Știri
Știri din categoria Bănci
Salt Bank acordă cashback de 20 de bani pe litru la alimentare, printr-o campanie derulată în două weekenduri consecutive, pentru plățile făcute cu cardul băncii la benzinăriile din România.
Campania se aplică în perioadele 19–22 martie 2026 și 27–29 martie 2026. Mecanismul este legat de valoarea tranzacției: pentru fiecare 9 lei cheltuiți la benzinării, utilizatorii primesc înapoi o sumă echivalentă cu 20 de bani pe litru.
Condițiile principale ale ofertei includ un plafon și un termen de decontare. Cashback-ul este limitat la maximum 10 lei per weekend și intră în cont în cel mult o săptămână după încheierea perioadei de campanie în care a fost efectuată plata.
Elementele-cheie ale campaniei sunt:
Inițiativa este lansată pe fondul scumpirilor la carburanți din ultimele săptămâni, în condițiile în care, în marile orașe, prețul mediu a ajuns la circa 9 lei pe litru. Potrivit sursei, creșterile sunt puse pe seama evoluțiilor internaționale ale cotațiilor petrolului și a ajustărilor locale, ceea ce amplifică impactul fiecărei alimentări în bugetele zilnice.
Recomandate
Comisia Europeană pregătește o recalibrare a supravegherii bancare, cerând o toleranță mai mică la „risc zero”, într-un demers care ar putea schimba modul în care băncile din UE finanțează economia și își dimensionează capitalul, potrivit Newsweek , care citează un proiect de raport consultat de Euractiv. Documentul – un proiect al raportului Comisiei Europene privind competitivitatea bancară, așteptat să fie publicat oficial în iulie – pledează pentru o „schimbare culturală” la nivelul băncilor, autorităților de reglementare și auditorilor, astfel încât supravegherea să se concentreze pe riscurile „semnificative” pentru stabilitatea financiară, nu pe o abordare de tip „toleranță la risc zero”. De ce contează: mai mult credit și investiții, dar cu o linie fină între prudență și relaxare În logica proiectului, o supraveghere excesiv de rigidă poate ajunge să frâneze finanțarea economiei și investițiile necesare pentru competitivitatea Europei. Raportul leagă explicit competitivitatea pieței unice bancare de competitivitatea economiei UE, sugerând că o capacitate mai mare de asumare a riscului ar putea susține activitatea economică. În același timp, proiectul precizează că autoritățile de reglementare și auditorii „nu trebuie să coboare ștacheta controalelor și echilibrului necesare”, dar ar trebui să construiască mai multă „încredere” și relații de colaborare cu funcțiile de business ale băncilor pe care le controlează. Context: presiune pentru reducerea poverii de reglementare și comparația cu SUA Proiectul apare pe fondul unei agende mai largi la Bruxelles de reducere a sarcinii de reglementare pentru companii și după plângeri repetate ale băncilor europene că regulile actuale le afectează competitivitatea globală, în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump, dereglementează segmente ale sistemului financiar american, potrivit materialului. Totodată, proiectul se înscrie într-o discuție mai veche despre revizuirea cadrului prudențial construit după criza financiară din 2008. Ce ar putea urma: „recalibrare” și posibile ajustări pentru băncile mici Maria Luís Albuquerque , comisarul UE pentru finanțe, a spus recent că „pendulul” s-a mutat după 2008 prea mult în direcția opusă asumării de risc și că ar putea fi necesară „o oarecare recalibrare”, pentru a găsi „punctul optim între stabilitatea financiară și capacitatea de asumare a riscurilor”. Pe de altă parte, există și critici față de direcția de relaxare: Max Kretschmer, ofițer de presă la Finance Watch, a avertizat într-un editorial pentru Euractiv că, la 18 ani de la criză, „lecțiile prudențiale se pierd”. Un oficial bancar citat în articol descrie proiectul drept „destul de superficial” ca substanță, dar menționează printre puținele semnale concrete ideea unui nou „regim” de reglementare pentru băncile mai mici și posibile evaluări regulate ale cerințelor de capital realizate de Autoritatea Bancară Europeană. În rest, oficialul susține că propunerile sunt suficient de vagi încât „ar putea cuprinde în cele din urmă aproape orice în practică”. [...]
Banca Transilvania își fixează următorul reper de comunicare cu piața pe 1 octombrie , când va organiza BT Investor Day 2026 , un eveniment care concentrează mesajele de strategie și ținte și care poate influența așteptările investitorilor înainte de următoarele raportări, potrivit Banca Transilvania . Evenimentul este programat să înceapă la ora 10:00 și este dedicat investitorilor și analiștilor. Prezentările vor fi susținute de membri ai echipei de management, care vor detalia „traiectoria de creștere a băncii, strategia de afaceri și obiectivele BT”. Formatul evenimentului și accesul online BT Investor Day 2026 va fi transmis live între orele 10:00 și 16:00. Pentru participarea la sesiunea online, este necesară înscrierea prin formularul de înregistrare , până la 18 septembrie. După eveniment, înregistrarea integrală și prezentările vor fi publicate pe platforma de Relații cu investitorii , în secțiunea Investor Day. Unde se așază în calendarul de comunicare financiară Banca precizează că BT Investor Day este distinct de videoconferința pentru prezentarea rezultatelor financiare aferente S1 2026, programată pentru 24 august. În acest context, Investor Day funcționează ca un punct separat de comunicare, axat pe direcții strategice și obiective, nu pe raportarea semestrială. Pentru context, banca trimite și la materialele ediției anterioare, disponibile în secțiunea dedicată BT Investor Day 2025 . [...]
Confederația Patronală Concordia avertizează că „scandalul ROBOR” poate crește costurile de finanțare ale României și poate lovi direct în creditarea economiei, în condițiile în care mesajele publice și sancțiunile riscă să submineze încrederea în sistemul bancar, potrivit HotNews . Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei pentru încălcarea normelor de concurență, invocând coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR (indice de referință folosit în unele credite cu dobândă variabilă). În reacție, Concordia – confederație patronală condusă de Dan Șucu – spune că decizia este „agresiv și populist poziționată” și că, pe fondul unor „diferențe de opinie interinstituționale”, riscă să producă „daune profunde și iremediabile” economiei. Miza economică: finanțarea statului și costul creditului Concordia susține că „delegitimarea publică a sistemului bancar” afectează trei zone sensibile: capacitatea statului de a se finanța; costul creditului pentru companii și populație; credibilitatea României în fața investitorilor, agențiilor de rating și partenerilor externi. Organizația avertizează că un sistem bancar „defensiv” și „subminat de incertitudine” nu aduce beneficii nici companiilor și locurilor de muncă, nici statului. „Precedent periculos” și contestarea logicii acuzațiilor În comunicatul citat, Concordia reclamă un „precedent periculos”: sancționarea unei conduite desfășurate „într-un cadru reglementat și validat anterior” ar transmite că „regulile jocului se pot schimba în timpul jocului”, ceea ce ar descuraja inițiativa privată și ar amplifica nesiguranța în mediul de afaceri. Totodată, confederația spune că este „de neînțeles” cum autoritatea afirmă simultan că nu a identificat un cartel, dar că ROBOR ar fi fost manipulat. Ca argument de context, Concordia indică diferența dintre inflație și nivelul ROBOR: „Reamintim că, în acest moment, rata inflației în România este de aproape 11%, în timp ce ROBOR se situează la aproximativ 6%, cu mult sub inflație.” Ce cere mediul de afaceri și ce urmează Concordia afirmă că scăderea costului finanțării nu se obține „prin populism financiar” sau prin sancțiuni administrative, ci prin disciplină fiscală, predictibilitate și dialog între autorități, mediul de afaceri și sistemul financiar. Organizația mai avertizează că, înainte ca faptele să fie clarificate definitiv de instanțe, mesajele publice care induc ideea unei vinovății certe pot crea presiune și „așteptări nerealiste”, cu potențiale pierderi financiare în rândul populației. Concordia reprezintă 20 de sectoare economice, cu o contribuție de 30% din PIB și aproape 500.000 de angajați în peste 4.200 de companii, potrivit comunicatului. [...]
ING își mută competiția cu fintech-urile pe stimulente și pachete de cont : banca le oferă clienților posibilitatea de a încasa până la 2.000 de lei dacă recomandă alți clienți, în timp ce persoanele recomandate pot primi până la 800 de lei, potrivit Economica . Miza este dublă: atragerea de clienți noi printr-un mecanism de recomandare și diferențierea prin pachete de cont cu beneficii (inclusiv asigurări), într-o piață în care Revolut a ridicat standardul la capitolul onboarding și utilizare. Programul de recomandări: până la 2.000 de lei pentru client, până la 800 de lei pentru prieteni Conform informațiilor din articol, ING le transmite clienților că pot câștiga până la 200 de lei pentru fiecare client recomandat , cu un plafon total de până la 2.000 de lei . La rândul lor, „prietenii” (clienții recomandați) pot încasa până la 800 de lei . Publicația notează și comparația directă cu fintech-ul: 200 de lei per client recomandat , „peste ce primesc clienții comuni ai Revolut”. Pachete de cont curent cu asigurări și dobânzi: ce pune ING în ofertă ING își leagă mesajul comercial și de „noile pachete de cont curent”, despre care afirmă că sunt „unice pe piața locală”. În funcție de pachet, banca indică beneficii precum: asigurare de afecțiuni grave de până la 100.000 de lei ; dobândă preferențială de 10% pentru banii economisiți prin „Round Up” (funcție de economisire prin rotunjirea plăților); „sprijin pentru călătorii în siguranță” și alte beneficii. În același context, Eleni Skoura , Deputy CEO & Head of Private Individuals, ING Bank România , spune că România este prima țară din grup care introduce acest concept global de pachete de cont curent pentru segmentul „Private Individuals”. „România marchează o premieră importantă în cadrul grupului ING, fiind prima țară care introduce conceptul global de pachete de cont curent pentru clienții din segmentul Private Individuals.” Asigurările incluse: acoperiri și sume, pe pachete Articolul detaliază faptul că asigurarea de afecțiuni grave este inclusă în pachetele ING More și ING Extra și este disponibilă pentru titular și copiii acestuia până la 18 ani. Sunt enumerate riscuri precum cancer, infarct miocardic acut, Alzheimer, pierderea totală a vederii, pierderea de membre, anumite intervenții cardiace, transplant și by-pass coronarian. Valorile menționate: ING More : sumă asigurată de 20.000 de lei ; ING Extra : sumă asigurată de 100.000 de lei . Pentru asigurarea de călătorie, articolul citează un studiu Ipsos pentru ING (noiembrie 2025) privind relevanța acestor beneficii în alegerea unui cont/pachet bancar. ING Go: cont cu comisioane zero condiționat de venit și scumpire din aprilie 2026 Pentru pachetul ING Go , banca indică o structură de costuri legată de venitul recurent: fără comision de administrare pentru clienții cu venit recurent minim de 700 lei/lună ; pentru tinerii 18–24 de ani , pachetul „nu implică niciun cost”; pentru clienții peste 24 de ani fără venit recurent minim de 700 lei/lună: 9 lei/lună , iar din aprilie 2026 : 15 lei/lună . În listă sunt menționate și beneficii operaționale: cont în lei, transferuri în lei sau euro, retrageri de la orice bancomat, încasări în mai multe valute, schimb valutar preferențial în limita a 10.000 lei/lună și acces la „Cashback Bazar”, plus dobânzi mai mari la depozite noi și mai mici la credite (fără a fi precizate nivelurile). [...]
Grupul Banca Transilvania pierde unul dintre fondatorii Victoriabank , după ce Victor Țurcan , vicepreședinte al Consiliului de Administrație al băncii, a încetat din viață, potrivit Victoriabank . Pentru instituție, dispariția sa înseamnă pierderea unei figuri-cheie de guvernanță și a unui reper istoric al băncii, cu impact direct asupra continuității simbolice și a memoriei organizaționale într-o piață bancară unde încrederea și stabilitatea contează. Victor Țurcan este prezentat ca „vizionar și deschizător de drumuri” în sistemul bancar din Republica Moldova, cu un rol semnificativ în înființarea Victoriabank în 1989, descrisă drept prima bancă comercială din țara vecină. Potrivit comunicatului, timp de 35 de ani a contribuit la dezvoltarea Victoriabank, bancă ce este astăzi parte a Grupului Banca Transilvania și una dintre cele mai mari instituții de credit din Republica Moldova. Publicația menționează că a rămas „până în ultimul moment” legat de bancă. Context biografic și repere publice Victoriabank mai arată că Victor Țurcan este protagonistul cărții „Exploratorul”, scrisă de Serghei Evstratiev și publicată în Republica Moldova în 2012. De asemenea, comunicatul menționează că lucra „chiar zilele trecute” la o carte despre bancă și viața lui, pe care intenționa să o lanseze odată cu aniversarea de 78 de ani. În același mesaj, banca transmite condoleanțe familiei și colegilor din Victoriabank și amintește de intervențiile lui Victor Țurcan în podcastul VB Talks , înregistrate în 2023, ca „amintire valoroasă” a spiritului său antreprenorial și a poveștii Victoriabank. [...]
Raiffeisen Bank își extinde cu circa 30% echipa dedicată IMM-urilor până la final de an , într-o mișcare care vizează întărirea capacității operaționale și specializarea relației cu antreprenorii, potrivit Raiffeisen Bank . Banca spune că dezvoltă Divizia Antreprenori prin roluri noi și investiții în expertiză, pe fondul nevoilor „în evoluție” ale mediului antreprenorial. Creșterea de personal este însoțită de introducerea unor roluri specializate, între care „responsabil clientelă comunitate”, poziție gândită pentru o relație mai apropiată cu antreprenorii și pentru suport personalizat, conform informațiilor publicate de bancă. Ce se schimbă în modelul de acoperire pentru IMM-uri Raiffeisen Bank indică două direcții principale în reorganizarea segmentului: extinderea echipei Diviziei Antreprenori, cu o creștere estimată de aproximativ 30% a numărului de poziții până la finalul lui 2026; specializarea interacțiunii cu clienții prin roluri noi, inclusiv „responsabil clientelă comunitate”, orientat spre adaptarea serviciilor la specificul antreprenorilor. Banca susține că echipa extinsă are o vechime medie de 11,5 ani în bancă, peste media organizației, element prezentat ca argument pentru continuitate și acces la expertiză. „Extinderea Diviziei Antreprenori confirmă angajamentul Raiffeisen Bank de a transforma relația cu antreprenorii într-un parteneriat activ pe termen lung, susținut de oameni cu experiență, structuri specializate și un ecosistem în continuă dezvoltare.” Declarația îi aparține lui Ionuț Pătrăhău , vicepreședinte, Divizia Antreprenori, Raiffeisen Bank România. Context: divizie separată și comunitatea GatadeBusiness Inițiativa se leagă de strategia începută în 2025, când Raiffeisen Bank a creat Divizia Antreprenori ca structură dedicată exclusiv gestionării relației cu întreprinderile mici și mijlocii. În martie 2026, banca a lansat comunitatea GatadeBusiness, descrisă ca un „ecosistem” care reunește soluții financiare, parteneri și instrumente digitale pentru antreprenori. Potrivit băncii, comunitatea s-a extins ulterior prin parteneriate în zone precum tehnologie și securitate cibernetică, facturare electronică, semnătură digitală și contabilitate. Raiffeisen Bank precizează că deservește aproximativ 2,3 milioane de clienți, persoane fizice și juridice, pe piața din România. [...]
