Bănci03 iun. 2026
Banca Transilvania își menține ținta de creștere a creditării în 2026 și vizează dublarea activelor în cinci ani - bugetul nu a fost modificat, în pofida riscurilor geopolitice și politice
Banca Transilvania își menține ținta de creștere a creditării în 2026, în pofida turbulențelor politice și geopolitice , iar managementul vede în continuare spațiu de extindere pe piața locală și, selectiv, în regiune, potrivit declarațiilor publicate de Banca Transilvania după prima zi a ZF Bankers Summit 2026 . Banca spune că bugetul pentru 2026 a fost construit în noiembrie și nu a fost modificat, în ciuda schimbărilor „externe și interne”, inclusiv a contextului geopolitic din Orientul Mijlociu și a situației politice interne. În acest cadru, BT își păstrează angajamentul de a livra „o creștere de aproape 10% a creditării”, în timp ce CEO-ul Ömer Tetik afirmă că stabilitatea sistemului bancar este „foarte solidă” din perspectiva capitalizării și lichidității. Creștere: focus pe România, dar cu opțiuni în regiune În viziunea conducerii, miza rămâne piața locală, pe fondul „potențialului de creditare și de creștere”. Ömer Tetik a indicat și o țintă de ritm pentru bilanț: banca ar fi reușit să își dubleze activele la fiecare cinci ani în ultimele cicluri, iar aceasta ar fi și ținta „cel puțin pentru următorii cinci ani”. În paralel, BT ia în calcul o prezență externă limitată, prin deschiderea de birouri reprezentative sau sucursale în „câteva țări din jurul României”, fără a viza piețe mari precum Franța sau Germania, unde competiția bancară este deja foarte puternică. Unde vede banca cerere și investiții Pe zona de economie reală, banca indică o tranziție de la creșterea bazată pe consum către producție, industrializare și infrastructură, cu o cerere mai temperată în retail și la companiile mici, dar încă prezentă. În ceea ce privește segmentele cu ritm mai ridicat de creștere și cerere de creditare, BT menționează: energie regenerabilă, stocare și baterii; infrastructură (de la spitale la drumuri); agricultură (irigații și utilaje), cu potențial de a crește rolul României ca furnizor de produse alimentare pentru Europa. Pe retail, banca a raportat că în primul trimestru a deschis „peste 130.000 de conturi”, iar plățile prin BT Pay sunt descrise ca fiind „foarte populare” pe piața locală. Oana Ilaș a mai spus că, dintre aproximativ 5 milioane de clienți de retail, doar 1,2–1,3 milioane au un produs de creditare, ceea ce mută accentul pe experiența clientului ca bază pentru relația pe termen lung. Integrarea OTP și M&A: oportunități, dar cu disciplină de risc Cosmin Călin a arătat că, după un 2025 „foarte bun”, în 2026 banca a continuat „așezarea organizației” și valorificarea sinergiilor rezultate din integrarea OTP Bank România, alături de creșterea organică. În zona de fuziuni și achiziții (M&A), BT vede „un potențial foarte mare”, fără a nominaliza un sector anume, și leagă tranzacțiile de o platformă pentru finanțări viitoare. În același timp, Călin a indicat că rata creditelor neperformante (NPL) este „sub 1%” în acest segment, ca argument de gestionare prudentă a expunerilor. Riscul politic și costul finanțării: principalul canal de transmisie Din perspectiva riscului, Cătălin Caragea a indicat „politicul” drept factor comun, cu efecte în special asupra riscului de credit. El a avertizat că riscul de finanțare poate fi afectat imediat în cazul unui downgrade, ceea ce ar crește costul finanțării și s-ar transmite mai departe în prețuri, inclusiv în costul creditării. BT spune că nu exclude sectoare de la finanțare, cu excepția celor cu risc reputațional, însă indică domenii care necesită atenție sporită, precum construcțiile, și subliniază importanța evitării finanțărilor speculative. Caragea a mai menționat sectoare dependente de prețul energiei – transport, logistică și posibil industria prelucrătoare – care pot fi afectate de conflictul din Orientul Mijlociu. Investiții: depozitele cresc, fondurile câștigă teren, dar impactul rămâne limitat Aurel Bernat a spus că portofoliile și ETF-urile (fonduri tranzacționate la bursă) „încep să câștige tracțiune”, pe fondul unui context inflaționist și al căutării de alternative investiționale. El a indicat că BT a ajuns la „500.000 de clienți în fondurile de investiții”, dar a nuanțat că intrările în fonduri sunt relativ mici față de stocul de depozite: „5–6 miliarde de lei pe an”, nivel care, în opinia sa, nu ar impacta semnificativ totalul depozitelor. În același timp, Bernat a afirmat că baza de depozite este în continuare în creștere și a menționat o creștere „de două cifre” a onboarding-ului (înrolarea de clienți), fără a oferi un procent exact. Context: investigația Consiliului Concurenței privind ROBOR Între subiectele de reglementare, Ömer Tetik a comentat investigația Consiliului Concurenței, anticipând că scenariul de bază ar presupune „litigii și discuții” în următorii patru-cinci ani, în eventualitatea aplicării unor amenzi. El a spus că obiectivul băncii este să demonstreze că nu a existat un cartel sau înțelegeri și că evoluția ROBOR a fost determinată de factori de piață (piețe internaționale, inflație și rata de referință). „Scenariul de bază este că în următorii patru-cinci ani vor exista litigii și discuții, în eventualitatea aplicării unor amenzi.” Pentru piață, mesajul central rămâne că banca nu își ajustează planul de creștere pentru 2026, dar recunoaște că riscul politic și eventualele schimbări de percepție (inclusiv prin rating) pot influența rapid costul finanțării și, implicit, condițiile de creditare în economie. [...]