Știri
Știri din categoria Bănci
Banca Transilvania este banca principală pentru 70% dintre brandurile românești de top, conform unei analize publicate de Ziarul Financiar. Această ediție a analizei „Branduri românești” evidențiază rolul semnificativ al Băncii Transilvania în ecosistemul economic local, fiind implicată în deciziile și planurile companiilor românești de succes.
Analiza, lansată în martie 2026, cuprinde 100 de branduri românești care au avut un impact semnificativ asupra economiei naționale. Aceste companii provin din diverse orașe ale țării, inclusiv București, Cluj, Bacău, Iași, Sibiu, Brașov, Timișoara, Alba, Craiova, Buzău, Satu Mare și Arad.
Pentru Banca Transilvania, a fi banca principală pentru aceste companii înseamnă nu doar furnizarea de servicii bancare, ci și participarea activă în dezvoltarea și implementarea strategiilor lor de afaceri. Banca joacă un rol esențial într-un ecosistem economic în care fiecare jucător contribuie la creșterea și dezvoltarea societății.
„Pentru Banca Transilvania, înseamnă să fie parte din deciziile, planul și curajul lor, dar – la nivel mult mai mare – să aibă un rol activ într-un ecosistem în care fiecare jucător contribuie și aduce ceva valoros economiei și societății.”
În prezent, peste 550.000 de companii, de la start-up-uri la corporații mari, colaborează cu Banca Transilvania. Aceasta se numără și ea printre brandurile românești remarcate de Ziarul Financiar în cadrul analizei.
Lista orașelor din care provin aceste companii include:
Această implicare a Băncii Transilvania subliniază importanța sa ca pilon financiar pentru companiile românești și contribuția sa la dezvoltarea economică a țării. În plus, banca își extinde constant serviciile și inițiativele pentru a sprijini inovația și creșterea economică, așa cum reiese și din alte proiecte și parteneriate recente.
Recomandate
Banca Transilvania își actualizează agenda publică de comunicare , printr-un flux de „Noutăți” care grupează materiale recente despre poziționarea băncii ca angajator, raportări periodice de tip „Grupul BT News” și mesaje de piață despre relația cu companiile românești, potrivit Newsroom BT . Pentru mediul de afaceri, miza este una operațională: aceste actualizări indică temele pe care banca le prioritizează în relația cu clienții, angajații și ecosistemul local. Ce apare în cele mai recente „Noutăți” În lista de materiale afișate pe pagina „Noutăți” sunt evidențiate, cu dată de publicare, următoarele subiecte: „BT, printre cei mai doriți angajatori din România, potrivit studiului Catalyst Solutions 2026 ” (15 mai 2026); „Grupul BT News: Aprilie 2026” (30 aprilie 2026); „Brandurile românești cresc împreună. Pentru 70% din acestea, BT este banca principală” (1 aprilie 2026); „Grupul BT News: Martie 2026” (31 martie 2026); „Voluntarii, BT și Electric Castle au continuat în martie împădurirea EC Village” (30 martie 2026); „BT contribuie la performanța României în Global Innovation Index ” (30 martie 2026). De ce contează pentru companii și piață Selecția de subiecte sugerează trei direcții urmărite în comunicarea curentă a băncii: competiția pentru forță de muncă (tema de angajator), informarea periodică despre activitatea grupului (materialele lunare „Grupul BT News”) și poziționarea în raport cu companiile românești (inclusiv afirmația că pentru 70% dintre brandurile românești menționate, BT este banca principală). Pagina funcționează, practic, ca un tablou de bord al temelor pe care banca le scoate în față în acest moment, fără a oferi în acest extras detalii suplimentare despre metodologii, indicatori sau rezultate financiare. Pentru astfel de detalii, ar fi necesară consultarea fiecărui material individual listat în „Noutăți”. [...]
Fitch a ridicat ratingul BT la „BBB”, peste cel suveran, ceea ce poate susține finanțarea mai ieftină pe piețele externe , într-un context în care ratingul României rămâne cu perspectivă negativă, potrivit Banca Transilvania . Fitch Ratings a crescut ratingul de emitent pe termen lung (IDR) al Băncii Transilvania de la „BBB-” la „BBB”, cu o treaptă peste ratingul de țară. În mod obișnuit, ratingul unei bănci nu depășește ratingul țării în care operează, deoarece riscurile macroeconomice și politice se transmit în întregul sistem financiar. De ce contează: semnal pentru costul și accesul la finanțare Agenția justifică diferențierea prin faptul că BT ar fi „mai rezilientă decât mediul în care operează”, invocând performanțe financiare puternice, capitalizare „foarte bună”, acces la piețele internaționale și strategia de finanțare prin obligațiuni eligibile MREL (instrumente cerute de reglementări pentru capacitatea băncilor de a absorbi pierderi în caz de criză). În același timp, Fitch notează că ratingul de emitent pe termen lung rămâne influențat de ratingul suveran al României, a cărui perspectivă este în continuare negativă. Ce a stat în spatele deciziei Fitch Conform informațiilor din comunicat, creșterea ratingului vine în urma: actualizării criteriilor de evaluare pentru unele bănci din Europa Centrală și de Est, inclusiv BT; evidențierii rezilienței băncii, susținută de rezultate financiare solide și capacitatea de a absorbi șocuri economice; finanțării atrase de BT începând cu 2023: aproape 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), prin șapte emisiuni de obligațiuni eligibile MREL. Alte ratinguri: depozite și instrumente de datorie Fitch a acordat și ratinguri pentru depozite: „BBB” pentru depozitele pe termen lung, cu o treaptă peste ratingul de viabilitate al băncii („bbb-”), ceea ce, potrivit comunicatului, reflectă un nivel suplimentar de protecție pentru clienți; „F3” pentru depozitele pe termen scurt, menținut. În tabelul publicat, BT mai arată că: IDR pe termen scurt rămâne „F3”; ratingul de viabilitate (VR) rămâne „bbb-”; „Senior Non-Preferred” este „BBB-”. Următorul reper Banca Transilvania anunță că va publica rezultatele financiare pentru primul trimestru pe 22 mai 2026. [...]
Fitch a urcat ratingul Băncii Transilvania peste cel al României, susținut de „bufferul” de rezoluție , un indicator care poate influența costul de finanțare și percepția de risc a băncii în relația cu investitorii și deponenții, potrivit Profit . Agenția explică decizia prin excluderea datoriei senior de rezoluție din obligațiile de referință pentru IDR (Issuer Default Rating – ratingul riscului de neplată al emitentului), prin „bufferul” foarte mare de datorie de rezoluție al Băncii Transilvania și prin considerentele legate de riscul de țară. „La finalul anului 2025, bufferul de datorie de rezoluție era de 17% din activele ponderate la risc (RWA) și ne așteptăm să rămână sustenabil peste 15%.” Plafonarea la o treaptă peste ratingul suveran și perspectiva negativă În cazul Băncii Transilvania, Fitch precizează că ratingul pe termen lung al băncii și ratingul aferent datoriei senior negarantate sunt limitate de riscul de țară, astfel că sunt plafonate la o treaptă peste ratingul „BBB-” al României. Perspectiva pentru IDR-ul pe termen lung este negativă, în linie cu cea a statului român. Ce ratinguri a atribuit Fitch pentru depozite Fitch a atribuit Băncii Transilvania: rating pentru depozite pe termen lung: „BBB”; rating pentru depozite pe termen scurt: „F3”. Agenția arată că ratingul pentru depozite pe termen lung este cu o treaptă peste ratingul de viabilitate (VR) al băncii, aflat la „bbb-”, pe fondul opiniei revizuite privind creșterea protecției deponenților, susținută de bufferul ridicat de datorie de rezoluție. În același timp, Fitch a confirmat ratingul IDR pe termen scurt la „F3” și explică menținerea la acest nivel prin faptul că scorul de finanțare și lichiditate nu este suficient de mare pentru a justifica ratinguri pe termen scurt mai ridicate. Context: CEC Bank și Libra Internet Bank Separat, Fitch a îmbunătățit și calificativul pe termen lung al CEC Bank, de la „BB” la „BB+”, cu perspectivă stabilă, invocând bufferul ridicat de datorie de rezoluție și îmbunătățirea protecției deponenților, conform Profit . Tot separat, Fitch a atribuit Libra Internet Bank ratinguri pentru depozitele pe termen lung și scurt la „BB/B”, iar ratingul pentru depozite pe termen lung este cu o treaptă peste VR-ul băncii („bb-”), pe baza evaluării privind protecția crescută a deponenților, ca urmare a respectării cerinței de buffer de rezoluție și a strategiei de rezoluție aplicabile. [...]
Banca Transilvania spune că miza investigației ROBOR este reputațională, nu amenda , iar o decizie a Consiliului Concurenței este așteptată „probabil la început de luna iunie”, potrivit Ziarul Financiar . Investigația a fost declanșată din oficiu în noiembrie 2022, după ce ROBOR a depășit 8%, iar președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu , a declarat la ZF Live că raportul experților instituției este finalizat, a fost transmis băncilor și a fost „muncit și validat cu Comisia Europeană”. Dosarul vizează zece instituții de credit care participă la formarea ROBOR. De ce contează: risc de reglementare și cost reputațional pentru o bancă listată Banca Transilvania (TLV) afirmă că „impactul reputațional al acuzațiilor depășește cu mult orice sancțiune financiară” și că obiectivul său este să demonstreze autorității de concurență – și, dacă va fi cazul, „altor autorități sau instanțe” – că acuzațiile „nu sunt reale” și nu reflectă modul în care funcționează piața financiară. În răspunsurile transmise publicației, banca leagă reputația sistemului bancar de percepția investitorilor asupra României și de stabilitatea financiară, argumentând că sectorul este reglementat și supravegheat de Banca Națională a României (BNR) și că, în criza precedentă, statul nu a fost nevoit să intervină pentru salvarea unei bănci. Argumentul economic al băncii: ROBOR mai mare ar aduce costuri pe „întregul portofoliu de resurse” BT susține că, din perspectiva stimulentelor economice, băncile ar avea „mult mai mult de pierdut decât de câștigat” din creșterea ROBOR. În cazul Băncii Transilvania, creditele legate de ROBOR ar reprezenta „doar 13% din totalul activelor”, ceea ce ar însemna că venituri suplimentare ar apărea pe o parte limitată din portofoliu, în timp ce costurile cu resursele atrase ar crește pe întreg portofoliul. Banca mai afirmă că, la BT, ROBOR se actualizează pentru contractele de credit la sfârșitul trimestrului, nu imediat, ceea ce ar crea un decalaj între creșterea costurilor și ajustarea veniturilor. Fixing supravegheat de BNR și comparația cu LIBOR Banca precizează că nu poate comenta raportul preliminar primit, deoarece este confidențial, și spune că se va raporta doar la informațiile publice. În acest cadru, BT contestă ideea că participarea la un „fixing” (mecanism de stabilire a unei cotații de referință) organizat și supravegheat de BNR ar putea fi calificată drept practică anticoncurențială. În același timp, banca susține că paralela cu scandalul LIBOR „nu este corectă”, argumentând că, spre deosebire de LIBOR, ROBOR ar fi calculat transparent, reglementat și „supervizat” de banca centrală. Ce urmează: fără provizioane și fără negociere, dar cu opțiuni de contestare Banca afirmă că nu a constituit provizioane pentru riscul unei sancțiuni, invocând faptul că dosarul este într-o etapă preliminară și că se așteaptă ca acuzațiile să fie retrase. Dacă nu se va întâmpla, BT indică existența „multiplelor căi juridice” de contestare. Pe tema unei eventuale înțelegeri cu autoritatea de concurență pentru reducerea sancțiunii, poziția băncii este fermă: „În niciun caz. Nu putem să negociem despre acuzații care nu sunt reale.” [...]
Banca Transilvania își extinde oferta digitală pentru comercianți și clienți, cu plăți contactless pe iPhone și asigurare de locuință 100% online , potrivit paginii de comunicate a Banca Transilvania . Mișcările indică o accelerare a distribuției prin aplicații proprii, cu impact direct în zona de plăți la comercianți și în vânzarea de produse non-bancare. Plăți la comercianți: „Tap to Pay” pe iPhone, prin BT POS Într-un comunicat din 5 mai 2026, BT arată că aplicația BT POS include acum funcția „Tap to Pay” pe iPhone, care le permite comercianților din România să accepte plăți contactless. Din informațiile disponibile în feed, detaliile operaționale (condiții de eligibilitate, comisioane, calendar de implementare) nu sunt precizate. Produse non-bancare în aplicație: asigurare de locuință 100% online în BT Pay Într-un comunicat din 28 aprilie 2026, banca menționează că asigurarea de locuință este disponibilă 100% online, prin BT Pay, inclusiv pentru clienții BT care nu au împrumuturi ipotecare. Practic, distribuția se mută în canalul digital, ceea ce poate lărgi baza de clienți eligibili față de modelul tradițional legat de creditare. Context: investiții și guvernanță, în aceeași serie de comunicate Lista de comunicate mai include: parteneriatul BT în programul SME Eco-Tech pentru digitalizarea și tranziția verde a IMM-urilor (6 mai 2026); intrarea BT Asset Management în acționariatul AnimaWings (30 aprilie 2026); actualizări privind Consiliul de Administrație BT pentru perioada 2026–2030 și anunțuri privind dividende, acțiuni gratuite și componența CA (28 aprilie 2026). Din feed-ul publicat nu reies, însă, valori, termene sau parametri financiari care să permită cuantificarea impactului. [...]
BNR pune în vânzare din 7 mai două monede tematice, cu tiraj total de 8.000 de piese, la prețuri de 1.000 lei și 260 lei , o emisiune care țintește direct piața numismatică și cererea de colecție, potrivit Mediafax . Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din argint și una din tombac cuprat cu tema „ Steaua București – 40 de ani de la câștigarea Cupei Campionilor Europeni”. Monedele vor fi disponibile începând cu 7 mai. Prețuri, tiraje și valori nominale Conform informațiilor transmise, tirajele maxime aprobate sunt: 4.000 de piese pentru moneda din argint (valoare nominală 10 lei ); 4.000 de piese pentru moneda din tombac cuprat (valoare nominală 1 leu ). Prețurile de vânzare stabilite de BNR sunt: 1.000 lei (inclusiv TVA) pentru moneda din argint, cu certificatul de autenticitate; 260 lei (inclusiv TVA) pentru moneda din tombac cuprat, cu certificatul de autenticitate. Monedele au putere circulatorie pe teritoriul României , însă distribuția este organizată ca emisiune numismatică (pentru colecționare), la prețuri mult peste valoarea nominală. Cum arată monedele și cum sunt livrate Aversul monedei din argint include o interpretare grafică a Cupei Campionilor Europeni, inscripția „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2026”. Aversul monedei din tombac cuprat are aceeași temă, cu valoarea nominală „1 LEU” și anul „2026”. Reversul este comun pentru ambele: sigla Steaua București, o minge de fotbal în fundal și inscripțiile „CASTIGAREA CUPEI CAMPIONILOR EUROPENI” și „1986”. Monedele sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoțite de certificate de autenticitate în română, engleză și franceză, cu semnăturile guvernatorului BNR și ale casierului central. Unde se vând Lansarea în circuitul numismatic se face prin sucursalele regionale ale BNR din: București Cluj Constanța Dolj Iași Timiș Pentru BNR, emisiunea înseamnă o ofertă limitată, cu distribuție controlată, într-o zonă în care cererea este, de regulă, sensibilă la tiraj și la tema aleasă. [...]
