antreprenori (business) Pentru componenta de business, banca listează mai multe beneficii și condiții comerciale, între care: 24 de luni cu zero comision de administrare lunară pentru pachetele de cont curent IMM Plus, Optim sau Extra; card de debit Visa Business Platinum cu taxă zero timp de 12 luni pentru primul card emis; credit pentru activitatea curentă cu marjă în lei de 1,49% pe an + ROBOR la 1 lună; comision de acordare 0,5% (minim 500 lei), zero comision de administrare și zero comision de rambursare anticipată din surse proprii; overdraft cu marjă în lei de 1,49% pe an + ROBOR O/N; comision de acordare 0,5% (minimum 1.000 lei), zero comision de rambursare anticipată din surse proprii; înscriere în Programul Multishop, cu acces la peste 600.000 de utilizatori de carduri de credit Raiffeisen Bank, potențiali clienți pentru plata în rate a serviciilor medicale; leasing auto: marjă în euro de 0,99% pe an + EURIBOR la 3 luni, taxă de management 0,99%, 15 euro/lună (aprox. 75 lei/lună), avans minim 10%, perioadă de până la 60 de luni; leasing pentru echipamente medicale: marjă în lei de 1,99% pe an + ROBOR la 3 luni, taxă de management 0,99%, 110 lei/lună, perioadă de până la 60 de luni. Componenta pentru medici (personal) Pe zona de servicii pentru persoane fizice, oferta include: bancher personal dedicat pentru realizarea planului financiar, adaptat nevoilor și obiectivelor personale; pachet cont Premium Banking cu 12 luni zero comision de administrare lunară; credit de nevoi personale cu dobândă fixă de la 5,95% și sume de până la 50.000 euro (echivalent în lei). Context: legătura cu GatadeBusiness Raiffeisen Bank încadrează pachetul „Premium Medical” ca extensie a beneficiilor din comunitatea GatadeBusiness, care include parteneriate și instrumente digitale pentru antreprenori, cu obiectivul de a simplifica activitatea curentă și de a susține dezvoltarea pe termen lung. „Acum, din poziția de bancher antreprenor, împreună cu Divizia de Antreprenori din Raiffeisen Bank, vrem să ne arătăm respectul pentru ei și pacienții lor, dându-le timp să se ocupe de ceea ce știu ei mai bine – salvarea de vieți”, a declarat Ionuț Pătrăhău , vicepreședinte, Divizia Antreprenori, Raiffeisen Bank România. Pentru detalii despre produsele pentru persoane fizice, banca indică pagina sa dedicată: Raiffeisen Bank . [...]
România preia pentru un an conducerea Consiliului de Administrație al CEF, ceea ce îi dă un rol mai vizibil în agenda regională de formare pentru finanțe publice și bănci centrale , potrivit Economica . Mandatul revine României în baza rotației anuale prevăzute în documentele statutare ale organizației, iar președinția este exercitată în numele țării de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu . Decizia a fost votată la reuniunea anuală a Consiliului de Administrație al Center of Excellence in Finance (CEF), organizată luni, 22 iunie 2026, la Skopje, în Macedonia de Nord. România o înlocuiește astfel pe Gordana Dimitrieska-Kochoska, ministrul de Finanțe al Macedoniei de Nord, care a deținut președinția în mandatul curent, conform informațiilor transmise de BNR și preluate de Agerpres . Ce înseamnă mandatul pentru România Președinția anuală rotativă este atribuită „în ordinea alfabetică” a denumirii statelor membre în limba engleză, după încheierea mandatului în curs. În cadrul reuniunii din 22 iunie, a fost votat ca Mugur Isărescu să preia președinția în numele României. La eveniment, Isărescu a fost reprezentat de prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea, care a transmis mesajul guvernatorului și a plasat mandatul în contextul programului strategic al CEF și al cooperării dintre membrii organizației. Accent pe robustețea finanțelor publice și a sistemului bancar În mesajul transmis participanților, Leonardo Badea a legat explicit activitatea CEF de nevoia de consolidare instituțională într-un context economic dificil, cu produse și servicii financiare tot mai complexe. „Robusteţea finanţelor publice şi a sistemului bancar este una dintre condiţiile cheie pentru buna funcţionare a economiei de piaţă şi pentru consolidarea unei societăţi moderne.” Oficialul BNR a mai arătat că parteneriatul dintre CEF și membrii săi funcționează ca o platformă de cooperare și acțiuni comune, reunind „expertiza instituțională” și capacitatea de formare specializată. În același mesaj, el a menționat cooperarea dintre BNR, Ministerul Finanțelor și CEF, inclusiv contribuția la programe de „twinning” (proiecte de cooperare instituțională între administrații publice). Ce urmează: reuniunea din 2027, la București Următoarea reuniune anuală a Consiliului de Administrație al CEF este programată pentru iunie 2027, la București, ceea ce mută și componenta operațională a întâlnirii anuale în România. CEF a fost înființată în 2001, la Ljubljana, ca organizație regională non-profit de drept sloven, iar în 2013 a devenit organizație de drept internațional public, pe baza unui nou document statutar. România a semnat acest document în 30 mai 2014 și este membră a CEF, fiind reprezentată de BNR și de Ministerul Finanțelor. [...]
