Știri
Știri din categoria Bănci
Banca Transilvania își menține ținta de creștere a creditării în 2026, în pofida turbulențelor politice și geopolitice, iar managementul vede în continuare spațiu de extindere pe piața locală și, selectiv, în regiune, potrivit declarațiilor publicate de Banca Transilvania după prima zi a ZF Bankers Summit 2026.
Banca spune că bugetul pentru 2026 a fost construit în noiembrie și nu a fost modificat, în ciuda schimbărilor „externe și interne”, inclusiv a contextului geopolitic din Orientul Mijlociu și a situației politice interne. În acest cadru, BT își păstrează angajamentul de a livra „o creștere de aproape 10% a creditării”, în timp ce CEO-ul Ömer Tetik afirmă că stabilitatea sistemului bancar este „foarte solidă” din perspectiva capitalizării și lichidității.
În viziunea conducerii, miza rămâne piața locală, pe fondul „potențialului de creditare și de creștere”. Ömer Tetik a indicat și o țintă de ritm pentru bilanț: banca ar fi reușit să își dubleze activele la fiecare cinci ani în ultimele cicluri, iar aceasta ar fi și ținta „cel puțin pentru următorii cinci ani”.
În paralel, BT ia în calcul o prezență externă limitată, prin deschiderea de birouri reprezentative sau sucursale în „câteva țări din jurul României”, fără a viza piețe mari precum Franța sau Germania, unde competiția bancară este deja foarte puternică.
Pe zona de economie reală, banca indică o tranziție de la creșterea bazată pe consum către producție, industrializare și infrastructură, cu o cerere mai temperată în retail și la companiile mici, dar încă prezentă.
În ceea ce privește segmentele cu ritm mai ridicat de creștere și cerere de creditare, BT menționează:
Pe retail, banca a raportat că în primul trimestru a deschis „peste 130.000 de conturi”, iar plățile prin BT Pay sunt descrise ca fiind „foarte populare” pe piața locală. Oana Ilaș a mai spus că, dintre aproximativ 5 milioane de clienți de retail, doar 1,2–1,3 milioane au un produs de creditare, ceea ce mută accentul pe experiența clientului ca bază pentru relația pe termen lung.
Cosmin Călin a arătat că, după un 2025 „foarte bun”, în 2026 banca a continuat „așezarea organizației” și valorificarea sinergiilor rezultate din integrarea OTP Bank România, alături de creșterea organică.
În zona de fuziuni și achiziții (M&A), BT vede „un potențial foarte mare”, fără a nominaliza un sector anume, și leagă tranzacțiile de o platformă pentru finanțări viitoare. În același timp, Călin a indicat că rata creditelor neperformante (NPL) este „sub 1%” în acest segment, ca argument de gestionare prudentă a expunerilor.
Din perspectiva riscului, Cătălin Caragea a indicat „politicul” drept factor comun, cu efecte în special asupra riscului de credit. El a avertizat că riscul de finanțare poate fi afectat imediat în cazul unui downgrade, ceea ce ar crește costul finanțării și s-ar transmite mai departe în prețuri, inclusiv în costul creditării.
BT spune că nu exclude sectoare de la finanțare, cu excepția celor cu risc reputațional, însă indică domenii care necesită atenție sporită, precum construcțiile, și subliniază importanța evitării finanțărilor speculative. Caragea a mai menționat sectoare dependente de prețul energiei – transport, logistică și posibil industria prelucrătoare – care pot fi afectate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Aurel Bernat a spus că portofoliile și ETF-urile (fonduri tranzacționate la bursă) „încep să câștige tracțiune”, pe fondul unui context inflaționist și al căutării de alternative investiționale. El a indicat că BT a ajuns la „500.000 de clienți în fondurile de investiții”, dar a nuanțat că intrările în fonduri sunt relativ mici față de stocul de depozite: „5–6 miliarde de lei pe an”, nivel care, în opinia sa, nu ar impacta semnificativ totalul depozitelor.
În același timp, Bernat a afirmat că baza de depozite este în continuare în creștere și a menționat o creștere „de două cifre” a onboarding-ului (înrolarea de clienți), fără a oferi un procent exact.
Între subiectele de reglementare, Ömer Tetik a comentat investigația Consiliului Concurenței, anticipând că scenariul de bază ar presupune „litigii și discuții” în următorii patru-cinci ani, în eventualitatea aplicării unor amenzi. El a spus că obiectivul băncii este să demonstreze că nu a existat un cartel sau înțelegeri și că evoluția ROBOR a fost determinată de factori de piață (piețe internaționale, inflație și rata de referință).
„Scenariul de bază este că în următorii patru-cinci ani vor exista litigii și discuții, în eventualitatea aplicării unor amenzi.”
Pentru piață, mesajul central rămâne că banca nu își ajustează planul de creștere pentru 2026, dar recunoaște că riscul politic și eventualele schimbări de percepție (inclusiv prin rating) pot influența rapid costul finanțării și, implicit, condițiile de creditare în economie.
Recomandate
Banca Transilvania își consolidează poziția în clasamentele de brand, cu o valoare estimată la 876 milioane de euro. Potrivit Banca Transilvania , banca a urcat pe locul 2 în topul Brand Finance România 50 (ediția 2026), de pe poziția a treia, pe fondul creșterii valorii de brand. Evaluarea Brand Finance România 50 2026 este realizată de Brand Finance (Marea Britanie), companie specializată în evaluarea brandurilor. În același timp, BT indică și o recunoaștere la nivel european: banca este „cel mai puternic brand bancar din Europa” în 2026, cu un scor Brand Strength Index (BSI) de 92,9 din 100 și rating AAA+, conform raportului Brand Finance Banking 500 2026 , publicat în martie 2026. De ce contează: brandul devine un activ economic măsurabil În metodologia Brand Finance, „valoarea brandului” este definită ca beneficiul economic net pe care l-ar genera licențierea brandului pe piața liberă — un indicator al contribuției comerciale a brandului la performanța generală a companiei. Separat, „puterea brandului” măsoară soliditatea și diferențierea față de competitori, pe baza unor indicatori precum reputația, loialitatea și percepția publică. În comunicat este inclusă și o declarație a directorului general, Ömer Tetik : „Rezultatele vorbesc, înainte de toate, despre relațiile pe care noi, ca brand, le construim. Un brand devine cu adevărat puternic atunci simplifică alegeri, când este apreciat și, mai ales, dorit.” Context: concentrarea valorii în topul brandurilor românești În 2026, valoarea totală a celor mai importante 50 de branduri românești a ajuns la 7,4 miliarde de euro, iar primele cinci branduri — Dacia, Banca Transilvania, DIGI, eMAG și Dedeman — reprezintă peste 54% din valoarea totală, conform datelor citate în comunicat. Brand Finance evaluează anual peste 6.000 dintre cele mai mari branduri la nivel global și publică peste 100 de analize care acoperă industrii și piețe din întreaga lume, mai arată sursa. [...]
Dimensiunea redusă a sectorului bancar din România limitează capacitatea economiei de a juca un rol regional și începe să capete relevanță geopolitică, în contextul reașezărilor din lanțurile de valoare, potrivit HotNews , care citează intervenția lui Florian Neagu, directorul Direcției de Stabilitate financiară din BNR, la ZF Bankers Summit. România are cel mai redus nivel de intermediere financiară din Uniunea Europeană, iar următoarea țară din clasament are un sector bancar de două ori mai mare, a spus Neagu. În același registru, Banca Transilvania „abia intră” în top 100 european, în timp ce PKO (Polonia) sau OTP (Ungaria) sunt de două ori mai mari. De ce contează: intermedierea financiară devine o temă de „relevanță regională” Indicatorul folosit cel mai des pentru a măsura intermedierea financiară este raportul dintre creditele acordate sectorului privat și PIB. Mesajul BNR, în lectura oficialului, este că într-un context de relocare a lanțurilor de valoare, o economie care vrea să fie „relevantă măcar regional” are nevoie de un sector financiar mai capabil să susțină finanțarea și extinderea companiilor. „Mesajul pe care îl avem în acest context de reașezare geopolitică și de relocare a lanțurilor de valoare, este că dacă vrei să fii relevant măcar regional, partea aceasta merită îmbunătățită.” Trei cauze structurale: finanțare din surse proprii, incluziune scăzută, programe cu garanții de stat Neagu a indicat trei explicații principale pentru dimensiunea redusă a sectorului: Modelul de finanțare al firmelor : companiile românești se bazează mai mult pe fonduri proprii și pe credit comercial, nu pe credite bancare, „invers față de media UE”. Creditul comercial „pare gratuit”, dar are o rată de neperformanță de trei ori mai mare decât creditele bancare, potrivit oficialului BNR. „Te poți finanța din el, dar nu te poți dezvolta din el.” Incluziune financiară redusă : România are o incluziune financiară de 71%, față de 94–95% media UE, cel mai mic nivel din blocul comunitar. O treime din populație nu interacționează cu sistemul bancar, conform aceleiași surse. Calitatea finanțărilor cu garanții de stat : rata creditelor neperformante generate de finanțările cu garanții de stat a ajuns „la aproape 10%”, mai mult decât dublu față de creditele fără garanții de stat. Concluzia lui Neagu este că, dacă statul vrea să sprijine investițiile, programele ar trebui să fie „mult mai țintite” și cu criterii mai riguroase. Ce soluții vede BNR: urmărirea firmelor în exterior și potențialul diasporei Printre direcțiile menționate se află programe guvernamentale mai bine țintite, dar și o strategie în care băncile să își urmeze clienții în afara țării, pe fondul creșterii numărului de firme românești care dezvoltă activități în exterior. Un alt „spațiu” de creștere este diaspora: România are „de departe” cel mai numeros grup de cetățeni rezidenți în alte state membre UE, potrivit lui Neagu, care indică posibilitatea ca băncile să urmeze business-ul firmelor și al populației aflate acolo. Marjele de dobândă: BNR respinge percepția că sunt „foarte mari” În intervenția sa, Neagu a contestat ideea că băncile din România operează cu marje de dobândă excesive. Pe baza statisticilor Băncii Centrale Europene și ale Comitetului European de Risc Sistemic, el a susținut că, pentru toate categoriile de credite (populație și companii), România se află „în jumătatea inferioară a clasamentului” la nivelul UE. [...]
Banca Transilvania își întărește conducerea pe segmentul companiilor mari , după ce Cosmin Călin a fost numit Director General Adjunct Large Corporate, Finanțări Structurate și Factoring, potrivit Banca Transilvania . Mișcarea vine într-un moment în care portofoliul de credite brute Large Corporate a ajuns la 36,6 miliarde de lei în primul trimestru, în creștere cu 1,8% față de decembrie 2025, iar resursele atrase au urcat cu 24%. Numirea îl plasează pe Călin la nivel de top management pentru una dintre liniile de business cu volum mare și impact direct în finanțarea companiilor mari, inclusiv prin produse precum finanțările structurate (finanțări construite pe nevoi și fluxuri specifice) și factoringul (finanțare pe baza facturilor). Continuitate în zona Large Corporate și experiență de peste 25 de ani Cosmin Călin lucrează în BT din 2018, când a preluat rolul de Director Executiv Senior Companii Mari, Finanțări Structurate și Factoring. Anterior, a avut o carieră de 13 ani la Banca Românească, Bancpost și EFG Bank, iar experiența sa include finanțări corporate și managementul riscului. În paralel, el este membru al Consiliului de Administrație al BT Pensii , companie din Grupul Financiar Banca Transilvania. De ce contează: presiunea de creștere pe un portofoliu de zeci de miliarde Datele raportate pentru primul trimestru indică o dinamică diferită între creditare și atragerea de resurse pe segmentul Large Corporate: portofoliul BT de credite brute Large Corporate: 36,6 miliarde de lei , +1,8% față de decembrie 2025; resurse atrase: +24% (banca nu detaliază în comunicat baza de raportare sau valoarea absolută). În acest context, promovarea semnalează o miză operațională: coordonarea creșterii și a structurării finanțărilor pentru companii mari, într-un segment unde volumele și riscurile sunt, de regulă, mai concentrate decât în retail sau IMM. [...]
Banca Transilvania își întărește conducerea pe zona de finanțări corporate , după ce Cosmin Călin a fost promovat în luna mai în funcția de director general adjunct corporate, potrivit Ziarul Financiar . Noua titulatură completă a lui Cosmin Călin este „deputy chief executive officer (deputy CEO) – large corporates, project finance și factoring”, conform profilului său de LinkedIn, menționează publicația. Practic, rolul vizează coordonarea relației cu companiile mari, a finanțărilor de proiect (project finance – credite structurate în jurul fluxurilor de numerar ale proiectului) și a factoringului (finanțare pe baza facturilor). Anterior, Cosmin Călin a fost director executiv large corporate la Banca Transilvania timp de peste opt ani, din martie 2018 până în mai 2026. Banca Transilvania este cea mai mare bancă din România după active, iar mutarea indică o consolidare a managementului pe segmentele corporate cu impact direct în volumul de creditare și în structura veniturilor din finanțări pentru companii. [...]
Profitabilitatea agregată a băncilor din România a coborât în T1 2026 la cel mai redus nivel din ultimii patru ani , pe fondul unei scăderi a profitului și al deteriorării indicatorilor de rentabilitate, potrivit Economedia , care citează date BNR. Profitul agregat al sistemului bancar a scăzut cu 9,3% față de primul trimestru din 2025, până la 3,35 miliarde lei (657 milioane euro). Măsurat în euro, scăderea a fost de 11,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform Bne IntelliNews. Taxa bancară suplimentară apasă pe rezultate Un factor important menționat este majorarea taxei bancare suplimentare (taxa pe cifra de afaceri) la 4% din veniturile brute, de la 2% anterior, aplicată de la jumătatea anului trecut. Aceasta a contribuit la reducerea profitabilității sectorului, într-un moment în care randamentele începuseră deja să se tempereze după anii de profituri ridicate. Scăderea nu a fost uniformă între bănci: liderul de piață Banca Transilvania (BVB: TLV) a raportat în primul trimestru un profit cu 26% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut, de 950 milioane lei. Rentabilitatea scade, deși activele cresc Indicatorii de rentabilitate au coborât la minimele ultimilor patru ani: rentabilitatea anualizată a activelor (ROA) a scăzut la 1,39%, de la 1,67% în T1 2025; rentabilitatea anualizată a capitalului propriu (ROE) a coborât la 14,1%, de la 18,2%. În paralel, activele bancare au continuat să crească, dar avansul a fost apropiat de inflație. Activele medii ale sistemului bancar au urcat cu 8,9% față de T1 2025, la 964 miliarde lei, iar activele la final de trimestru au ajuns la 970 miliarde lei (190 miliarde euro). În același timp, sursa notează o inflație medie de 9,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. Calitatea activelor: creștere moderată a creditelor neperformante Calitatea activelor a rămas „relativ stabilă”, însă ponderea creditelor neperformante a crescut la 2,8% în primul trimestru, de la 2,5% în T1 2025. În ansamblu, sectorul bancar din România rămâne printre cele mai profitabile din Europa, susținut de marje de dobândă ridicate, dar încetinirea activității economice începe să se vadă în randamente, pe fondul unei presiuni fiscale mai mari asupra veniturilor băncilor. [...]
România are capital, dar extinderea regională a firmelor se blochează în „coerența economică” și în execuție , iar asta limitează apariția unor „campioni regionali”, susține Bogdan Pleșuvescu , într-o analiză publicată de Banca Transilvania . În lipsa unui ecosistem stabil, construit și menținut de zona de guvernanță, investițiile românești ajung să aibă planuri și strategie, dar să piardă ritmul la implementare, mai ales când se schimbă guvernele. Pleșuvescu argumentează că, pentru ca afacerile locale să se scaleze (adică să crească replicând modelul de business în alte piețe), nu este suficientă finanțarea bancară, ci e nevoie de proiecte publice și de un cadru coerent care să susțină extinderea externă, așa cum se întâmplă în Polonia, Ungaria sau Germania. În România, spune el, există know-how și dorință, însă „ne pierdem în execuție”. De ce contează pentru bănci: proiectele „finanțabile” sunt greu de găsit Un efect direct al acestei lipse de coerență este că băncile întâmpină dificultăți în a identifica proiecte care pot fi finanțate în condiții prudente. Pleșuvescu leagă discuția și de nivelul redus al intermedierii financiare (creditarea raportată la economie): în România, intermedierea financiară este „spre 50% din PIB”, în timp ce în Europa este „peste 100%”. Separat, finanțarea bancară a sectorului non-guvernamental este „undeva la 24% din PIB”, față de „90%” media europeană. În acest context, miza nu este doar creșterea creditării, ci orientarea ei către investiții care dezvoltă companiile și le ajută să se extindă, inclusiv în afara țării. Pleșuvescu subliniază că băncile operează într-un cadru strict reglementat de evaluare a riscului (analiză financiară, verificarea planurilor de afaceri, teste de stres), ceea ce limitează finanțarea la proiecte considerate viabile. Cum arată, în viziunea BT, compania „pregătită” de extindere regională Pentru a obține finanțare destinată extinderii, o companie trebuie, în primul rând, să fi demonstrat performanță pe piața din România. Pe lângă acest istoric, sunt necesare: o structură de guvernanță corporativă bine pusă la punct și transparentă, cu proces decizional clar; un plan de afaceri coerent pe termen lung; un plan de investiții argumentat, cu explicația „de ce” pentru investițiile propuse (indiferent dacă sunt pe orizontală sau pe verticală). BT menționează că are în portofoliu clienți finanțați pentru extindere în piețe precum Italia, Spania, Germania sau Ungaria, dar admite că România nu este încă la nivelul Poloniei, urmând ca fenomenul să se amplifice pe măsură ce apar mai multe exemple de succes. Lecția Republicii Moldova: oamenii, „baza” următoarelor extinderi În cazul extinderii Grupului Banca Transilvania în Republica Moldova, Pleșuvescu pune accent pe rolul echipelor care merg în afara țării: acestea accelerează transferul de know-how și implementarea culturii organizaționale, iar pe termen mai lung devin o „pepinieră” pentru viitoare dezvoltări externe. O parte dintre oamenii formați în Republica Moldova au fost aduși în BT și „vor fi implicați cel mai probabil” în eventuale extinderi, potrivit sursei. [...]
