România are capital, dar extinderea regională a firmelor se blochează în „coerența economică” și în execuție, iar asta limitează apariția unor „campioni regionali”, susține Bogdan Pleșuvescu, într-o analiză publicată de Banca Transilvania. În lipsa unui ecosistem stabil, construit și menținut de zona de guvernanță, investițiile românești ajung să aibă planuri și strategie, dar să piardă ritmul la implementare, mai ales când se schimbă guvernele.

Pleșuvescu argumentează că, pentru ca afacerile locale să se scaleze (adică să crească replicând modelul de business în alte piețe), nu este suficientă finanțarea bancară, ci e nevoie de proiecte publice și de un cadru coerent care să susțină extinderea externă, așa cum se întâmplă în Polonia, Ungaria sau Germania. În România, spune el, există know-how și dorință, însă „ne pierdem în execuție”.

De ce contează pentru bănci: proiectele „finanțabile” sunt greu de găsit

Un efect direct al acestei lipse de coerență este că băncile întâmpină dificultăți în a identifica proiecte care pot fi finanțate în condiții prudente. Pleșuvescu leagă discuția și de nivelul redus al intermedierii financiare (creditarea raportată la economie): în România, intermedierea financiară este „spre 50% din PIB”, în timp ce în Europa este „peste 100%”. Separat, finanțarea bancară a sectorului non-guvernamental este „undeva la 24% din PIB”, față de „90%” media europeană.

În acest context, miza nu este doar creșterea creditării, ci orientarea ei către investiții care dezvoltă companiile și le ajută să se extindă, inclusiv în afara țării. Pleșuvescu subliniază că băncile operează într-un cadru strict reglementat de evaluare a riscului (analiză financiară, verificarea planurilor de afaceri, teste de stres), ceea ce limitează finanțarea la proiecte considerate viabile.

Cum arată, în viziunea BT, compania „pregătită” de extindere regională

Pentru a obține finanțare destinată extinderii, o companie trebuie, în primul rând, să fi demonstrat performanță pe piața din România. Pe lângă acest istoric, sunt necesare:

• o structură de guvernanță corporativă bine pusă la punct și transparentă, cu proces decizional clar;
• un plan de afaceri coerent pe termen lung;
• un plan de investiții argumentat, cu explicația „de ce” pentru investițiile propuse (indiferent dacă sunt pe orizontală sau pe verticală).

BT menționează că are în portofoliu clienți finanțați pentru extindere în piețe precum Italia, Spania, Germania sau Ungaria, dar admite că România nu este încă la nivelul Poloniei, urmând ca fenomenul să se amplifice pe măsură ce apar mai multe exemple de succes.

Lecția Republicii Moldova: oamenii, „baza” următoarelor extinderi

În cazul extinderii Grupului Banca Transilvania în Republica Moldova, Pleșuvescu pune accent pe rolul echipelor care merg în afara țării: acestea accelerează transferul de know-how și implementarea culturii organizaționale, iar pe termen mai lung devin o „pepinieră” pentru viitoare dezvoltări externe. O parte dintre oamenii formați în Republica Moldova au fost aduși în BT și „vor fi implicați cel mai probabil” în eventuale extinderi, potrivit sursei.