Știri
Știri din categoria Bănci
Patria Bank își propune pentru 2026 un profit net de aproximativ 85 mil. lei, cu 69% peste 2025, mizând pe creșterea creditării și pe îmbunătățirea eficienței, potrivit Ziarul Financiar. Țintele apar în bugetul de venituri și cheltuieli pe 2026, aprobat de acționari pe 29 aprilie.
Banca vizează, totodată, active totale de peste 6,2 mld. lei, ceea ce ar însemna o creștere de 17% față de anul anterior. Motorul principal ar urma să fie majorarea cu 18% a soldului creditelor brute acordate clientelei, echivalentul a aproximativ 531 mil. lei.
În bugetul pentru 2026, venitul bancar net este estimat să urce cu 25%, la peste 321 mil. lei. În paralel, raportul costuri/venituri ar urma să se îmbunătățească de la 64% la 55%, calculul fiind făcut cu excluderea taxei pe cifra de afaceri.
Banca țintește și o rentabilitate a capitalurilor proprii (ROE) de 16,1%, indicator urmărit de investitori pentru a evalua cât de eficient transformă banca capitalul în profit.
Printre elementele notabile ale bugetului se află un câștig estimat de 25 mil. lei din vânzarea participației de 99,99% la SAI Patria Asset Management. Tranzacția este așteptată să se finalizeze în trimestrul al treilea din 2026, conform aceleiași surse.
La Bursa de Valori București, Patria Bank (simbol PBK) are o capitalizare de circa 416 mil. lei, iar acțiunile s-au apreciat cu aproape 57% în ultimul an. În acest context, bugetul pe 2026 devine un reper pentru a evalua dacă ritmul de creștere anticipat pe creditare și eficiență se poate reflecta în rezultate, dincolo de câștigul punctual din vânzarea participației.
Recomandate
România preia pentru un an conducerea Consiliului de Administrație al CEF, ceea ce îi dă un rol mai vizibil în agenda regională de formare pentru finanțe publice și bănci centrale , potrivit Economica . Mandatul revine României în baza rotației anuale prevăzute în documentele statutare ale organizației, iar președinția este exercitată în numele țării de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu . Decizia a fost votată la reuniunea anuală a Consiliului de Administrație al Center of Excellence in Finance (CEF), organizată luni, 22 iunie 2026, la Skopje, în Macedonia de Nord. România o înlocuiește astfel pe Gordana Dimitrieska-Kochoska, ministrul de Finanțe al Macedoniei de Nord, care a deținut președinția în mandatul curent, conform informațiilor transmise de BNR și preluate de Agerpres . Ce înseamnă mandatul pentru România Președinția anuală rotativă este atribuită „în ordinea alfabetică” a denumirii statelor membre în limba engleză, după încheierea mandatului în curs. În cadrul reuniunii din 22 iunie, a fost votat ca Mugur Isărescu să preia președinția în numele României. La eveniment, Isărescu a fost reprezentat de prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea, care a transmis mesajul guvernatorului și a plasat mandatul în contextul programului strategic al CEF și al cooperării dintre membrii organizației. Accent pe robustețea finanțelor publice și a sistemului bancar În mesajul transmis participanților, Leonardo Badea a legat explicit activitatea CEF de nevoia de consolidare instituțională într-un context economic dificil, cu produse și servicii financiare tot mai complexe. „Robusteţea finanţelor publice şi a sistemului bancar este una dintre condiţiile cheie pentru buna funcţionare a economiei de piaţă şi pentru consolidarea unei societăţi moderne.” Oficialul BNR a mai arătat că parteneriatul dintre CEF și membrii săi funcționează ca o platformă de cooperare și acțiuni comune, reunind „expertiza instituțională” și capacitatea de formare specializată. În același mesaj, el a menționat cooperarea dintre BNR, Ministerul Finanțelor și CEF, inclusiv contribuția la programe de „twinning” (proiecte de cooperare instituțională între administrații publice). Ce urmează: reuniunea din 2027, la București Următoarea reuniune anuală a Consiliului de Administrație al CEF este programată pentru iunie 2027, la București, ceea ce mută și componenta operațională a întâlnirii anuale în România. CEF a fost înființată în 2001, la Ljubljana, ca organizație regională non-profit de drept sloven, iar în 2013 a devenit organizație de drept internațional public, pe baza unui nou document statutar. România a semnat acest document în 30 mai 2014 și este membră a CEF, fiind reprezentată de BNR și de Ministerul Finanțelor. [...]
Consiliul Concurenței deschide calea pentru litigii civile legate de ROBOR , după ce a explicat că sancțiunile aplicate unor bănci vizează un schimb de informații confidențiale și strategice în procedura de „fixing” (stabilire) a indicelui, fapt care ar fi putut influența dobânzile la credite, potrivit Agerpres . Autoritatea susține că decizia este rezultatul unei investigații derulate „potrivit legii”, pe baza probelor din dosar și cu respectarea drepturilor procedurale ale părților. În esență, Consiliul Concurenței afirmă că participanții la stabilirea ROBOR aveau obligația legală de a acționa independent, fără coordonare cu ceilalți concurenți, iar schimbul de informații sensibile în timpul fixing-ului reprezintă una dintre cele mai grave încălcări ale regulilor de concurență constatate în UE în ultimii ani. De ce contează: efect potențial asupra dobânzilor și a veniturilor băncilor Consiliul Concurenței indică faptul că încălcarea confidențialității cotațiilor ferme din perioada de fixing, prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementări sectoriale naționale și europene, „permite coordonarea cotațiilor” pentru obținerea unui ROBOR mai ridicat la maturitățile de 3 luni și 6 luni. Aceste maturități influențează dobânzile la credite, ceea ce, în interpretarea autorității, ar fi putut genera venituri suplimentare „fără riscurile normale” asociate unor tranzacții comerciale. Autoritatea mai precizează că sancțiunile sunt calculate în funcție de cifra de afaceri a entităților vizate și țin cont de solvabilitatea acestora. Ce urmează: contestarea în instanță și posibile acțiuni pentru prejudicii Decizia urmează să fie comunicată părților și poate fi contestată la Curtea de Apel București în termen de 30 de zile de la comunicare. Consiliul Concurenței spune că impune și măsuri pentru eliminarea practicii anticoncurențiale constatate, astfel încât regulile să fie respectate în perioada procedurii de fixing. În același timp, autoritatea arată că eventualele prejudicii suferite de clienți pot fi solicitate pe calea acțiunilor civile, în fața instanțelor competente. Consiliul Concurenței subliniază însă că nu stabilește, prin decizia de sancționare, cuantumul despăgubirilor, dar constatarea încălcării poate fi folosită în procese civile, în condițiile legii. Reacția industriei: ARB respinge acuzațiile și cere „explicații concrete” Precizările Consiliului Concurenței vin după ce Asociația Română a Băncilor (ARB) a anunțat că respinge acuzațiile din dosarul privind stabilirea ROBOR și solicită instituției să detalieze reglementările pretins încălcate și mecanismele prin care ar fi fost distorsionată piața. ARB invocă și rolul BNR ca organizator, reglementator și supraveghetor al pieței monetare interbancare, precum și existența cadrului european privind prevenirea abuzului de piață. Consiliul Concurenței mai afirmă că nu va comenta public elemente confidențiale din dosar și nu va înlocui dezbaterea juridică din instanță cu o polemică publică, dar are obligația de a informa publicul despre deciziile adoptate, în limitele legii. [...]
Comisia Europeană pregătește o recalibrare a supravegherii bancare, cerând o toleranță mai mică la „risc zero”, într-un demers care ar putea schimba modul în care băncile din UE finanțează economia și își dimensionează capitalul, potrivit Newsweek , care citează un proiect de raport consultat de Euractiv. Documentul – un proiect al raportului Comisiei Europene privind competitivitatea bancară, așteptat să fie publicat oficial în iulie – pledează pentru o „schimbare culturală” la nivelul băncilor, autorităților de reglementare și auditorilor, astfel încât supravegherea să se concentreze pe riscurile „semnificative” pentru stabilitatea financiară, nu pe o abordare de tip „toleranță la risc zero”. De ce contează: mai mult credit și investiții, dar cu o linie fină între prudență și relaxare În logica proiectului, o supraveghere excesiv de rigidă poate ajunge să frâneze finanțarea economiei și investițiile necesare pentru competitivitatea Europei. Raportul leagă explicit competitivitatea pieței unice bancare de competitivitatea economiei UE, sugerând că o capacitate mai mare de asumare a riscului ar putea susține activitatea economică. În același timp, proiectul precizează că autoritățile de reglementare și auditorii „nu trebuie să coboare ștacheta controalelor și echilibrului necesare”, dar ar trebui să construiască mai multă „încredere” și relații de colaborare cu funcțiile de business ale băncilor pe care le controlează. Context: presiune pentru reducerea poverii de reglementare și comparația cu SUA Proiectul apare pe fondul unei agende mai largi la Bruxelles de reducere a sarcinii de reglementare pentru companii și după plângeri repetate ale băncilor europene că regulile actuale le afectează competitivitatea globală, în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump, dereglementează segmente ale sistemului financiar american, potrivit materialului. Totodată, proiectul se înscrie într-o discuție mai veche despre revizuirea cadrului prudențial construit după criza financiară din 2008. Ce ar putea urma: „recalibrare” și posibile ajustări pentru băncile mici Maria Luís Albuquerque , comisarul UE pentru finanțe, a spus recent că „pendulul” s-a mutat după 2008 prea mult în direcția opusă asumării de risc și că ar putea fi necesară „o oarecare recalibrare”, pentru a găsi „punctul optim între stabilitatea financiară și capacitatea de asumare a riscurilor”. Pe de altă parte, există și critici față de direcția de relaxare: Max Kretschmer, ofițer de presă la Finance Watch, a avertizat într-un editorial pentru Euractiv că, la 18 ani de la criză, „lecțiile prudențiale se pierd”. Un oficial bancar citat în articol descrie proiectul drept „destul de superficial” ca substanță, dar menționează printre puținele semnale concrete ideea unui nou „regim” de reglementare pentru băncile mai mici și posibile evaluări regulate ale cerințelor de capital realizate de Autoritatea Bancară Europeană. În rest, oficialul susține că propunerile sunt suficient de vagi încât „ar putea cuprinde în cele din urmă aproape orice în practică”. [...]
Banca Transilvania își fixează următorul reper de comunicare cu piața pe 1 octombrie , când va organiza BT Investor Day 2026 , un eveniment care concentrează mesajele de strategie și ținte și care poate influența așteptările investitorilor înainte de următoarele raportări, potrivit Banca Transilvania . Evenimentul este programat să înceapă la ora 10:00 și este dedicat investitorilor și analiștilor. Prezentările vor fi susținute de membri ai echipei de management, care vor detalia „traiectoria de creștere a băncii, strategia de afaceri și obiectivele BT”. Formatul evenimentului și accesul online BT Investor Day 2026 va fi transmis live între orele 10:00 și 16:00. Pentru participarea la sesiunea online, este necesară înscrierea prin formularul de înregistrare , până la 18 septembrie. După eveniment, înregistrarea integrală și prezentările vor fi publicate pe platforma de Relații cu investitorii , în secțiunea Investor Day. Unde se așază în calendarul de comunicare financiară Banca precizează că BT Investor Day este distinct de videoconferința pentru prezentarea rezultatelor financiare aferente S1 2026, programată pentru 24 august. În acest context, Investor Day funcționează ca un punct separat de comunicare, axat pe direcții strategice și obiective, nu pe raportarea semestrială. Pentru context, banca trimite și la materialele ediției anterioare, disponibile în secțiunea dedicată BT Investor Day 2025 . [...]
Confederația Patronală Concordia avertizează că „scandalul ROBOR” poate crește costurile de finanțare ale României și poate lovi direct în creditarea economiei, în condițiile în care mesajele publice și sancțiunile riscă să submineze încrederea în sistemul bancar, potrivit HotNews . Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei pentru încălcarea normelor de concurență, invocând coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR (indice de referință folosit în unele credite cu dobândă variabilă). În reacție, Concordia – confederație patronală condusă de Dan Șucu – spune că decizia este „agresiv și populist poziționată” și că, pe fondul unor „diferențe de opinie interinstituționale”, riscă să producă „daune profunde și iremediabile” economiei. Miza economică: finanțarea statului și costul creditului Concordia susține că „delegitimarea publică a sistemului bancar” afectează trei zone sensibile: capacitatea statului de a se finanța; costul creditului pentru companii și populație; credibilitatea României în fața investitorilor, agențiilor de rating și partenerilor externi. Organizația avertizează că un sistem bancar „defensiv” și „subminat de incertitudine” nu aduce beneficii nici companiilor și locurilor de muncă, nici statului. „Precedent periculos” și contestarea logicii acuzațiilor În comunicatul citat, Concordia reclamă un „precedent periculos”: sancționarea unei conduite desfășurate „într-un cadru reglementat și validat anterior” ar transmite că „regulile jocului se pot schimba în timpul jocului”, ceea ce ar descuraja inițiativa privată și ar amplifica nesiguranța în mediul de afaceri. Totodată, confederația spune că este „de neînțeles” cum autoritatea afirmă simultan că nu a identificat un cartel, dar că ROBOR ar fi fost manipulat. Ca argument de context, Concordia indică diferența dintre inflație și nivelul ROBOR: „Reamintim că, în acest moment, rata inflației în România este de aproape 11%, în timp ce ROBOR se situează la aproximativ 6%, cu mult sub inflație.” Ce cere mediul de afaceri și ce urmează Concordia afirmă că scăderea costului finanțării nu se obține „prin populism financiar” sau prin sancțiuni administrative, ci prin disciplină fiscală, predictibilitate și dialog între autorități, mediul de afaceri și sistemul financiar. Organizația mai avertizează că, înainte ca faptele să fie clarificate definitiv de instanțe, mesajele publice care induc ideea unei vinovății certe pot crea presiune și „așteptări nerealiste”, cu potențiale pierderi financiare în rândul populației. Concordia reprezintă 20 de sectoare economice, cu o contribuție de 30% din PIB și aproape 500.000 de angajați în peste 4.200 de companii, potrivit comunicatului. [...]
ING își mută competiția cu fintech-urile pe stimulente și pachete de cont : banca le oferă clienților posibilitatea de a încasa până la 2.000 de lei dacă recomandă alți clienți, în timp ce persoanele recomandate pot primi până la 800 de lei, potrivit Economica . Miza este dublă: atragerea de clienți noi printr-un mecanism de recomandare și diferențierea prin pachete de cont cu beneficii (inclusiv asigurări), într-o piață în care Revolut a ridicat standardul la capitolul onboarding și utilizare. Programul de recomandări: până la 2.000 de lei pentru client, până la 800 de lei pentru prieteni Conform informațiilor din articol, ING le transmite clienților că pot câștiga până la 200 de lei pentru fiecare client recomandat , cu un plafon total de până la 2.000 de lei . La rândul lor, „prietenii” (clienții recomandați) pot încasa până la 800 de lei . Publicația notează și comparația directă cu fintech-ul: 200 de lei per client recomandat , „peste ce primesc clienții comuni ai Revolut”. Pachete de cont curent cu asigurări și dobânzi: ce pune ING în ofertă ING își leagă mesajul comercial și de „noile pachete de cont curent”, despre care afirmă că sunt „unice pe piața locală”. În funcție de pachet, banca indică beneficii precum: asigurare de afecțiuni grave de până la 100.000 de lei ; dobândă preferențială de 10% pentru banii economisiți prin „Round Up” (funcție de economisire prin rotunjirea plăților); „sprijin pentru călătorii în siguranță” și alte beneficii. În același context, Eleni Skoura , Deputy CEO & Head of Private Individuals, ING Bank România , spune că România este prima țară din grup care introduce acest concept global de pachete de cont curent pentru segmentul „Private Individuals”. „România marchează o premieră importantă în cadrul grupului ING, fiind prima țară care introduce conceptul global de pachete de cont curent pentru clienții din segmentul Private Individuals.” Asigurările incluse: acoperiri și sume, pe pachete Articolul detaliază faptul că asigurarea de afecțiuni grave este inclusă în pachetele ING More și ING Extra și este disponibilă pentru titular și copiii acestuia până la 18 ani. Sunt enumerate riscuri precum cancer, infarct miocardic acut, Alzheimer, pierderea totală a vederii, pierderea de membre, anumite intervenții cardiace, transplant și by-pass coronarian. Valorile menționate: ING More : sumă asigurată de 20.000 de lei ; ING Extra : sumă asigurată de 100.000 de lei . Pentru asigurarea de călătorie, articolul citează un studiu Ipsos pentru ING (noiembrie 2025) privind relevanța acestor beneficii în alegerea unui cont/pachet bancar. ING Go: cont cu comisioane zero condiționat de venit și scumpire din aprilie 2026 Pentru pachetul ING Go , banca indică o structură de costuri legată de venitul recurent: fără comision de administrare pentru clienții cu venit recurent minim de 700 lei/lună ; pentru tinerii 18–24 de ani , pachetul „nu implică niciun cost”; pentru clienții peste 24 de ani fără venit recurent minim de 700 lei/lună: 9 lei/lună , iar din aprilie 2026 : 15 lei/lună . În listă sunt menționate și beneficii operaționale: cont în lei, transferuri în lei sau euro, retrageri de la orice bancomat, încasări în mai multe valute, schimb valutar preferențial în limita a 10.000 lei/lună și acces la „Cashback Bazar”, plus dobânzi mai mari la depozite noi și mai mici la credite (fără a fi precizate nivelurile). [...]
