Băncile din România resping acuzațiile de manipulare a ROBOR-ului - Asociația Română a Băncilor susține că respectă legislația și avertizează asupra impactului negativ al acuzațiilor

Băncile avertizează că acuzațiile de manipulare a ROBOR pot afecta stabilitatea financiară , susținând că dezbaterea publică și investigația trebuie gestionate „cu maximă rigoare și responsabilitate”, pentru a evita un șoc operațional și de încredere într-un indicator cu rol sistemic, potrivit HotNews . Mesajele sunt transmise prin Asociația Română a Băncilor (ARB) , în contextul investigației Consiliului Concurenței privind suspiciuni că băncile s-ar fi înțeles să mențină artificial ridicat ROBOR. Investigația este în desfășurare, iar reacția industriei vine după ce, „în urmă cu câteva zile”, guvernatorul BNR a intervenit public în sprijinul bancherilor, conform aceleiași surse. Miza: un reper folosit de stat, companii și populație ARB argumentează că ROBOR nu este doar un indicator tehnic, ci un reper utilizat pe scară largă, iar orice pierdere de reprezentativitate sau blocaj al cotării ar avea efecte în lanț în economie. Asociația spune că acuzațiile, chiar nedovedite, pot declanșa consecințe „operaționale, juridice, de finanțare și reputaționale”, cu risc de afectare a stabilității financiare. În comunicatul citat, ARB leagă direct modul în care este purtată discuția publică de costurile de finanțare și de încrederea investitorilor externi, cu impact potențial asupra statului, companiilor și populației. Cele șase mesaje ale băncilor, prin ARB În esență, poziția băncilor este structurată în șase idei: „N-am făcut nimic ilegal”: ARB susține că stabilirea indicelui urmează reguli, iar BNR supraveghează piața; asociația afirmă că nu are informații despre sancțiuni legate de cotare sau despre sesizări ale BNR pe manipularea indicilor de referință. „Dobânzile au crescut peste tot în lume”: creșterile sunt puse pe seama inflației și a crizelor recente (războiul din Ucraina, criza energetică), nu pe comportamentul băncilor. „Că avem dobânzi similare nu înseamnă că ne-am înțeles”: similitudinea cotațiilor ar reflecta reacția la aceleași condiții de piață, nu o coordonare. „Atenție ce vorbiți în public”: acuzațiile pot destabiliza piața financiară și pot scumpi creditele, susține asociația. „S-a mai investigat asta în 2008”: ARB afirmă că nu are cunoștință să fi fost identificate atunci deficiențe de natură concurențială, iar regulile și platformele nu ar fi suferit modificări semnificative. „ROBOR-ul e prea important ca să vă jucați cu el”: indicatorul este folosit de stat, companii și populație, iar afectarea lui ar lovi „toată lumea”. Argumentul de reglementare: rolul BNR și cadrul european ARB invocă rolul BNR ca „organizator, reglementator și supraveghetor” al pieței monetare interbancare (Norma 4/1995) și menționează existența cadrului legal european pentru prevenirea abuzului de piață legat de manipularea indicilor de referință (Regulamentul UE nr. 596/2014). Asociația avertizează și asupra riscului ca intervenții care afectează funcționarea mecanismului să ajungă să însemne o „reglementare de facto” a unei infrastructuri de piață, cu potențial de conflict între regimul pieței monetare/indicatorilor de referință și instrumentele dreptului concurenței. Contextul macro invocat: 2022, inflație și dobânda-cheie ARB plasează investigația în contextul anului 2022, marcat de „crize multiple”, și susține că evoluția ROBOR este determinată de fundamente macroeconomice: inflație, dobânda de politică monetară, necesarul de lichiditate, percepția agențiilor de rating și a finanțatorilor, precum și instabilitatea politică și guvernamentală. În sprijinul acestui argument, asociația indică faptul că BNR a majorat dobânda de politică monetară de opt ori în 2022, de la 1,75% în 2021 la 6,75% la finalul lui 2022, pe fondul inflației ridicate (ARB menționează 16,8% în noiembrie 2022). Totodată, ARB afirmă că la debutul investigației ROBOR la 3 luni era „situat la jumătatea ratei inflației”. Ce urmează ARB cere ca eventualele concluzii să rezulte „exclusiv” dintr-o analiză completă, bazată pe probe, și își oferă suportul tehnic pentru clarificarea funcționării piețelor financiare. Investigația Consiliului Concurenței este în curs, iar miza imediată, din perspectiva industriei bancare, este evitarea unei erodări a încrederii într-un indicator pe care îl consideră esențial pentru funcționarea pieței monetare și pentru transmisia politicii monetare. [...]