Știri
Știri din categoria Bănci
Mai multe bănci cresc comisioanele din martie–aprilie 2026, iar un cont curent poate costa între 150 și 300 de lei pe an dacă nu sunt îndeplinite condițiile de gratuitate, potrivit unei analize publicate de Economica.net. ING, UniCredit și Raiffeisen au transmis deja notificări privind ajustarea tarifelor, într-o piață în care accentul cade pe rulajele prin cont și pe fidelizarea clienților.
În prezent, majoritatea băncilor oferă pachete cu administrare gratuită doar dacă există venit recurent sau un anumit nivel de tranzacții. În caz contrar, comisioanele lunare pentru cardurile standard variază între 9 și 15 lei, iar pentru cele premium pot ajunge la 60 de lei. În plus, anumite operațiuni – retrageri de la alte bancomate sau încasări – pot genera costuri suplimentare.
| Bancă | Cost administrare | Condiții pentru 0 lei | Retrageri ATM proprii | Retrageri alte ATM RO | Transferuri online lei |
|---|---|---|---|---|---|
| Raiffeisen | 0–25 lei/lună | venit min. 2.000 lei + plată card | 0 lei | 0–5 lei | 0 lei |
| Banca Transilvania | 0–12 lei/lună | încasare venit sau rulaj | 0 lei | 0–5 lei | 0–5 lei |
| BRD | 0–25 lei/lună | venit min. 1.000 lei | 0 lei | 0–4 lei | 0 lei |
| ING | 0 sau 9 lei/lună | venit min. 700 lei | 0 lei | 0 lei | 0 lei |
| CEC Bank | 0–10 lei/lună | rulaj sau venit | 0 lei | 0–4 lei | 0 lei |
| UniCredit | 0–25 lei/lună | venit min. 1.500 lei | 0 lei | 0–5 lei | 0 lei |
| BCR | 0–12 lei/lună | venit sau rulaj lunar | 0 lei | 0–5 lei | 0 lei |
Datele arată că diferențele apar mai ales la pragul de venit necesar pentru gratuitate și la taxarea retragerilor de la alte bancomate. De exemplu, ING are unul dintre cele mai reduse praguri de venit, în timp ce alte bănci solicită peste 1.500–2.000 de lei pentru a elimina comisionul de administrare.
În paralel, Revolut păstrează un model fără taxă lunară în planul standard, cu retrageri gratuite în limita a 800 de lei sau cinci operațiuni pe lună și comisioane aplicate peste aceste plafoane.
Concluzia pentru 2026 este că „zero comisioane” rămâne posibil, dar doar pentru clienții care își încasează veniturile prin bancă și folosesc activ cardul. În lipsa acestor condiții, costurile anuale pot deveni semnificative.
Recomandate
BCR își consolidează poziția în finanțarea economiei reale, după ce a fost desemnată „Cea mai bună bancă din România” în 2026 , o recunoaștere care, potrivit Banking News , vine pe fondul creșterii creditării corporate, al extinderii finanțărilor sustenabile și al accelerării digitalizării unor produse-cheie, inclusiv creditul ipotecar. Premiul a fost acordat la Euromoney Awards for Excellence 2026 și anunțat la gala organizată la Londra. Distincția recompensează performanțele băncii în digitalizare, finanțare sustenabilă și susținerea economiei reale, conform aceleiași surse. „La BCR, avem convingerea că cea mai bună bancă este, în același timp, banca cea mai utilă, cu care lucrezi simplu și transparent”, a declarat Sergiu Manea , CEO Banca Comercială Română. Ce a contat în evaluarea Euromoney: creditare, digitalizare și finanțări verzi În evaluare au fost evidențiate mai multe elemente operaționale și comerciale, între care: dezvoltarea Programului de Beneficii George, descris drept primul program bancar de loialitate din România, cu oferte personalizate; faptul că BCR este singura bancă din România care a digitalizat complet creditul ipotecar, cu flux 100% digital în George atât pentru accesare, cât și pentru refinanțare, inclusiv de la alte bănci; integrarea educației și sănătății financiare în strategia de retail, prin Coaching Financiar, cu peste 900.000 de persoane care au beneficiat de un plan financiar personalizat în 2025; consolidarea portofoliului de finanțări sustenabile: Casa Mea Natura (credit ipotecar verde) a reprezentat 77% din creditele ipotecare noi acordate de bancă în 2025; în același an, 1 din 3 noi clienți cu credit ipotecar din România a ales BCR; finanțări sustenabile noi în corporate și retail de peste 6,4 miliarde de lei (1,26 miliarde de euro), cu aproximativ 87% peste nivelul din 2024; credite noi pentru companii de 16,1 miliarde de lei în 2025, în creștere cu 15,3% față de anul anterior; aproximativ un sfert din aceste credite au fost destinate investițiilor; activitate pe piața de capital și finanțare eligibilă MREL (cerință minimă de fonduri proprii și datorii eligibile): emisiune de euroobligațiuni de 500 de milioane de euro și o emisiune de obligațiuni senior non-preferred de 1,12 miliarde de lei. Context regional: Erste Group, din nou lider în Europa Centrală și de Est În același cadru, Erste Group a primit pentru al treilea an consecutiv titlul de „Cea mai bună bancă din Europa Centrală și de Est” și premiul pentru „Cea mai bună bancă pentru companii mari din regiune”. Grupul a mai obținut, cumulat, opt distincții naționale în România, Austria, Polonia, Cehia și Slovacia. Euromoney Awards for Excellence sunt acordate din 1992 și folosesc, potrivit descrierii din material, un cadru de evaluare cu indicatori comparabili, aplicații structurate și un proces de selecție transparent, între peste 700 de instituții participante la nivel global. [...]
Curtea de Apel București a refuzat să blocheze ancheta Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR , menținând astfel calendarul de sancționare și contestare pentru băncile vizate, potrivit Profit . Decizia contează pentru piață fiindcă limitează posibilitatea băncilor de a întârzia, pe cale procedurală, finalizarea investigațiilor și mută disputa în etapa litigiilor pe fond, după comunicarea motivării. Raiffeisen Bank ceruse suspendarea procedurilor administrative din investigația Consiliului Concurenței (inclusiv amânarea deliberărilor și a deciziei), până la soluționarea definitivă a unui alt dosar în care banca reclamase refuzul accesului la unele documente din investigație. Miza era ca investigația să fie „înghețată” până când instanța ar fi tranșat disputa privind accesul la dosar. Consiliul Concurenței a arătat în instanță că o suspendare ar putea produce efecte pe o perioadă nedeterminată și ar afecta „grav și definitiv” investigația. În paralel, autoritatea s-a mișcat rapid: cererea de ordonanță președințială a fost depusă pe 2 iunie, iar pronunțarea a venit pe 9 iunie; între timp, pe 5 iunie plenul Consiliului se întrunise și adoptase deja decizia, anunțată ulterior prin comunicat pe 7 iunie. De ce a pierdut Raiffeisen: accesul la documente confidențiale se contestă odată cu decizia finală În motivare, instanța a făcut trimitere la articolul 45 din Legea Concurenței 21/1996, care limitează accesul la dosar atunci când este vorba despre secrete de afaceri, informații confidențiale sau documente interne și stabilește că ordinul președintelui Consiliului privind accesul la documente confidențiale poate fi atacat doar odată cu decizia de finalizare a investigației. Judecătorul a reținut și că, la data judecății, decizia de finalizare a investigației fusese deja luată, urmând să fie transmisă părților în termen de 120 de zile. În acest cadru, banca va putea formula acțiune atât împotriva deciziei, cât și împotriva ordinului președintelui Consiliului prin care i-a fost refuzat accesul complet. Raiffeisen solicitase, între altele, opis complet al dosarului, acces integral la corespondența dintre Consiliul Concurenței și BNR, acces la datele Refinitiv (fost Reuters) și la baza de date cu cotații, precum și la răspunsurile altor bănci la un chestionar al autorității și la setul de date/graficele analizei economice. Banca a susținut că fără aceste documente nu își poate pregăti apărarea și că suspendarea era necesară pentru a preveni o pagubă „iminentă și ireparabilă”. Context: amenzi record și următorul pas – planuri de conformare și litigii În dosarul ROBOR, băncile au primit amenzi record, descrise de Profit ca fiind de 5–7% din veniturile brute, în total circa 710 milioane de euro (aprox. 3,6 miliarde lei). În material sunt menționate explicit: Raiffeisen Bank: amendă de 442,5 milioane lei Banca Comercială Română (BCR): amendă de 577,4 milioane lei După primirea motivării deciziei, băncile vor avea la dispoziție 60 de zile pentru a prezenta planuri privind modul în care vor elimina practicile anticoncurențiale constatate de Consiliu, mai notează publicația. În paralel, disputa se mută în instanță: băncile așteaptă redactarea deciziei pentru a începe litigiile împotriva Consiliului Concurenței. Un risc suplimentar, semnalat în articol, este că BNR a avertizat că eventualele litigii inițiate de clienți care s-ar considera păgubiți ar putea genera pierderi chiar mai mari decât cele din amenzi. Ce este în joc în dosarul ROBOR Potrivit explicațiilor din articol, Consiliul Concurenței susține că băncile nu ar fi făcut un cartel propriu-zis pentru manipularea ROBOR, însă că, prin comportamentul din procesul zilnic de fixing și prin transparența cotațiilor, ar fi influențat nivelul ROBOR cu „fracțiuni de procent”. ROBOR este un reper pentru o parte dintre creditele în lei cu dobândă variabilă, iar investigația a început în 2022, pe fondul creșterii abrupte a dobânzilor odată cu inflația ridicată și majorarea ratei-cheie de către BNR. [...]
BNR avertizează că amenzile din dosarul ROBOR pot lovi creditarea și costul finanțării statului , într-un document intern care califică situația drept „critică”, potrivit Profit . Miza, dincolo de sancțiunea în sine, este efectul de propagare: diminuarea profitabilității băncilor ar putea reduce capacitatea de finanțare a populației și companiilor și ar putea influența percepția investitorilor și a agențiilor de rating asupra riscului asociat pieței bancare din România. Consiliul Concurenței a anunțat luna trecută sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), pentru încălcarea normelor de concurență prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Băncile au fost amendate cu 5-7% din veniturile brute, pentru metodologii comune, comunicări între traderi și publicarea cotațiilor ROBOR în perioada de fixing, astfel încât s-au putut influența una pe cealaltă, fără ca autoritatea să rețină existența unui cartel. Profit notează că sunt cele mai mari amenzi aplicate până acum de autoritatea de concurență. De ce spune BNR că situația este „critică” Într-un document oficial redactat în această lună și analizat de publicație, BNR (cabinetul guvernatorului Mugur Isărescu ) susține că nivelul amenzii propuse generează un „prejudiciu direct semnificativ” pentru băncile vizate și poate produce efecte negative asupra stabilității financiare, asupra intermedierii bancare și asupra economiei în ansamblu, inclusiv asupra percepției agențiilor de rating. Banca centrală argumentează și că estimarea unei influențe asupra ROBOR ar presupune definirea unui nivel de referință „corect” al indicelui, adică nivelul pe care l-ar fi avut în absența presupusei creșteri artificiale. În lipsa datelor care să permită determinarea acestui nivel ipotetic, BNR afirmă că procentul creșterii artificiale nu poate fi calculat „în mod obiectiv”, iar în consecință nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor. „În consecință, nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor rezultat ca urmare a acestei presupuse creșteri (...). Prin urmare, în această ipoteză, singurul prejudiciu care poate fi estimat este cel produs asupra stabilității financiare”, susține banca centrală. Canalele de impact invocate: capital, creditare, finanțe publice BNR indică trei categorii principale de efecte, în logica sa, dacă amenda rămâne la un nivel „excepțional”: prejudiciu financiar direct pentru instituțiile de credit vizate, cu efect de reducere a rentabilității sectorului bancar și, implicit, a capacității de a genera capital intern și de a menține rezerve adecvate; impact asupra stabilității financiare și capacității de creditare , inclusiv prin deteriorarea percepției investitorilor, creditorilor externi și agențiilor de rating asupra riscului asociat pieței bancare din România; implicații asupra economiei și finanțelor publice , printr-o posibilă reducere a activității economice, afectarea investițiilor și consumului, dar și prin efecte asupra veniturilor bugetare (impozit pe profit și alte taxe), respectiv asupra costurilor de finanțare ale statului. În document, BNR leagă explicit diminuarea profitabilității de o posibilă temperare a finanțării economiei, pe fondul cerințelor stricte de capital și lichiditate din sistemul bancar. Disputa de fond cu autoritatea de concurență Pe baza argumentelor oficiale disponibile până la data documentului (02.07.2026), BNR afirmă că nu înțelege fundamentul deciziei Consiliului Concurenței și cere prudență în interpretarea concluziilor. „Pe baza argumentelor furnizate până la acest moment, nu înțelegem fundamentul deciziei autorității de concurență și, prin urmare, concluziile acesteia ar trebui interpretate cu prudență”, conchide BNR. În paralel cu amenzile, investigația are și o componentă de reglementare: în materialul citat se arată că raportul de investigație a inclus interdicții și recomandări care vizează participarea la fixingul ROBOR și chiar teme precum comunicările publice/private privind estimări de inflație și dobânzi, precum și recomandări către BNR, Guvern și Parlament pentru modificări. Ce urmează depinde de parcursul contestărilor și de modul în care vor fi implementate eventualele schimbări de procedură pentru stabilirea ROBOR, în condițiile în care organizarea fixingului și obligațiile băncilor sunt sub reglementările BNR, iar Consiliul Concurenței a acordat un termen de două luni pentru formularea unei noi proceduri. [...]
UniCredit își consolidează poziția de lider paneuropean după un nou an record de profitabilitate în 2025 , odată cu desemnarea drept „Cea mai bună bancă din Europa” pentru al doilea an consecutiv la Euromoney Awards for Excellence 2026 , potrivit Banking News . Distincția vine pe fondul unor „performanțe financiare solide” în 2025 și al unei „discipline operaționale” pe care Euromoney le leagă de o strategie clară, în timp ce grupul își menține focusul pe cele 14 piețe europene unde este prezent. În același timp, Euromoney indică rolul UniCredit în „integrarea bancară europeană” ca element de relevanță pentru poziționarea sa în sectorul financiar. „UniCredit a avut încă un an record din perspectiva profitabilității în 2025, demonstrând o performanță financiară remarcabilă, susținută de o strategie clară și de o disciplină operațională solidă. Orientarea sa către Europa și rolul său activ în integrarea bancară europeană o transformă într-un actor-cheie al sectorului financiar european”, a declarat Dominic O’Neil, Europe Editor, Euromoney. 12 premii în Europa, cu accent pe IMM-uri și Europa Centrală și de Est Pe lângă titlul „Europe’s Best Bank”, UniCredit a primit în total 12 premii la nivel european, inclusiv pentru finanțarea IMM-urilor (întreprinderi mici și mijlocii), retail banking, corporate banking, investment banking și ESG (criterii de mediu, sociale și de guvernanță). Publicația notează că premiile obținute în Europa Centrală și de Est – inclusiv pentru băncile din Croația, Bulgaria și Bosnia și Herțegovina – susțin ideea că regiunea contribuie semnificativ la succesul grupului. Lista premiilor menționate Europe’s Best Bank Germany’s Best Bank for SMEs CEE’s Best Bank for SMEs Italy’s Best Retail Bank Bosnia and Herzegovina’s Best Bank Bosnia and Herzegovina’s Best Bank for ESG Bosnia and Herzegovina’s Best Bank for SMEs Bulgaria’s Best Bank Bulgaria’s Best Bank for SMEs Croatia’s Best Bank Croatia’s Best Bank for Corporates Croatia’s Best Investment Bank În comunicatul citat, UniCredit leagă aceste rezultate de transformarea din ultimii ani și de intrarea într-o „următoare etapă de creștere” în cadrul strategiei „ UniCredit Unlimited ”, fără a detalia însă ținte financiare sau pași operaționali concreți pentru perioada următoare. [...]
Raiffeisen Bank a fost desemnată „Romania’s Best Bank for Customer Experience” , o recunoaștere care validează strategia băncii de a investi simultan în digitalizare și în dezvoltarea echipelor, potrivit Banking News . Distincția a fost acordată la Euromoney Awards for Excellence 2026 , competiție internațională din industria bancară. Premiul este prezentat ca o confirmare a direcției de a face interacțiunea clienților cu banca „mai simplă, rapidă și relevantă”, atât prin canalele digitale, cât și în rețeaua de sucursale. În comunicarea băncii, accentul cade pe combinația dintre tehnologie și componenta umană, în condițiile în care o parte dintre clienți continuă să prefere dialogul direct cu un expert financiar. „Faptul că Raiffeisen Bank a fost desemnată Romania’s Best Bank for Customer Experience reprezintă o recunoaștere importantă a eforturilor noastre constante de a fi cel mai bun partener financiar pentru fiecare client și de a răspunde întregului spectru al nevoilor sale financiare”, a declarat Zdenek Romanek , Președinte & CEO, Raiffeisen Bank România. Ce investiții și inițiative invocă banca Ca exemple de măsuri din ultimii ani, banca menționează: dezvoltarea instrumentului Smart Finance; investiții continue în aplicația de mobile banking Smart Mobile, folosită de „un număr tot mai mare de clienți” pentru operațiunile curente (fără a fi indicat un volum exact). De ce contează pentru piață Într-o industrie în care diferențierea se mută tot mai mult spre calitatea serviciilor și ușurința utilizării, premiul funcționează ca un semnal de poziționare: Raiffeisen își leagă explicit creșterea și retenția clienților de experiența oferită, nu doar de preț sau de gama de produse. În același timp, mesajul băncii sugerează că modelul operațional urmărit rămâne unul „hibrid” – digital pentru viteză și eficiență, dar cu suport uman pentru decizii financiare mai complexe. [...]
Comisia Europeană vrea să reducă barierele pentru fuziuni și activitate bancară transfrontalieră , într-un pachet de măsuri care urmărește să scoată sectorul din fragmentarea pe linii naționale și să-i crească capacitatea de finanțare a economiei, potrivit Economica . Miza este formarea unor bănci europene „cu forță și amploare” care să poată susține investițiile în inovare, tranziția curată și apărare, fără a slăbi stabilitatea financiară. De ce intervine Comisia: trei probleme care limitează creditarea și competitivitatea Executivul UE identifică trei blocaje principale care reduc capacitatea băncilor de a sprijini eficient economia: fragmentarea pe criterii naționale , care îngreunează extinderea și câștigurile de eficiență la nivel transfrontalier; transpunerea standardelor Basel III (set de reguli internaționale privind capitalul și riscurile bancare) care „nu reflectă întotdeauna” particularitățile pieței europene și ar trebui să funcționeze mai bine atât pentru bănci mari, cât și pentru cele mici; complexitatea și povara administrativă a cadrului de reglementare (inclusiv interacțiunea dintre reguli microprudențiale, macroprudențiale și de rezoluție, plus cerințe de raportare), pe care Comisia vrea să le simplifice. Ce măsuri sunt pe masă: capital mai mobil în UE și un nou mecanism pentru depozite Una dintre direcțiile centrale este eliminarea barierelor prudențiale și neprudențiale care frânează activitatea bancară transfrontalieră, astfel încât grupurile bancare să poată atinge dimensiuni comparabile cu rivalii globali. În acest cadru, grupurile transfrontaliere ar urma să poată folosi capitalul și lichiditatea mai eficient în interiorul UE , inclusiv prin redirecționarea fondurilor excedentare către zone unde pot fi „mai productive”, fără a afecta finanțarea economiilor locale, conform documentului citat. Pe zona de încredere și stabilitate, Comisia anunță intenția de a propune un mecanism comun de protecție a depozitelor , „mai simplu și mai eficace”, în cadrul uniunii bancare. Acesta ar urma să înlocuiască propunerea din 2015 privind sistemul european de asigurare a depozitelor și să se bazeze pe plasele de siguranță centrale și naționale existente, menționate ca fiind finanțate integral. Totodată, Comisia indică o monitorizare mai atentă a cadrului UE de combatere a spălării banilor și a regulilor de protecție a consumatorilor, precum și a aplicării lor la nivel național, cu efect așteptat de facilitare a serviciilor transfrontaliere. Recalibrarea Basel III și simplificarea regulilor: ce ar putea schimba pentru bănci UE își menține angajamentul față de standardele internaționale, dar vrea să le aplice ținând cont de „proporționalitate” și de specificul pieței europene. Printre măsurile menționate se află: reevaluarea modului de implementare a unor standarde internaționale care, în unele cazuri, pot limita capacitatea de creditare a băncilor din UE; posibile revizuiri ale unor norme prudențiale și de guvernanță corporativă pentru a reflecta mai bine diferențele de dimensiune, modele de afaceri și activități. Pe simplificare, Comisia indică reducerea complexității „inutile” și creșterea predictibilității cerințelor, inclusiv prin măsuri precum simplificarea „stivei de capital”, armonizarea amortizoarelor macroprudențiale, standardizarea cerințelor privind capitalul de rezoluție și ajustarea criteriilor pentru „instituțiile mici și cu un grad redus de complexitate”. Ce urmează Comisia prezintă direcțiile într-o „comunicare” care, potrivit instituției, este un pilon al strategiei privind uniunea economiilor și investițiilor. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a legat pachetul de obiectivul de a menține fluxul de capital către economie: „Comunicarea de astăzi face un pas clar în această direcţie, recalibrând abordarea noastră faţă de risc şi permiţând creşterea economică şi inovarea, menţinând în acelaşi timp stabilitatea financiară.” [...]
