Știri
Știri din categoria Bănci
Confederația Patronală Concordia avertizează că „scandalul ROBOR” poate crește costurile de finanțare ale României și poate lovi direct în creditarea economiei, în condițiile în care mesajele publice și sancțiunile riscă să submineze încrederea în sistemul bancar, potrivit HotNews.
Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei pentru încălcarea normelor de concurență, invocând coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR (indice de referință folosit în unele credite cu dobândă variabilă). În reacție, Concordia – confederație patronală condusă de Dan Șucu – spune că decizia este „agresiv și populist poziționată” și că, pe fondul unor „diferențe de opinie interinstituționale”, riscă să producă „daune profunde și iremediabile” economiei.
Concordia susține că „delegitimarea publică a sistemului bancar” afectează trei zone sensibile:
Organizația avertizează că un sistem bancar „defensiv” și „subminat de incertitudine” nu aduce beneficii nici companiilor și locurilor de muncă, nici statului.
În comunicatul citat, Concordia reclamă un „precedent periculos”: sancționarea unei conduite desfășurate „într-un cadru reglementat și validat anterior” ar transmite că „regulile jocului se pot schimba în timpul jocului”, ceea ce ar descuraja inițiativa privată și ar amplifica nesiguranța în mediul de afaceri.
Totodată, confederația spune că este „de neînțeles” cum autoritatea afirmă simultan că nu a identificat un cartel, dar că ROBOR ar fi fost manipulat. Ca argument de context, Concordia indică diferența dintre inflație și nivelul ROBOR:
„Reamintim că, în acest moment, rata inflației în România este de aproape 11%, în timp ce ROBOR se situează la aproximativ 6%, cu mult sub inflație.”
Concordia afirmă că scăderea costului finanțării nu se obține „prin populism financiar” sau prin sancțiuni administrative, ci prin disciplină fiscală, predictibilitate și dialog între autorități, mediul de afaceri și sistemul financiar.
Organizația mai avertizează că, înainte ca faptele să fie clarificate definitiv de instanțe, mesajele publice care induc ideea unei vinovății certe pot crea presiune și „așteptări nerealiste”, cu potențiale pierderi financiare în rândul populației.
Concordia reprezintă 20 de sectoare economice, cu o contribuție de 30% din PIB și aproape 500.000 de angajați în peste 4.200 de companii, potrivit comunicatului.
Recomandate
Consiliul Concurenței a obținut în instanță undă verde pentru finalizarea investigației ROBOR , după ce Judecătoria Sectorului 1 și Curtea de Apel București au respins acțiunile a două bănci care urmăreau suspendarea unor proceduri din anchetă, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare: instanțele au confirmat că demersurile de „blocare” a procedurilor nu au avut fundament legal, iar autoritatea a putut merge mai departe până la decizia de sancționare. Deciziile instanțelor vizează acțiuni intentate pentru a opri investigația începută în 2022, nu contestarea pe fond a deciziei plenului Consiliului Concurenței. În practică, astfel de acțiuni sunt fie anunțate de bănci, fie considerate previzibile, pe baza precedentelor, arată publicația. Ce au cerut băncile și ce au decis instanțele Potrivit Consiliului Concurenței, una dintre bănci a solicitat acces la documente cu caracter protejat fără respectarea procedurilor legale aplicabile. În plus, a cerut suspendarea organizării ședinței de audieri, ceea ce ar fi blocat adoptarea unei decizii de către plen. A doua bancă a cerut suspendarea deliberărilor plenului (adoptarea deciziei), precum și a elaborării/redactării deciziei cu motivarea extinsă, tot cu scopul de a împiedica finalizarea investigației. Bogdan Chirițoiu , președintele Consiliului Concurenței, a declarat: „Aceste acțiuni reprezintă o premieră. Niciodată în istoria Consiliului Concurenței nu s-a mai întâmplat așa ceva: băncile au încercat pe toate căile, fie la judecătorie, fie la Curtea de Apel, să blocheze finalizarea investigației. (...) Ultimul proces s-a judecat luni dimineață, iar instanța a confirmat faptul că demersurile de blocare a procedurilor nu au avut fundament legal”. Context: amenzi totale de 3,73 miliarde lei pentru 10 bănci Consiliul Concurenței a anunțat că a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro, aprox. 3,55 miliarde lei) pentru încălcarea normelor de concurență (legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene), prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Lista amenzilor prezentată de Mediafax: Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei CEC Bank SA: 332,98 milioane lei UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei Ce urmează În materialul citat este menționat că băncile au început să anunțe că vor contesta amenzile. În același timp, hotărârile din procesele privind suspendarea procedurilor au consolidat poziția autorității că investigația și pașii procedurali au fost derulați legal, ceea ce mută disputa în zona contestării sancțiunilor și a motivării extinse a deciziei. [...]
Amenzile de 3,73 miliarde de lei pentru 10 bănci, decise în 2026, pun din nou sub lupă modul în care se formează ROBOR , un indicator care influențează dobânzile la unele credite, după ce BNR avertiza încă din 2022 că „băncile au cam sărit calul”, potrivit Adevărul . În august 2022, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spunea că de „4-5 luni s-a decuplat ROBOR-ul”, acuzând o creștere a indicelui „mult mai mult decât rata de politică monetară”. Declarația a fost făcută la conferința de prezentare a raportului trimestrial asupra inflației. „De mai bine de 4-5 luni s-a decuplat ROBOR-ul. Băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul, s-a dus în sus, mult mai mult decât rata de politică monetară.” Guvernatorul a pus atunci evoluția pe seama unei „suprareacții” la riscuri economice și geopolitice și a transmis băncilor să urmărească mai atent semnalele BNR, astfel încât ROBOR la 3 luni „cel mai sensibil” să se apropie de rata de politică monetară. Investigația Consiliului Concurenței și sancțiunile din 2026 La câteva luni după declarațiile din 2022, Consiliul Concurenței a declanșat o investigație privind posibile încălcări ale regulilor de concurență în procesul de stabilire a ROBOR. Ancheta s-a încheiat în 2026, iar pe 7 iunie 2026 instituția a anunțat sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (aproximativ 710 milioane euro), conform materialului citat. „Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (aproximativ 710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.” Ce a reținut autoritatea: schimb de informații și coordonare la cotații Consiliul Concurenței a concluzionat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-ar fi coordonat comportamentul prin schimb de informații confidențiale despre cotațiile transmise în procedura de fixing (mecanismul prin care se stabilesc cotațiile de referință). Potrivit autorității, în loc să acționeze independent, băncile și-ar fi ajustat cotațiile în funcție de cele ale concurenților, influențând astfel nivelul indicelui folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Instituția susține că are un ansamblu de probe și avertizează că inclusiv variații foarte mici ale ROBOR pot produce efecte financiare semnificative pentru debitori. Pentru detalii despre decizia din 2026, materialul face trimitere la ancheta finalizată cu sancționarea celor zece bănci, publicată tot de Adevărul . [...]
Vulnerabilitățile din mecanismul de fixing ROBOR pot forța schimbări tehnice și o mutare a atenției spre indici bazați pe tranzacții , după ce Consiliul Concurenței a amendat 10 bănci cu 3,73 miliarde de lei, potrivit Adevărul . Miza economică este directă: ROBOR intră în calculul dobânzilor la unele credite, iar un nivel mai ridicat avantajează creditorii și apasă asupra debitorilor. Autoritatea de concurență susține că, în cadrul procedurii de fixing, cele 10 instituții financiare sancționate „ar fi coordonat comportamentul” prin schimb de informații confidențiale și strategice despre nivelul cotațiilor, influențând astfel formarea indicelui. Problema este amplificată, conform explicațiilor din interviu, de lichiditatea redusă din piața monetară românească, mai ales la maturitățile mai lungi (3, 6 și 12 luni), unde volumul tranzacțiilor efective este mic și media tranzacțiilor nu poate funcționa ca indicator relevant (context detaliat în materialul despre volumul tranzacțiilor efective ). Ce s-ar putea schimba în mecanismul ROBOR Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, indică o soluție operațională relativ simplă: modificarea aplicației informatice folosite în procesul de fixing, astfel încât participanții să nu mai poată vedea în timp real cotațiile transmise de concurenți. „Se poate rezolva destul de simplu din soft. Trebuie creată o fereastră specială pentru cotații. Acum sistemul este cumva nediferențiat.” În același timp, Chirițoiu afirmă că sancțiunile nu pun sub semnul întrebării stabilitatea sistemului bancar românesc și amintește că astfel de cazuri au existat și în alte state europene și în SUA, pe fondul unor îmbunătățiri ulterioare ale legislației. De ce IRCC e mai puțin expus și ce spune asta despre piață În interviu, șeful Consiliului Concurenței explică de ce investigația a vizat ROBOR, nu și IRCC: IRCC este construit pe baza tranzacțiilor efective, ceea ce reduce suspiciunea de manipulare. El punctează însă o limitare structurală a pieței locale: lichiditatea este concentrată pe maturități scurte, iar pe cele mai lungi nu există suficient volum. În acest context, Chirițoiu susține că „problemele se vor rezolva” odată cu intrarea în zona euro , unde lichiditatea mai mare reduce dependența de cotații/estimări pentru formarea indicilor. Ce urmează cu amenzile și cu eventualele despăgubiri Amenzile sunt executorii, iar executarea silită ar intra în sarcina ANAF dacă o bancă nu plătește, potrivit declarațiilor din interviu. Întrebat despre posibilitatea ca debitorii să își recupereze bani prin procese civile, Chirițoiu spune că nu poate estima sumele, invocând faptul că în România nu au existat până acum acțiuni de despăgubire pe concurență. Pe partea de reglementare, el indică faptul că normele bancare țin de responsabilitatea BNR și că, în investigație, Consiliul Concurenței nu a identificat probleme de cadru legal; eventuale modificări ar depinde de evaluările băncii centrale (într-un context mai larg, Adevărul a relatat și despre poziții ale guvernatorului BNR în materialul despre instituțiile financiare ). [...]
Vicepreședintele Parlamentului European Nicu Ștefănuță cere un mecanism de despăgubire „directă” pentru clienții afectați de ROBOR , după amenzile de 3,73 miliarde lei aplicate de Consiliul Concurenței unor bănci, potrivit Adevărul . Miza, dincolo de sancțiuni, este dacă românii care ar fi plătit rate mai mari pot recupera bani fără procese individuale, lungi și costisitoare. Inițiativa vine în contextul în care Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a zece instituții de credit cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (aprox. 710 milioane euro), pentru încălcarea normelor de concurență, inclusiv a articolului 101 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Potrivit autorității, băncile ar fi coordonat comportamentul în procedura de stabilire a indicelui ROBOR, indicator folosit ani la rând la calculul dobânzilor variabile pentru credite acordate populației și companiilor. Într-un comunicat citat de publicație, Ștefănuță susține că, dacă se confirmă existența unui prejudiciu care afectează „sute de mii de persoane”, trebuie analizată posibilitatea ca acestea să fie despăgubite direct, fără a fi nevoite să deschidă acțiuni individuale în instanță. „Nu este normal ca fiecare consumator prejudiciat să fie obligat să pornească singur un proces lung, costisitor şi dificil pentru a-şi recupera banii.” Ce solicită Comisiei Europene Prin întrebarea adresată Comisiei Europene, vicepreședintele Parlamentului European cere clarificări privind: posibilitatea acordării unor despăgubiri directe consumatorilor, fără procese individuale, dacă încălcarea normelor europene de concurență este confirmată definitiv și se stabilește existența unui prejudiciu; compatibilitatea obligării fiecărui consumator afectat să inițieze o acțiune individuală cu principiul efectivității dreptului UE și cu dreptul la repararea efectivă a prejudiciului; intenția Comisiei de a promova sau recomanda statelor membre mecanisme de compensare colectivă, simplificată și efectivă, inclusiv în cazuri în care practicile anticoncurențiale ar fi influențat costul creditelor. De ce contează pentru piața bancară Demersul mută discuția de la nivelul amenzilor către un potențial cadru de compensare care ar putea crește presiunea operațională și juridică asupra băncilor, dacă se ajunge la confirmări definitive și la stabilirea unui prejudiciu. În același timp, pentru consumatori, întrebarea centrală rămâne dacă există o cale realistă de recuperare a banilor, fără proceduri individuale greu de dus până la capăt. Contextul sancțiunilor și al acuzațiilor privind coordonarea în stabilirea ROBOR este detaliat de Adevărul și în articolele despre sancțiunile anunțate de Consiliul Concurenței și despre faptul că băncile ar fi coordonat comportamentul în procedura de stabilire a indicelui . [...]
Obligația BNR de a afișa „permanent” cotațiile poate deveni miza-cheie în contestarea amenzii de 3,7 miliarde lei din dosarul ROBOR , pentru că intră în coliziune directă cu teza Consiliului Concurenței despre „prea multă transparență” în intervalul de fixing, potrivit Profit . Sancțiunea – 3,7 miliarde de lei, aplicată celor 10 bănci din panelul ROBOR – rămâne, deocamdată, dificil de încadrat în lipsa deciziei motivate a Consiliului Concurenței, care încă nu a fost redactată. În briefingul de presă, președintele instituției, Bogdan Chirițoiu , a susținut că nu este vorba despre un „cartel” în sensul clasic, dar că ar exista „comunicări” care ar sprijini ideea unor practici anticoncurențiale; publicul va vedea detaliile doar după finalizarea raportului. Unde vede Consiliul Concurenței problema: fixingul și vizibilitatea cotațiilor Potrivit explicațiilor lui Chirițoiu, argumentul central al sancțiunii ține de modul în care băncile publică pe pagina Refinitiv (fost Reuters) cotațiile pe scadențe de la overnight (o zi) până la 12 luni, atât pentru BID, cât și pentru ASK (ROBID și ROBOR). În intervalul 10.30–11.00, fereastra din care se culeg valorile pentru fixingul de la ora 11, cotațiile fiecărei bănci sunt vizibile, iar fiecare participant poate vedea ce fac ceilalți și poate reveni cu noi cotații. Administratorul platformei preia ultima cotație a fiecăreia dintre cele 10 bănci, elimină valorile extreme (cea mai mare și cea mai mică), iar din cele opt rămase calculează media. BNR anunță valoarea la ora 11, moment din care indicele capătă caracter oficial. În această arhitectură, spune șeful Concurenței, poate apărea o „aliniere a cotațiilor” și o „denaturare a concurenței”, rezultând un indice diferit de cel care ar fi rezultat „dintr-o piață concurențială”. Prima linie de apărare a băncilor: norma BNR din 1995 Băncile au început să reacționeze individual la sancțiuni, iar una dintre liniile de apărare invocate este că au respectat normele BNR care stau la baza mecanismului ROBOR. În detaliu, Profit indică drept argument principal o obligație din Norma BNR nr. 4/29 mai 1995 privind funcționarea pieței monetare interbancare. Conform art. 5: „Instituțiile de credit participante pe piața monetară interbancară sunt obligate să afișeze permanent, prin sisteme de difuzare a informației (tip Reuters), nivelurile orientative ale ratelor dobânzilor”. Prevederea se aplică tuturor băncilor, inclusiv celor din afara panelului ROBOR, pentru scadențe de la o zi la 12 luni, și este în vigoare în aproape aceeași formă încă din 1995 (când indicatorii se numeau BUBID și BUBOR). În practică, asta înseamnă că transparența cotațiilor este cerută pe tot parcursul zilei de tranzacționare (9.00–14.00), inclusiv în intervalul de fixing în care, potrivit lui Chirițoiu, ar fi fost „normal” ca băncile să nu știe unele de altele. Implicația de reglementare: conflict între obligația de transparență și acuzația de „aliniere” Pusă în oglindă cu teza Consiliului Concurenței, norma BNR ridică o problemă de fond pentru dosar: dacă afișarea „permanentă” este o obligație de reglementare, atunci comportamentul incriminat poate fi apărat ca respectare a cadrului impus de banca centrală. Chirițoiu respinge însă ideea că ar exista o problemă de reglementare și spune că nu indicatorul ar trebui schimbat, ci „comportamentul băncilor”. În același context, el invocă precedente internaționale (amenzi pe EURIBOR, modificări la LIBOR) pentru a argumenta că indicii monetari pot avea probleme, dar susține că, în România, nu ar fi o problemă de design/reglementare. Context: lichiditate redusă pe scadențe lungi și tentația cotațiilor „nerealiste” În criticile care țin mai degrabă de funcționarea pieței, Chirițoiu a indicat și faptul că băncile tranzacționează prea puțin pe scadențele mai lungi: deși ROBOR la 3 și 6 luni sunt referințe de piață, tranzacțiile ar fi concentrate aproape exclusiv pe scadența de a doua zi. Totodată, Regulamentul ROBID-ROBOR prevede că băncile trebuie să atragă depozite sau să ofere credite la ratele cotate în perioada de fixing pentru 15 minute, mecanism menit să limiteze folosirea unor rate nerealiste care ar putea fi exploatate de alte bănci (Profit amintește, în acest context, de situații discutate și în ancheta din 2008 privind piața interbancară). În lipsa deciziei motivate, rămâne deschisă întrebarea esențială pentru etapa de contestare: cum va fi împăcată acuzația de „aliniere” în fixing cu o obligație explicită de transparență impusă de BNR încă din 1995. [...]
CEC Bank anunță că va contesta în instanță amenda Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR , susținând că sancțiunea este „absolut inacceptabilă” și că decizia se bazează pe interpretări eronate ale mecanismelor pieței, potrivit Banking News . Miza depășește cazul punctual: banca invocă un posibil conflict instituțional între Consiliul Concurenței și BNR, ceea ce poate complica modul în care este evaluat și reglementat procesul de fixing (stabilire) a indicelui. CEC Bank afirmă că activitatea sa pe piața monetară interbancară a fost „strictă, transparentă și conformă” cu cadrul legal și cu regulamentele BNR, inclusiv cu standardele europene aplicabile instituțiilor de credit. Banca respinge „categoric” orice acuzație de manipulare a ROBOR și spune că propriile contribuții la calcul au reflectat „întotdeauna condițiile reale” ale pieței, fără coordonare ilicită cu alți participanți și fără intenția de a influența artificial nivelul ratei. Ce reproșează CEC Bank deciziei Consiliului Concurenței În poziția citată, banca susține că sancționarea celor 10 bănci participante la procesul de fixing este „profund nejustificată”, „lipsită de fundament juridic solid” și construită pe interpretări greșite ale mecanismelor de piață. CEC Bank mai afirmă că transparența nu este opțională pentru băncile participante, ci o cerință legală impusă de BNR și o componentă funcțională a sistemului de fixing. Un element central al mesajului este ideea unui „conflict instituțional” între Consiliul Concurenței și BNR, în condițiile în care BNR este administratorul indicelui și al mecanismului ROBOR, iar metodologia este descrisă ca fiind riguroasă și supervizată de banca centrală. Investigație de durată și precedentul din 2008 CEC Bank arată că investigația Consiliului Concurenței a durat „ani întregi” și că, pe parcurs, instituția a cooperat, a furnizat documentele cerute și explicații detaliate. Cu toate acestea, banca susține că „concluziile formulate de autoritate nu reflectă realitatea” operațiunilor sale. În sprijinul poziției sale, CEC Bank invocă și un precedent: în 2008, Consiliul Concurenței ar fi investigat „exact aceeași speță”, în același cadru legal, iar concluzia de atunci ar fi fost că nu au existat indicii de încălcare. Ce urmează: contestarea la Curtea de Apel București și posibil până la instanțe europene Banca spune că va ataca decizia la Curtea de Apel București și, „dacă va fi necesar”, până la ultimul grad de jurisdicție disponibil, inclusiv prin luarea în considerare a implicării instanțelor europene. CEC Bank anticipează un proces de durată și afirmă că o instanță independentă va evalua cazul „pe baza probelor reale” și a standardelor juridice aplicabile. Argumentul de impact: risc pentru stabilitatea sectorului și finanțarea economiei CEC Bank califică amenda drept una dintre cele mai severe penalizări prevăzute de legislația concurenței și susține că aplicarea unei sancțiuni „în absența unor probe clare, directe și incontestabile” ar fi arbitrară și ar putea afecta „grav stabilitatea” sectorului bancar, cu efecte asupra finanțării economiei reale. Banca mai afirmă că decizia nu îi va afecta capacitatea de a-și onora angajamentele față de deponenți, debitori și parteneri și solicită BNR, Ministerului Finanțelor și altor autorități să analizeze „impactul sistemic” al deciziei, pledând pentru un dialog instituțional deschis. [...]
