Tag: impact scumpire energie

Știri despre „impact scumpire energie”

Florin Jianu discută despre reducerea accizelor la carburanți la o conferință.

Energie24 mar. 2026

IMM România propune reducerea accizelor și a TVA la carburanți - statul, chemat să preia o parte din costuri

Florin Jianu cere convocarea de urgență a Consiliului Național Tripartit pentru a identifica soluții de limitare a prețurilor la carburanți, potrivit AGERPRES . Președintele IMM România a făcut solicitarea marți, 24 martie 2026, la Zalău, și a susținut că statul ar trebui să arate „solidaritate reală” prin reducerea fiscalității (accize și TVA), nu doar prin presiune asupra mediului de afaceri. Declarațiile au fost făcute în cadrul evenimentului „Sălajul în prim-plan. Dialoguri despre antreprenoriat, performanță și comunitate”, organizat de IMM România în parteneriat cu IMM Sălaj, la Centrul de Cultură și Artă Sălaj. La întâlnire au participat lideri ai administrației locale, reprezentanți ai mediului economic și antreprenori. Jianu a spus că scumpirea energiei și a carburanților are efecte în lanț în economie, de la agricultură și transporturi până la servicii și comerț, și a criticat lipsa unei reacții rapide din partea autorităților, pe care a comparat-o cu ezitările din timpul pandemiei și de la începutul războiului din Ucraina. „Suntem foarte vehemenți în relația cu Guvernul. Vrem neapărat o întâlnire de Consiliul Național Tripartit în care să ne așezăm la masă - patronate, sindicate, Guvern - să găsim cea mai bună soluție pentru limitarea prețurilor la combustibil. Prețul la combustibil îi afectează pe toți. Deja alte țări au intervenit. Nu mai trebuie să așteptăm intervenții divine sau să așteptăm să se termine războiul pentru a regla lucrurile.” În argumentația sa, liderul IMM România a indicat că peste 60% din prețul carburanților ar fi format din taxe și accize și a cerut măsuri fiscale concrete, în locul unor plafonări care, în opinia sa, ar putea bloca economia. El a mai solicitat scăderea accizei, limitarea sau returnarea TVA și renunțarea la impozitul minim pe cifra de afaceri, pentru ca responsabilitatea ajustării costurilor să nu fie transferată doar către antreprenori și cetățeni. [...]

Băncile europene au o expunere directă sub 0,5% în Orientul Mijlociu - date EBA arată 132 miliarde euro în active la final de 2025

Expunerea directă a băncilor europene la Orientul Mijlociu este sub 0,5% din active , potrivit Economedia , care citează date publicate de Autoritatea Bancară Europeană (EBA). Instituția avertizează însă că efectele economice ale războiului pot afecta sectorul bancar prin canale indirecte, în special prin scumpirea energiei. EBA arată, în raportul său trimestrial de risc, că a inclus „în mod excepțional” elemente legate de conflict pentru a oferi o imagine asupra prezenței băncilor europene în Orientul Mijlociu. Pentru cele 161 de bănci analizate, expunerile către regiune, măsurate ca mărime a activelor, sunt estimate la 132 miliarde de euro la finalul lui 2025. Deși ponderea este redusă, autorii raportului avertizează că o escaladare a tensiunilor ar putea produce „efecte de runda a doua”, prin prețuri mai mari la energie, presiuni inflaționiste, o creștere mai slabă a economiei globale și perturbări ale lanțurilor de aprovizionare. Impactul ar fi mai pronunțat în sectoarele cu consum energetic ridicat, precum transporturile, construcțiile și anumite ramuri ale industriei prelucrătoare. Pe țări, băncile franceze sunt cele mai expuse la Orientul Mijlociu , cu 60,825 miliarde de euro la finalul lui 2025. Urmează băncile din Germania, cu 18,954 miliarde de euro, și cele din Spania, cu 18,563 miliarde de euro, acestea din urmă consemnând o extindere semnificativă a activității în regiune în ultimele luni. Din perspectiva tipului de activitate, cea mai mare componentă a expunerii este creditarea altor instituții financiare, în valoare de 46,894 miliarde de euro. Pe locul al doilea se află împrumuturile către companii nefinanciare, de 32,525 miliarde de euro, la finalul lui 2025. Geografic, afacerile băncilor europene în Orientul Mijlociu erau concentrate în Emiratele Arabe Unite (54,586 miliarde de euro), Qatar (29,407 miliarde de euro) și Arabia Saudită (23,196 miliarde de euro), urmate de Bahrein (8,282 miliarde de euro), Israel (8,052 miliarde de euro), Kuweit (3,948 miliarde de euro) și Oman (3,590 miliarde de euro). [...]