Știri
Știri din categoria Asigurări

Piața asigurărilor private de sănătate a ajuns la 1,2 miliarde de lei în prime subscrise, iar ASF avertizează că digitalizarea fără reguli poate crea excludere. Datele și mesajul vin dintr-o prezentare făcută de președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, la Aspen Healthcare Summit 2026, potrivit Libertatea.
La finalul ultimului an raportat, primele brute subscrise pe segmentul asigurărilor de sănătate (inclusiv activitatea sucursalelor) au totalizat 1,2 miliarde de lei, în creștere cu 11% față de anul precedent. În paralel, numărul de contracte active a urcat la 277.294, de la 246.520 în perioada anterioară, conform datelor centralizate de ASF.
În intervenția sa, Petrescu a încadrat creșterea ca semn al unei piețe „încă în formare”, dar cu „direcție” de dezvoltare, insistând că evoluția nu trebuie „supralicitată”, dar nici ignorată.
Șeful ASF a pus accentul pe rolul tehnologiei în prevenție și în evaluarea riscurilor, însă a avertizat că digitalizarea poate produce și efecte adverse dacă nu este însoțită de reguli și garanții pentru acces echitabil și protecția datelor personale.
„Digitalizarea trebuie tratată cu luciditate. Ea nu este magie administrativă și nici panaceu tehnologic. Este un instrument. Poate produce eficiență, dar poate produce și excludere, dacă nu este însoțită de reguli clare, acces echitabil și protecție reală a persoanei”.
Pentru ca asigurările private de sănătate să se extindă fără „confuzie” pentru consumatori, ASF indică cinci direcții pe care le consideră esențiale:
În același context, Petrescu a mai arătat că presiunile structurale asupra sistemului medical vor continua, invocând demografia și creșterea costurilor medicale, în timp ce tehnologia va aduce tratamente mai bune, dar și mai scumpe.
La eveniment a intervenit și Mircea Geoană, președintele Institutului Aspen România, care a susținut necesitatea digitalizării, iar Iulian Trandafir, membru în boardul Institutului Aspen, a afirmat că „se pierd 3,5 miliarde de euro pe an” în sistem și că reducerea acestor pierderi ar depinde de implementarea medicinei asistate de inteligență artificială, conform relatării.
Recomandate

Piața asigurărilor de garanții a urcat la 302 mil. lei în 2025 , pe fondul cererii generate de proiectele de infrastructură și de nevoia companiilor de a depune garanții pentru a participa la licitații publice, potrivit Ziarul Financiar , care citează date ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Volumul primelor brute subscrise pe această linie a ajuns la finalul lui 2025 la 302 mil. lei, în creștere cu 9% față de 2024. Comparativ cu nivelul de acum zece ani, subscrierile „aproape s-au triplat”, conform datelor ASF. De ce contează: legătura directă cu achizițiile publice și infrastructura Asigurările de garanții au evoluat în valuri, în funcție de dinamica proiectelor de infrastructură, unde companiile au nevoie, de regulă, fie de scrisoare de garanție bancară, fie de o asigurare de garanție pentru a putea participa la licitații. Publicația amintește că asigurările de garanții sunt instrumente de garantare eligibile, prevăzute în legislația achizițiilor publice , și sunt prezentate ca alternativă la scrisoarea de garanție bancară, fiind descrise drept „mai rapidă și mai convenabilă”. Un vârf în 2020, apoi scădere până în 2023 Recordul ultimului deceniu a fost în 2020, când primele brute subscrise au urcat la 460 mil. lei, după un avans anual de 67%. În același an, asigurările de garanții au depășit ca volum asigurările de sănătate, care au ajuns la 453 mil. lei, în creștere cu 19%. Din 2020 până în 2023, segmentul a intrat pe o pantă descendentă, iar din 2024 a reînceput să crească ușor, evoluție care a continuat și în 2025. Ce este, concret, o asigurare de garanție Acest tip de asigurare este o soluție financiară folosită de companii pentru: participarea la proceduri de achiziție publică; constituirea de garanții contractuale, acolo unde sunt cerute prin contracte sau documentații de licitație. [...]

Romgaz își reduce costurile de asigurare auto la 4,19 milioane lei (fără TVA), după licitație, și își întărește protecția la riscul tot mai frecvent al accidentelor cu vehicule fără RCA , potrivit Profit . Contractul, împărțit în două loturi (RCA și CASCO), fusese estimat inițial la 6,7 milioane lei (fără TVA). Romgaz cere explicit ca polița CASCO să acopere despăgubiri inclusiv în situațiile în care vinovatul nu are asigurare de răspundere civilă auto (RCA), în țară sau în afara țării, pe fondul creșterii numărului de accidente cu mașini neasigurate, problemă semnalată anterior de aceeași publicație. Cine asigură parcul auto și la ce preț În urma licitației, loturile au fost adjudecate astfel: RCA – Groupama : 1,29 milioane lei (fără TVA), față de o valoare estimată inițial la 3 milioane lei (fără TVA). Contract atribuit la 13 august. CASCO – Omniasig VIG : 2,89 milioane lei (fără TVA), față de o valoare estimată inițial la 3,7 milioane lei (fără TVA). Contract atribuit la 25 august. Valoarea cumulată a celor două loturi este de 4,19 milioane lei (fără TVA) . La procedură au existat trei oferte: Groupama, Omniasig și Allianz-Țiriac Asigurări. Ce schimbă Romgaz în acoperire: decontare directă la RCA și despăgubiri extinse la CASCO Pentru RCA, compania a cerut includerea clauzei de decontare directă (mecanism prin care păgubitul își recuperează dauna de la propriul asigurător, care apoi recuperează banii de la asigurătorul celui vinovat). Totodată, pentru vehiculele și utilajele care ies din patrimoniul companiei, Romgaz solicită returnarea primei aferente perioadei neconsumate . La CASCO, cerințele includ atât daune „clasice” (ciocniri, incendiu, fenomene meteo, vandalism, avarii cauzate de starea drumului, acțiunea animalelor), cât și pagube indirecte (transportul vehiculului avariat, cheltuieli de limitare a pagubelor, daune apărute în timpul măsurilor de salvare). Un punct distinct este acoperirea daunelor când vinovatul nu are RCA sau asigurare facultativă. Polița ar urma să acopere și riscuri de furt (total/parțial, inclusiv prin efracție sau tâlhărie) și anumite bunuri/dotări, în condițiile prevăzute în documentație, inclusiv cheltuieli pentru eliberarea unor noi acte în caz de furt. Condiție de participare care a exclus asigurători străini Romgaz a impus ca, pentru lotul RCA, să poată participa doar un asigurător autorizat de ASF care are rețea teritorială în fiecare județ , condiție care a exclus asigurători străini ce vând RCA în România prin „pașaport european” (drept de stabilire), precum Axeria Iard, Hellas Direct și Interamerican (Anytime), autorizați și supravegheați de autoritățile din țările de origine. Despăgubiri pentru persoane și bagaje (în euro) Documentația licitației prevede și acoperiri pentru persoanele și bagajele aflate în vehicul la momentul daunei: invalidități permanente: 10.000 euro/pers (aprox. 50.000 lei) deces: 10.000 euro/pers (aprox. 50.000 lei) indemnizație spitalizare: 300 euro/pers/zi (aprox. 1.500 lei/zi) avarie bagaje/persoană: 500 euro (aprox. 2.500 lei) cheltuieli transport persoane până la locul de înhumare: 200 euro (aprox. 1.000 lei) Pentru conversia în lei, Romgaz indică utilizarea cursului BNR de la data depunerii ofertei. [...]

Activele fondurilor de pensii private au urcat la 209,03 miliarde lei la finalul lui 2025 , în creștere cu 34% față de aceeași perioadă din 2024, potrivit Economica.net , care citează un anunț al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Autoritatea pune avansul pe seama contribuțiilor constante și a performanței investiționale, într-un context economic volatil. Componenta dominantă a sistemului rămâne Pilonul II (pensii administrate privat), cu active de 201,6 miliarde lei, tot după o creștere anuală de 34%. Pilonul III (pensii facultative) a ajuns la 7,42 miliarde lei, ASF indicând o evoluție similară și un interes în creștere pentru economisirea suplimentară. Raportat la dimensiunea economiei , activele totale ale sistemului de pensii private au ajuns la circa 11% din PIB, ceea ce consolidează rolul acestuia ca investitor instituțional și sursă de finanțare pentru economia reală. Din perspectiva participării, la finalul anului 2025 erau 9,46 milioane de participanți, față de 9,12 milioane în anul anterior: 8,46 milioane în Pilonul II și aproape un milion în Pilonul III. ASF mai arată că structura investițională a fondurilor rămâne prudentă: aproximativ 69% din portofolii sunt plasate în instrumente cu venit fix (de regulă titluri de stat și obligațiuni), iar 26% în acțiuni, pentru un echilibru între stabilitate și randament. Autoritatea apreciază că dinamica activelor, creșterea numărului de participanți și menținerea unei structuri echilibrate indică maturizarea sistemului și capacitatea de a genera randamente sustenabile pentru participanți. [...]

Lipsa RCA la trotinetele vizate de lege aduce amenzi de 1.000–2.000 lei , iar după modificarea legislativă din decembrie 2025 s-au încheiat doar 2.500 de polițe pentru astfel de vehicule, toate pe persoane fizice, potrivit Economica . Miza este una de reglementare și conformare: obligația nu se aplică tuturor trotinetelor, dar sancțiunile sunt similare celor din zona auto. Când devine obligatorie polița RCA pentru trotinetă Conform Legii 132/2007 (RCA), trebuie să aibă asigurare RCA orice mijloc de transport pe uscat cu propulsie proprie (electric sau cu motor termic), care nu se deplasează pe șine, doar dacă îndeplinește una dintre condițiile: are o viteză maximă constructivă mai mare de 25 km/h; sau are o masă proprie mai mare de 25 kg și o viteză maximă constructivă mai mare de 14 km/h. Pentru cei care intră sub incidența acestor criterii, conducerea fără RCA poate fi sancționată cu amenzi între 1.000 și 2.000 de lei , arată publicația. Câte polițe s-au încheiat și ce se întâmplă cu trotinetele de închiriat Din decembrie 2025, de când legea a fost modificată pentru a include obligativitatea de asigurare și pentru trotinete și biciclete cu motor, s-au încheiat 2.500 de asigurări RCA , toate pentru persoane fizice, potrivit datelor consultate de Economica. În același timp, operatorii mari de trotinete închiriabile (Bolt, Uber și alții) nu au cumpărat astfel de asigurări, însă articolul precizează că „nu era cazul” : trotinetele lor nu depășesc 25 kg și sunt setate la maximum 25 km/h, deci nu intră în condițiile care declanșează obligația RCA. Publicația mai notează că, până acum, niciuna dintre trotinetele asigurate nu a provocat daune , astfel că nu există dosare de daună pe acest segment. Context de risc: accidente și o propunere de schimbare a regulilor Economica îl citează pe fostul pilot Titi Aur , care afirmă că în ultimul an au fost 1.500 de accidente provocate de trotinete , dintre care 9 cu morți , și propune ca RCA să fie legat de șofer, nu de vehicul. „Să se facă RCA pe CNP pentru cel care conduce trotineta. La început să fie simbolic, dar, dacă faci accident, să crească exponențial și atunci când primești RCA să completezi un formular cu regulile de circulație de bază.” În prezent, arată articolul, prețurile RCA sunt stabilite în principal în funcție de puterea motorului și vârsta șoferului, la care se adaugă sistemul bonus-malus al mașinii (cu reduceri sau majorări în funcție de istoricul de daune), plus alți factori precum zona de utilizare. [...]

Transgaz pune în joc până la 34,05 milioane lei pentru asigurări voluntare de sănătate , într-o achiziție multianuală care va acoperi anual între 3.900 și 4.200 de angajați, potrivit Economica . Miza economică este dublă: dimensiunea bugetului și modul în care compania își structurează costurile de beneficii într-un acord-cadru pe patru ani. Cum este construită achiziția și ce volum acoperă Compania intenționează să încheie un acord-cadru cu un singur operator economic, urmând ca ulterior să atribuie patru contracte subsecvente, câte unul în fiecare an. Pachetul de asigurare este gândit pentru a oferi acces la servicii medicale suplimentare pentru angajați. Procedura de atribuire este licitație deschisă , iar criteriul este „cel mai bun raport calitate-preț”. Componenta financiară are o pondere de 80% în evaluare. Ce contează în evaluarea ofertelor: acoperiri medicale punctate Pe lângă preț, ofertele vor fi punctate și în funcție de elemente de acoperire și servicii, inclusiv: acoperirea tratamentelor pentru vicii de refracție prin chirurgie refractivă; extinderea rețelei de furnizori medicali și stomatologici; servicii suplimentare pentru diagnostic și tratament în zona oncologică și pentru boli grave. Calendar și finanțare Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 17 august 2026, ora 15:00. Achiziția nu este asociată unui proiect finanțat din fonduri europene, finanțarea urmând să fie asigurată din surse proprii. Transgaz este operatorul tehnic al Sistemului Național de Transport al gazelor naturale, asigurând transportul intern și internațional, dispecerizarea, precum și activități de cercetare și proiectare în domeniu. [...]

CNAS spune că decontările către farmacii sunt „la zi”, dar are nevoie de 827 milioane lei pentru a închide aprilie , în condițiile în care România a fost trimisă la CJUE pe tema întârzierilor la plată, potrivit Mediafax . Miza pentru piață este una operațională și de cash-flow: ritmul de decontare rămâne dependent de mecanisme bugetare și de alocări de la Finanțe, chiar dacă instituția susține că a eliminat restanțele „istorice”. Ce plăți spune CNAS că a făcut și ce urmează până la final de iulie CNAS afirmă că, la 8 iulie 2026, plățile pentru medicamente sunt „la zi”, cu decontările aferente consumului din luna martie achitate integral. Până la sfârșitul lunii iulie ar urma să fie achitat consumul lunii aprilie. Instituția mai precizează că dispune deja de fonduri pentru a acoperi aproximativ 63% din consumul lunii aprilie, iar pentru diferență indică o sumă de aproximativ 827 milioane lei, pentru care a făcut demersuri la Ministerul Finanțelor astfel încât banii să fie puși la dispoziție până la finalul lunii. De ce ajunge România la CJUE și ce susține CNAS despre cauză Potrivit CNAS, procedura europeană are la bază o sesizare formulată în aprilie 2024 de un grup de farmacii, care au reclamat întârzieri la plata medicamentelor înregistrate în perioada anterioară. Instituția susține că procedura vizează „o situație istorică” și nu reflectă situația actuală a plăților. „Procedura vizează o situație istorică și nu reflectă situația actuală a plăților”, informează CNAS. Blocajul invocat: constrângeri administrative din Legea bugetului CNAS afirmă că, în perioada octombrie 2025 – aprilie 2026, România „a reușit să elimine întârzierile istorice” și să efectueze plățile în termenul legal. Instituția mai spune că situația actuală nu ar fi determinată de lipsa fondurilor sau de insuficiența prevederilor bugetare, ci de „constrângerile administrative generate de aplicarea Legii bugetului de stat”. În acest context, CNAS anunță că a cerut Ministerului Finanțelor exceptarea bugetului Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) de la acest mecanism, argumentând că serviciile medicale și medicamentele sunt deja furnizate pacienților și au termene legale clare de plată. [...]