Știri
Știri din categoria Bănci
Patria Bank își propune pentru 2026 un profit net de aproximativ 85 mil. lei, cu 69% peste 2025, mizând pe creșterea creditării și pe îmbunătățirea eficienței, potrivit Ziarul Financiar. Țintele apar în bugetul de venituri și cheltuieli pe 2026, aprobat de acționari pe 29 aprilie.
Banca vizează, totodată, active totale de peste 6,2 mld. lei, ceea ce ar însemna o creștere de 17% față de anul anterior. Motorul principal ar urma să fie majorarea cu 18% a soldului creditelor brute acordate clientelei, echivalentul a aproximativ 531 mil. lei.
În bugetul pentru 2026, venitul bancar net este estimat să urce cu 25%, la peste 321 mil. lei. În paralel, raportul costuri/venituri ar urma să se îmbunătățească de la 64% la 55%, calculul fiind făcut cu excluderea taxei pe cifra de afaceri.
Banca țintește și o rentabilitate a capitalurilor proprii (ROE) de 16,1%, indicator urmărit de investitori pentru a evalua cât de eficient transformă banca capitalul în profit.
Printre elementele notabile ale bugetului se află un câștig estimat de 25 mil. lei din vânzarea participației de 99,99% la SAI Patria Asset Management. Tranzacția este așteptată să se finalizeze în trimestrul al treilea din 2026, conform aceleiași surse.
La Bursa de Valori București, Patria Bank (simbol PBK) are o capitalizare de circa 416 mil. lei, iar acțiunile s-au apreciat cu aproape 57% în ultimul an. În acest context, bugetul pe 2026 devine un reper pentru a evalua dacă ritmul de creștere anticipat pe creditare și eficiență se poate reflecta în rezultate, dincolo de câștigul punctual din vânzarea participației.
Recomandate
BNR pune în vânzare din 7 mai două monede tematice, cu tiraj total de 8.000 de piese, la prețuri de 1.000 lei și 260 lei , o emisiune care țintește direct piața numismatică și cererea de colecție, potrivit Mediafax . Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din argint și una din tombac cuprat cu tema „ Steaua București – 40 de ani de la câștigarea Cupei Campionilor Europeni”. Monedele vor fi disponibile începând cu 7 mai. Prețuri, tiraje și valori nominale Conform informațiilor transmise, tirajele maxime aprobate sunt: 4.000 de piese pentru moneda din argint (valoare nominală 10 lei ); 4.000 de piese pentru moneda din tombac cuprat (valoare nominală 1 leu ). Prețurile de vânzare stabilite de BNR sunt: 1.000 lei (inclusiv TVA) pentru moneda din argint, cu certificatul de autenticitate; 260 lei (inclusiv TVA) pentru moneda din tombac cuprat, cu certificatul de autenticitate. Monedele au putere circulatorie pe teritoriul României , însă distribuția este organizată ca emisiune numismatică (pentru colecționare), la prețuri mult peste valoarea nominală. Cum arată monedele și cum sunt livrate Aversul monedei din argint include o interpretare grafică a Cupei Campionilor Europeni, inscripția „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2026”. Aversul monedei din tombac cuprat are aceeași temă, cu valoarea nominală „1 LEU” și anul „2026”. Reversul este comun pentru ambele: sigla Steaua București, o minge de fotbal în fundal și inscripțiile „CASTIGAREA CUPEI CAMPIONILOR EUROPENI” și „1986”. Monedele sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoțite de certificate de autenticitate în română, engleză și franceză, cu semnăturile guvernatorului BNR și ale casierului central. Unde se vând Lansarea în circuitul numismatic se face prin sucursalele regionale ale BNR din: București Cluj Constanța Dolj Iași Timiș Pentru BNR, emisiunea înseamnă o ofertă limitată, cu distribuție controlată, într-o zonă în care cererea este, de regulă, sensibilă la tiraj și la tema aleasă. [...]
BNR pune în vânzare, din 7 mai, o emisiune numismatică cu tiraj limitat, la prețuri de până la 1.000 lei , ceea ce o poziționează mai degrabă ca produs de colecție decât ca instrument monetar uzual, potrivit Ziarul Financiar . Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din argint și una din tombac cuprat, dedicate aniversării a 40 de ani de la câștigarea Cupei Campionilor Europeni de către Steaua București. Tirajul este limitat la 4.000 de exemplare pentru fiecare tip de monedă. Prețurile anunțate de BNR sunt: 1.000 lei pentru moneda din argint (inclusiv TVA și certificatul de autenticitate); 260 lei pentru moneda din tombac cuprat (inclusiv TVA și certificatul de autenticitate). Caracteristici tehnice și elemente grafice Moneda din argint are valoare nominală de 10 lei , diametrul de 37 mm și greutatea de 31,1 grame , iar varianta din tombac cuprat are valoarea nominală de 1 leu și greutatea de 23,5 grame . Ambele monede sunt realizate în calitate „proof” (finisaj de colecție) și au formă rotundă. Aversul redă o interpretare grafică a Cupei Campionilor Europeni, inscripția „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală și anul de emisiune „2026”. Reversul include sigla Steaua București, o minge de fotbal în fundal și inscripțiile „CASTIGAREA CUPEI CAMPIONILOR EUROPENI” și „1986”. Distribuție și statut de monedă Monedele sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoțite de certificate de autenticitate în română, engleză și franceză, cu semnăturile guvernatorului BNR și casierului central. Deși sunt produse destinate colecționarilor, BNR precizează că monedele au putere circulatorie pe teritoriul României . Lansarea în circuitul numismatic se face prin sucursalele regionale ale BNR din București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș . Într-o postare pe LinkedIn, Cristian Popa, CFA , membru al Consiliului de Administrație al BNR, a descris emisiunea ca un omagiu adus performanței Stelei din 1986. „Banca Naţională a României omagiază cea mai mare performanţă a fotbalului românesc la nivel de club printr-o emisiune numismatică deosebită, constând într-o monedă din argint şi o monedă din tombac cuprat, dedicată eroilor de la Sevilla, cei care, într-o noapte de 7 mai 1986, pe un stadion Ramón Sánchez Pizjuán arhiplin, au scris istorie pentru România.” [...]
Banca Transilvania își împinge oferta digitală către Gen Z prin cashback și beneficii legate de festivaluri , într-o campanie de scurtă durată care mută interacțiunea cu banca în aplicație și leagă produsele de consum (cont, card, economisire, overdraft) de recompense imediate, potrivit Financial Times . Campania „Summer Moodboard: ON” este dedicată tinerilor „la început de drum” și se desfășoară între 5 și 8 mai. Pachetul de beneficii include puncte de loialitate, asigurare de călătorie, economisire și reduceri la festivaluri, cu accent pe utilizarea serviciilor direct din BT Pay , fără drumuri la bancă. Ce produse împinge banca și ce primește clientul În campanie sunt incluse mai multe produse și funcționalități, cu stimulente financiare și praguri/limitări pentru unele oferte: Deschiderea unui cont din BT Pay : 100 de lei cashback și 100 de lei reducere la abonamentul Beach, Please! Emiterea unui card BT x McLaren Mastercard din BT Pay: șansa de a câștiga un kit oficial de merch BT x McLaren Mastercard. Cardul de cumpărături STAR Forte și Gold : 200 de lei sub formă de puncte Star. Activarea funcției Round Up (economisire automată): dublarea sumei până la 200 de lei pentru primele 150 de persoane care se înscriu pe site și activează serviciul. Asigurare de călătorie Groupama : 20% cashback din valoarea asigurării. Untold : preț special la GA Under 25 și 50 de lei cashback, plus șansa la o experiență „front of house” la Zara Larsson. Electric Castle : Camping Pass gratuit pentru primii 500 care aplică în campanie și își iau abonament Youth Pass U25. Încasarea salariului la BT : 5% cashback la cumpărături timp de 3 luni, în limita a 100 de lei lunar. Overdraft : dobândă variabilă de 9,48% (IRCC + 3,90 puncte procentuale). Card BT Flying Blue : 2.000/4.000 mile de bun venit, în funcție de card, plus șansa de a câștiga două bilete spre Lisabona sau Praga. De ce contează: achiziție și retenție prin „bancă în aplicație” Dincolo de componenta de marketing, structura campaniei arată o strategie operațională: banca încearcă să atragă și să fixeze utilizarea în ecosistemul BT Pay, folosind beneficii cu valoare imediată (cashback, reduceri, acces la festivaluri) ca „ancoră” pentru produse recurente (carduri, economisire automată, încasare salariu) și, în unele cazuri, pentru creditare de tip overdraft. Înscrierea și ofertele sunt disponibile pe site-ul Băncii Transilvania, conform informațiilor din articol. [...]
Raiffeisen Bank România a raportat un profit net de 367 milioane lei în T1 2026 , pe fondul creșterii activelor și al unei baze mai mari de clienți, dar și într-un context de costuri operaționale în urcare, potrivit Profit . Banca arată că, în primul trimestru, a atras cu 50% mai mulți clienți noi persoane fizice decât în aceeași perioadă din 2025. În paralel, numărul celor care s-au înrolat la distanță (digital) a crescut cu 56% față de T1 2025, semnalând o accelerare a fluxurilor de vânzare și onboarding prin canale online. Active în creștere, susținute de creditare și obligațiuni Activele totale au ajuns la aproape 90 miliarde lei, în creștere cu 6% față de primul trimestru din 2025. Evoluția a fost susținută în principal de: creșterea creditării; extinderea portofoliului de obligațiuni. Profitabilitate și presiune pe costuri Profitul net s-a situat la 367 milioane lei în T1 2026. În același timp, cheltuielile operaționale au crescut cu 5% față de T1 2025, un element relevant pentru dinamica profitabilității în restul anului, în condițiile în care ritmul costurilor poate influența capacitatea băncii de a transforma creșterea de volum (clienți, active) în rezultate nete. [...]
Avertismentul privind retrageri masive de numerar din bănci readuce în prim-plan riscul ca instabilitatea politică să se transforme rapid într-o problemă de încredere cu efecte economice , în condițiile în care Cristian Tudor Popescu susține că adoptarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan ar putea declanșa o criză în sistemul bancar, potrivit Libertatea . Gazetarul a declarat la B1TV că, dacă moțiunea PSD-AUR trece, România ar putea pierde încrederea investitorilor și a partenerilor internaționali, ceea ce ar amplifica tensiunile din economie. În argumentația sa, CTP îl indică pe premierul Ilie Bolojan drept „singura garanție” rămasă pentru credibilitatea României în fața investitorilor străini, a Uniunii Europene și a organismelor internaționale. Ce scenariu descrie CTP pentru sectorul bancar În intervenția citată, Cristian Tudor Popescu avertizează că o schimbare de guvern prin moțiune ar putea produce „într-un timp record” reacții în lanț în zona bancară, inclusiv la nivel operațional, prin reducerea activității sau închiderea unor sucursale, urmate de retrageri masive de bani din conturi de către populație. „Băncile, domnilor…. Dacă trece această moțiune, într-un timp record se pot produce retrageri din filialele băncilor mari din România, masive…. Închiderea acestor filiale. S-a mai întâmplat asta. Și oamenii se vor năpusti, imediat după aceea, să-și retragă banii grămadă.” CTP spune că speră ca politicienii „din toate partidele” să conștientizeze diferența dintre jocul parlamentar și efectele asupra populației, în contextul în care o criză de încredere poate alimenta comportamente de panică. Contextul politic: moțiunea, calendarul și miza Criza politică, potrivit articolului, a început pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. Ulterior, PNL a anunțat ruperea coaliției cu PSD, iar miniștrii PSD și-au depus demisiile. Pe 27 aprilie, PSD și AUR au anunțat depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan , înaintată oficial a doua zi. Conform aceluiași material, dacă moțiunea va fi adoptată pe 5 mai, Executivul va cădea, devenind al șaptelea guvern demis în România după 1989 (primul fiind Guvernul Emil Boc, în 2009). În finalul intervenției, CTP califică operațiunea de înlăturare a premierului drept „o lovitură de stat” și afirmă că România riscă o criză comparabilă cu perioada 1984–1989. Aceste afirmații reprezintă opinii și evaluări ale gazetarului, așa cum sunt redate în articol. [...]
Banca Transilvania își calibrează guvernanța pentru 2026–2030, cu trei nume noi în Consiliul de Administrație , într-o formulă care combină continuitatea cu expertiză în zone cheie pentru o bancă aflată în transformare (fintech, piețe de capital, risc, fuziuni și achiziții), potrivit Banca Transilvania . Noul Consiliu a fost desemnat în Adunarea Generală din 28 aprilie 2026, pentru mandatul 2026–2030. Schimbarea contează pentru că, în arhitectura de guvernanță a unei bănci, Consiliul de Administrație este organismul care supraveghează strategia și evoluția financiară, cadrul de conformitate și deciziile majore, inclusiv cele legate de stabilitate și dezvoltare pe termen lung. În acest caz, acționarii au aprobat o structură cu patru membri reconfirmați și trei membri noi. Cine intră și cine rămâne în Consiliul de Administrație (2026–2030) Componența Consiliului de Administrație BT aprobată de acționari este: Horia Ciorcilă – Președinte (reconfirmat) Ivo Gueorguiev – Vicepreședinte (reconfirmat) Mirela Bordea – membru independent neexecutiv (reconfirmată) Florin Predescu‑Vasvari – membru independent neexecutiv (reconfirmat) Gabriela Nistor – membru neexecutiv (membru nou) Doru Lionăchescu – membru independent neexecutiv (membru nou) Teodor Torgie – membru independent neexecutiv (membru nou) Ce semnal dă noua formulă: continuitate, plus competențe pentru transformare BT își justifică structura prin „complementaritatea” experienței, cu contribuții la proiectele de transformare ale Grupului Financiar Banca Transilvania și cu expertize în domenii precum piețe financiare internaționale, fintech, guvernanță, retail și corporate banking, supraveghere financiară, fuziuni și achiziții, piețe de capital, managementul riscului și management operațional, inclusiv cu expunere în UE, Marea Britanie și Canada. În profilurile prezentate, banca punctează, între altele, continuitatea la vârf ( Horia Ciorcilă este președinte al Consiliului din 2002), experiența în banking și fintech (Ivo Gueorguiev, inclusiv rolul de președinte al Consiliului de Administrație al Salt Bank , parte a grupului), precum și întărirea componentei de guvernanță și risc (Mirela Bordea) și a celei academice și de guvernanță internațională (Florin Predescu‑Vasvari). Rolul Consiliului în bancă și la ce se uită piața Banca arată că Consiliul de Administrație are rolul de a asigura direcția strategică, stabilitatea și performanța, prin supravegherea strategiei și evoluției financiare, respectarea principiilor de guvernanță și conformitate și aprobarea deciziilor care susțin consolidarea poziției BT în sistemul bancar din România. În practică, pentru investitori și pentru piață, miza este dacă această combinație de continuitate și nume noi întărește capacitatea băncii de a naviga un context economic volatil și de a susține proiectele de transformare menționate de BT, în cadrul mandatului 2026–2030. [...]
