Știri
Știri din categoria Bănci

Expunerea directă a băncilor europene la Orientul Mijlociu este sub 0,5% din active, potrivit Economedia, care citează date publicate de Autoritatea Bancară Europeană (EBA). Instituția avertizează însă că efectele economice ale războiului pot afecta sectorul bancar prin canale indirecte, în special prin scumpirea energiei.
EBA arată, în raportul său trimestrial de risc, că a inclus „în mod excepțional” elemente legate de conflict pentru a oferi o imagine asupra prezenței băncilor europene în Orientul Mijlociu. Pentru cele 161 de bănci analizate, expunerile către regiune, măsurate ca mărime a activelor, sunt estimate la 132 miliarde de euro la finalul lui 2025.
Deși ponderea este redusă, autorii raportului avertizează că o escaladare a tensiunilor ar putea produce „efecte de runda a doua”, prin prețuri mai mari la energie, presiuni inflaționiste, o creștere mai slabă a economiei globale și perturbări ale lanțurilor de aprovizionare. Impactul ar fi mai pronunțat în sectoarele cu consum energetic ridicat, precum transporturile, construcțiile și anumite ramuri ale industriei prelucrătoare.
Pe țări, băncile franceze sunt cele mai expuse la Orientul Mijlociu, cu 60,825 miliarde de euro la finalul lui 2025. Urmează băncile din Germania, cu 18,954 miliarde de euro, și cele din Spania, cu 18,563 miliarde de euro, acestea din urmă consemnând o extindere semnificativă a activității în regiune în ultimele luni.
Din perspectiva tipului de activitate, cea mai mare componentă a expunerii este creditarea altor instituții financiare, în valoare de 46,894 miliarde de euro. Pe locul al doilea se află împrumuturile către companii nefinanciare, de 32,525 miliarde de euro, la finalul lui 2025.
Geografic, afacerile băncilor europene în Orientul Mijlociu erau concentrate în Emiratele Arabe Unite (54,586 miliarde de euro), Qatar (29,407 miliarde de euro) și Arabia Saudită (23,196 miliarde de euro), urmate de Bahrein (8,282 miliarde de euro), Israel (8,052 miliarde de euro), Kuweit (3,948 miliarde de euro) și Oman (3,590 miliarde de euro).
Recomandate

ING Bank schimbă autentificarea în Home’Bank în România, trecând la un PIN de 5 cifre legat de telefon , o modificare cu impact operațional direct pentru utilizatori și pentru modul de acces pe desktop, potrivit Profit . Banca renunță la logarea cu cod de utilizator și parolă și introduce un PIN din 5 cifre asociat telefonului. ING își justifică decizia prin faptul că „metodele de fraudă evoluează constant” și că urmărește să protejeze mai bine conturile clienților. Ce se schimbă pentru clienți: acces legat de telefon și PIN Noul mecanism leagă accesul în Home’Bank de două elemente: telefonul și PIN-ul ales. Consecința practică, conform explicațiilor băncii, este că chiar dacă cineva află PIN-ul, nu îl va putea folosi pentru a intra în cont de pe un alt telefon . Cum funcționează accesul de pe laptop/PC Pentru utilizarea Home’Bank pe laptop sau calculator, autentificarea se va face prin scanarea unui cod QR cu aplicația de pe telefon, conform mesajului transmis de bancă. Implementare treptată și pașii de pregătire Trecerea la noua metodă nu se face simultan pentru toți utilizatorii. ING precizează că migrarea va fi „treptată” și că utilizatorii vor fi ghidați „pas cu pas”. Ca pregătire, banca indică verificarea unor elemente de bază, inclusiv dacă este instalată cea mai recentă versiune a aplicației Home’Bank . [...]

Investigația Consiliului Concurenței asupra scorului FICO ar putea duce la schimbări în modul în care băncile evaluează clienții , dacă se confirmă suspiciunea că actualul mecanism îi penalizează pe cei care cer oferte de la mai multe instituții și le limitează mobilitatea, potrivit Economedia . Ancheta, aflată în derulare de aproximativ doi ani, ar putea fi finalizată în prima jumătate din 2027, după parcurgerea tuturor etapelor procedurale, inclusiv consultarea Comisiei Europene, a declarat Bogdan Chirițoiu , președintele Consiliului Concurenței. Miza: mobilitatea clienților între bănci și compararea ofertelor Suspiciunea autorității vizează modul în care este organizată și realizată scorarea clienților (scorul FICO fiind folosit în evaluarea persoanelor care solicită credite). Concret, Consiliul Concurenței suspectează că un client ar putea fi depunctat dacă solicită condiții de creditare de la mai multe bănci, ceea ce ar descuraja compararea ofertelor și, implicit, schimbarea băncii. „Faptul că este depunctat, ai un scor penalizat, ce înseamnă? Un client poate are un scor mai mic, dacă interoghează mai multe bănci, dacă întreabă de condiții la mai multe bănci. Faptul că în situația asta e depuncta, asta suspectăm noi că e un mecanism care limitează mobilitatea clienților”, a spus președintele Consiliului Concurenței. Chirițoiu a mai precizat că investigația este „aproape gata”, dar trebuie parcurse toate etapele procedurale. Ce riscă băncile, dacă se confirmă încălcarea regulilor de concurență Dacă suspiciunile de încălcare a legislației concurenței se confirmă, băncile vizate riscă amenzi, conform declarațiilor citate. Separat, Chirițoiu a subliniat că investigația privind scorul FICO este distinctă de dosarul ROBOR, în care Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci. Context: ce se întâmplă în dosarul ROBOR, după sancțiuni În dosarul ROBOR, băncile sancționate trebuie să plătească amenzile și să prezinte Consiliului Concurenței planuri de conformare, prin care să arate cum își vor modifica practicile pentru a respecta deciziile autorității. „Băncile vor trebui să implementeze decizia. Ce înseamnă decizia? În primul rând, plata sancțiunii și, în al doilea rând, trebuie să vină la noi pentru aprobare cu un plan de conformare. Trebuie să ne spună cum își vor schimba comportamentul, cum vor modifica modul de funcționare a algoritmului, astfel încât să respecte decizia”, a spus Bogdan Chirițoiu. Potrivit acestuia, prima decizie făcută publică este cea privind CEC Bank, iar alte două decizii sunt secretizate. Chirițoiu a mai spus că deciziile sunt executorii, iar încasarea sancțiunilor intră în atribuțiile ANAF. În plus, persoanele care consideră că au fost prejudiciate de practicile investigate în dosarul ROBOR pot cere despăgubiri în instanță, în baza deciziei Consiliului Concurenței. În prezent, autoritatea se judecă pe cereri de suspendare a deciziilor, etapă care, potrivit estimării lui Chirițoiu, s-ar putea încheia la mijlocul anului viitor, în timp ce procesele pe fond ar putea dura câțiva ani. [...]

BNR introduce în circulație 5 milioane de monede de 50 de bani dedicate lui Constantin Brâncuși , o emisiune care intră în circuitul de numerar și poate ajunge în tranzacțiile de zi cu zi, potrivit Profit . Monedele au valoare nominală de 50 de bani și sunt realizate din alamă, conform informațiilor publicate. Prin volumul anunțat, emisiunea are o prezență potențial semnificativă în circulația curentă, nu doar în zona de colecționare. Ce se schimbă pentru utilizatori și comercianți Pentru public și pentru retail, efectul practic este că aceste monede pot apărea în rest și în plăți cash, în aceleași condiții ca orice altă monedă de 50 de bani aflată în circulație. Profit nu indică în material un regim special de distribuție sau restricții de utilizare, dincolo de punerea în circulație a emisiunii. [...]

CEC Bank accelerează mutarea operațiunilor de la ghișeu către autoservire și digital , prin extinderea rețelei de „agenții digitale” și automatizarea proceselor, pe fondul presiunii venite din zona clienților tineri, care vor rezolvări „pe loc” și fără drumuri la sucursală, potrivit Ziarul Financiar . Banca a deschis până acum cinci agenții digitale și are în plan să deschidă și altele, a spus Mugur Podaru , director Operațiuni la Distanță în cadrul CEC Bank, la ZF DIGITAL SUMMIT 2026 . Conceptul vizează puncte în care clienții își pot face singuri operațiuni uzuale, fără dependență de prezența unui angajat. „Am deschis deja cinci agenţii digitale şi urmează să deschidem şi altele. Sunt agenţii în care clienţii îşi pot face singuri operaţiunile, fără să mai depindă de prezenţa unui angajat.” Ce înseamnă „agențiile digitale” în modelul CEC Bank În aceste agenții, clienții pot realiza, în regim de autoservire, operațiuni precum: depuneri și retrageri de numerar; schimburi valutare; activarea sau solicitarea unor servicii noi. Podaru a mai spus că banca pregătește inclusiv introducerea unor „avataruri digitale” care să îi îndrume pe clienți în astfel de spații, în ideea de a reduce fricțiunile operaționale și timpii de așteptare. Digitalizarea, legată de modernizarea infrastructurii IT Pe lângă extinderea agențiilor digitale, CEC Bank lucrează la schimbarea sistemului de „core banking” (platforma centrală care gestionează conturi, plăți și produse), un proiect pe care îl descrie drept amplu și care implică modernizarea infrastructurii tehnologice. În paralel, banca schimbă și sistemele conexe, cu obiectivul de a simplifica procesele și de a dezvolta servicii digitale noi. În zona de distribuție online, banca are deja platforma CEC_IN, iar obiectivul declarat este ca, acolo unde legislația permite, produsele să poată fi oferite integral în format digital. Ca exemplu de limitare, Podaru a indicat creditele imobiliare, unde este încă necesară prezența la notar, dar a menționat că dezvoltarea serviciilor notariale electronice ar putea reduce pe viitor nevoia de interacțiune fizică, inclusiv cu banca. [...]

Revolut își pregătește intrarea în creditarea din România, dar „pas cu pas” , iar banca ia în calcul inclusiv credite ipotecare „într-o zi”, fără să fi luat încă o decizie, potrivit unui interviu acordat de Kuba Fast, CEO Revolut Bank, pentru Profit . Mesajul central pentru piață este că Revolut nu vrea să replice modelul băncilor tradiționale, iar extinderea în credite ar urma să fie calibrată inclusiv prin parteneriate și soluții de transfer al riscului. Revolut a ajuns la 5 milioane de utilizatori ai aplicației în România și susține că are cea mai mare bază de clienți din piață, operând local printr-o sucursală a băncii cu sediul în Lituania. România este a cincea piață globală pentru Revolut, iar penetrarea depășește 20% în 40 de județe, în timp ce în București a ajuns la 47%, conform declarațiilor lui Fast. De ce contează: creditarea ar schimba relația Revolut cu clienții și cu piața Strategia declarată este transformarea Revolut în „banca principală” a clienților, adică acel cont în care intră salariul sau din care se fac cele mai multe plăți curente. În această logică, creditarea devine o piesă necesară pentru a acoperi „nevoile importante” ale clientului (împrumut, overdraft, card de credit), chiar dacă banca afirmă că nu depinde de dobânzi pentru profitabilitate. Fast spune că Revolut are un model de venituri diferit de cel al băncilor tradiționale: pe baza cifrelor publice pentru anul financiar 2025, 76% din veniturile Revolut provin din taxe și comisioane. În viziunea sa, acest tip de venituri este mai „rezilient” pe ciclul economic decât veniturile nete din dobânzi. Cum ar putea arăta creditarea: parteneriate și risc scos din bilanț Revolut afirmă că nu urmărește să ajungă la un raport credite/depozite specific băncilor clasice și indică deschidere către modele în care nu păstrează integral riscul de credit în bilanț. În interviu sunt menționate explicit două direcții: acordarea creditului prin intermediul unui partener sau al unor bănci partenere; transferul unui anumit tip de risc „în afara bilanțului”. În același timp, CEO-ul Revolut Bank insistă că „nu poți grăbi creditarea” și că extinderea trebuie făcută gradual. Ipotecarele, posibil „într-o zi”, dar fără decizie pentru România Creditele ipotecare sunt prezentate ca o opțiune pe termen mai lung. Revolut a lansat ipotecare în Lituania , unde spune că rezultatele sunt bune atât ca volume, cât și ca feedback al clienților, iar banca susține că a avut un efect de piață prin scăderea marjelor. Pentru România, însă, Fast precizează că nu există o decizie. Argumentul principal: ipotecarele sunt un produs complex, greu de extins rapid între piețe, deoarece cerințele și condițiile economice diferă semnificativ de la o țară la alta. Context operațional: birou în București Pe lângă planurile de produs, Revolut intenționează să deschidă un birou în București, iar „logo-ul va fi în centrul orașului”, conform declarațiilor din interviu. Materialul nu oferă un calendar și nici detalii despre dimensiunea operațiunii sau numărul de angajați vizați. Informația a fost anunțată anterior pe Profit Insider , potrivit notei din articol. [...]

Banca Transilvania își întărește capitalul cu 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei) după o emisiune de obligațiuni subordonate pe piețele internaționale, într-o tranzacție care a strâns ordine de aproape 2 miliarde euro, potrivit Banca Transilvania . Pentru bancă, miza este creșterea bazei de fonduri proprii și a datoriilor eligibile, într-un context de piață descris ca volatil și cu investitori mai selectivi la emisiuni noi. Emisiunea este prima de obligațiuni subordonate a BT pe piețele financiare internaționale și a fost realizată la o marjă cu 0,45 puncte procentuale peste randamentul euroobligațiunilor cu maturitate similară emise de statul român. Banca mai arată că a redus nivelul de preț indicat inițial cu 0,35 puncte procentuale, pe fondul cererii. Cine a cumpărat și ce spune cererea despre accesul la finanțare La tranzacție au participat peste 100 de investitori instituționali din 30 de țări, majoritatea din Europa (44% din cerere), alături de investitori din Regatul Unit, Statele Unite și Asia. Cererea a fost susținută în principal de investitori de tip „real-money” (investitori care cumpără pentru portofolii pe termen mai lung, nu pentru tranzacții rapide), inclusiv: fonduri de investiții; fonduri de pensii; fonduri suverane; companii de asigurare; bănci comerciale și private; instituții supranaționale. În comunicat, directorul general al băncii, Ömer Tetik , leagă emisiunea de capacitatea BT de a finanța economia: „Prin această emisiune de obligațiuni ne consolidăm capacitatea de a finanța proiectele de viitor ale României, companiile și populația, având în același timp indicatori de capital solizi și un profil financiar prudent.” Termenii emisiunii și listarea Obligațiunile subordonate au fost emise cu randament de 6,216% și cupon fix de 6,122% pe an, cu maturitate în 2037 și opțiune de răscumpărare începând din 2032. Emisiunea este listată la Bursa de Valori din Dublin (Euronext Dublin). Intermediari și consultanți implicați Vânzarea a fost coordonată de Goldman Sachs Bank Europe SE, ING Bank N.V., J.P. Morgan SE, Citigroup Global Markets Europe AG și BT Capital Partners. BT Capital Partners a acționat ca intermediar pentru cererea din piața locală și din partea instituțiilor financiare internaționale. Pe partea juridică au lucrat Filip & Company, Freshfields Bruckhaus Deringer LLP, Clifford Chance Badea și Clifford Chance LLP. Deloitte Audit SRL a fost auditor financiar, iar KPMG Tax SRL a fost consultant fiscal. Context: ritmul emisiunilor BT din ultimii ani Banca notează că, de la începutul lui 2023, a lansat opt emisiuni de obligațiuni și a atras aproximativ 4,5 miliarde euro (aprox. 22,5 miliarde lei) de pe piețele de capital, consolidându-și poziția de principal emitent bancar din România. [...]