Știri
Știri din categoria Asigurări

Piața asigurărilor private de sănătate a ajuns la 1,2 miliarde de lei în prime subscrise, iar ASF avertizează că digitalizarea fără reguli poate crea excludere. Datele și mesajul vin dintr-o prezentare făcută de președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, la Aspen Healthcare Summit 2026, potrivit Libertatea.
La finalul ultimului an raportat, primele brute subscrise pe segmentul asigurărilor de sănătate (inclusiv activitatea sucursalelor) au totalizat 1,2 miliarde de lei, în creștere cu 11% față de anul precedent. În paralel, numărul de contracte active a urcat la 277.294, de la 246.520 în perioada anterioară, conform datelor centralizate de ASF.
În intervenția sa, Petrescu a încadrat creșterea ca semn al unei piețe „încă în formare”, dar cu „direcție” de dezvoltare, insistând că evoluția nu trebuie „supralicitată”, dar nici ignorată.
Șeful ASF a pus accentul pe rolul tehnologiei în prevenție și în evaluarea riscurilor, însă a avertizat că digitalizarea poate produce și efecte adverse dacă nu este însoțită de reguli și garanții pentru acces echitabil și protecția datelor personale.
„Digitalizarea trebuie tratată cu luciditate. Ea nu este magie administrativă și nici panaceu tehnologic. Este un instrument. Poate produce eficiență, dar poate produce și excludere, dacă nu este însoțită de reguli clare, acces echitabil și protecție reală a persoanei”.
Pentru ca asigurările private de sănătate să se extindă fără „confuzie” pentru consumatori, ASF indică cinci direcții pe care le consideră esențiale:
În același context, Petrescu a mai arătat că presiunile structurale asupra sistemului medical vor continua, invocând demografia și creșterea costurilor medicale, în timp ce tehnologia va aduce tratamente mai bune, dar și mai scumpe.
La eveniment a intervenit și Mircea Geoană, președintele Institutului Aspen România, care a susținut necesitatea digitalizării, iar Iulian Trandafir, membru în boardul Institutului Aspen, a afirmat că „se pierd 3,5 miliarde de euro pe an” în sistem și că reducerea acestor pierderi ar depinde de implementarea medicinei asistate de inteligență artificială, conform relatării.
Recomandate

Piața asigurărilor de garanții a urcat la 302 mil. lei în 2025 , pe fondul cererii generate de proiectele de infrastructură și de nevoia companiilor de a depune garanții pentru a participa la licitații publice, potrivit Ziarul Financiar , care citează date ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Volumul primelor brute subscrise pe această linie a ajuns la finalul lui 2025 la 302 mil. lei, în creștere cu 9% față de 2024. Comparativ cu nivelul de acum zece ani, subscrierile „aproape s-au triplat”, conform datelor ASF. De ce contează: legătura directă cu achizițiile publice și infrastructura Asigurările de garanții au evoluat în valuri, în funcție de dinamica proiectelor de infrastructură, unde companiile au nevoie, de regulă, fie de scrisoare de garanție bancară, fie de o asigurare de garanție pentru a putea participa la licitații. Publicația amintește că asigurările de garanții sunt instrumente de garantare eligibile, prevăzute în legislația achizițiilor publice , și sunt prezentate ca alternativă la scrisoarea de garanție bancară, fiind descrise drept „mai rapidă și mai convenabilă”. Un vârf în 2020, apoi scădere până în 2023 Recordul ultimului deceniu a fost în 2020, când primele brute subscrise au urcat la 460 mil. lei, după un avans anual de 67%. În același an, asigurările de garanții au depășit ca volum asigurările de sănătate, care au ajuns la 453 mil. lei, în creștere cu 19%. Din 2020 până în 2023, segmentul a intrat pe o pantă descendentă, iar din 2024 a reînceput să crească ușor, evoluție care a continuat și în 2025. Ce este, concret, o asigurare de garanție Acest tip de asigurare este o soluție financiară folosită de companii pentru: participarea la proceduri de achiziție publică; constituirea de garanții contractuale, acolo unde sunt cerute prin contracte sau documentații de licitație. [...]

Activele fondurilor de pensii private au urcat la 209,03 miliarde lei la finalul lui 2025 , în creștere cu 34% față de aceeași perioadă din 2024, potrivit Economica.net , care citează un anunț al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Autoritatea pune avansul pe seama contribuțiilor constante și a performanței investiționale, într-un context economic volatil. Componenta dominantă a sistemului rămâne Pilonul II (pensii administrate privat), cu active de 201,6 miliarde lei, tot după o creștere anuală de 34%. Pilonul III (pensii facultative) a ajuns la 7,42 miliarde lei, ASF indicând o evoluție similară și un interes în creștere pentru economisirea suplimentară. Raportat la dimensiunea economiei , activele totale ale sistemului de pensii private au ajuns la circa 11% din PIB, ceea ce consolidează rolul acestuia ca investitor instituțional și sursă de finanțare pentru economia reală. Din perspectiva participării, la finalul anului 2025 erau 9,46 milioane de participanți, față de 9,12 milioane în anul anterior: 8,46 milioane în Pilonul II și aproape un milion în Pilonul III. ASF mai arată că structura investițională a fondurilor rămâne prudentă: aproximativ 69% din portofolii sunt plasate în instrumente cu venit fix (de regulă titluri de stat și obligațiuni), iar 26% în acțiuni, pentru un echilibru între stabilitate și randament. Autoritatea apreciază că dinamica activelor, creșterea numărului de participanți și menținerea unei structuri echilibrate indică maturizarea sistemului și capacitatea de a genera randamente sustenabile pentru participanți. [...]

Retragerea licenței DallBogg împinge mii de dosare RCA spre mecanismele de garantare , iar pentru păgubiții din România traseul plății se mută, în practică, către Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) , potrivit Economica . Autoritatea de supraveghere din Bulgaria a decis retragerea autorizației de funcționare a asigurătorului DallBogg Life and Health AD, care a vândut masiv RCA în România prin dreptul de liberă prestare a serviciilor (FoS). ASF a confirmat decizia autorității bulgare și spune că monitorizează situația, urmând să informeze publicul „cu privire la orice element relevant pentru protejarea drepturilor asiguraților și a beneficiarilor de polițe”. Detalii despre hotărârea bulgară sunt publicate de autoritatea locală, FSC, în anunțul oficial: https://www.fsc.bg/komisiyata-za-finansov-nadzor-otne-liczenza-za-zastrahovane-na-zad-dallbogg-zhivot-i-zdrave-ad/ Ce înseamnă decizia pentru șoferii și păgubiții din România Conform datelor analizate de Economica, în România mai sunt încă valabile circa 16.000 de polițe emise de DallBogg, iar aproximativ 3.000 de daune provocate de șoferi cu RCA la compania din Bulgaria nu au fost achitate. Un punct esențial: compania trebuie, în acest moment, să își achite daunele, pentru că nu este încă în faliment. Totuși, retragerea licenței deschide drumul către o procedură care poate muta plata despăgubirilor în zona fondurilor de garantare. Cum se ajunge la faliment și cine plătește, în scenariul negativ Potrivit legislației din Bulgaria, după retragerea licenței, un tribunal trebuie să confirme falimentul. Între timp, fondul de garantare din Bulgaria ar urma să preia daunele. Pentru păgubiții din România, relația operațională ar urma să fie cu FGA (Fondul de Garantare a Asiguraților) din România, care, la rândul său, ar urma să își recupereze plățile de la fondul din Bulgaria. Economica compară mecanismul cu procedurile aplicate în falimentele din piața locală (Euroins, City, Astra, Carpatica), menționând că așteaptă detalii de la FGA. Contextul de reglementare: restricții succesive înainte de retragerea licenței Decizia din 9 iunie vine după o serie de măsuri de supraveghere, pe fondul unor presupuse încălcări ale Codului Asigurărilor și ale cerințelor de conduită pe piață, potrivit publicației bulgare Novinite (citată de Economica). În aprilie 2026, FSC interzisese deja DallBogg să încheie noi acorduri de asigurare și reasigurare, să extindă polițele existente sau să extindă acoperirea în contractele actuale. Interdicția s-a aplicat tuturor produselor, însă polițele deja în vigoare au rămas valabile, conform aceleiași surse. Autoritatea bulgară a anunțat că va prezenta detalii suplimentare într-o informare specială, la care ar urma să participe conducerea FSC, reprezentanți ai Fondului de Garantare și membri ai sectorului asigurărilor. Ce urmează În lipsa unor precizări noi despre calendarul și procedura efectivă de plată pentru dosarele din România, elementele-cheie rămân: confirmarea falimentului de către un tribunal din Bulgaria (dacă se ajunge acolo) și modul în care FGA va gestiona, în practică, despăgubirile și recuperarea sumelor de la schema de garantare din Bulgaria. Știrea este în curs de actualizare, potrivit Economica. [...]

Noua poliță RCA Plus a Anytime adaugă contra cost decontarea directă și asistența rutieră , într-o piață în care distribuția este dominată de brokeri, dar produsul nu este încă integrat în platformele lor, potrivit Economica . Miza practică pentru șoferi este accesul la servicii care, de regulă, se plătesc separat, însă disponibilitatea rămâne deocamdată limitată la canalul online al companiei. Decontarea directă – prezentată în material ca o formă simplificată de „CASCO” – este, în mod obișnuit, o clauză plătită suplimentar, cu un preț pe piață „între 200 și 300 de lei”, în funcție de companie. Aceasta permite șoferului păgubit să își recupereze dauna prin propriul asigurător RCA, fără să mai aștepte procedurile de reparație derulate pe polița vinovatului. Ce include RCA Plus și cât costă suplimentar Pe lângă componenta de decontare directă, pachetul RCA Plus include și asistență rutieră. Deși comunicarea inițială nu a indicat un cost separat, Anytime a precizat pentru Economica faptul că asistența rutieră costă 99 de lei , sumă adăugată la prima RCA. Asistența rutieră de 99 de lei acoperă, între altele: depanare la locul incidentului; tractare către cel mai apropiat service autorizat, în limita a 100 km ; transport pentru pasageri către service, domiciliu, hotel sau altă destinație; depozitarea temporară a autovehiculului pentru maximum trei zile (în funcție de situație); sprijin pentru continuarea călătoriei sau întoarcerea la domiciliu dacă reparația nu se poate face în aceeași zi; cazare la hotel pentru maximum trei nopți ; repatrierea pasagerilor și/sau a autovehiculului, în anumite condiții. De ce contează distribuția: produsul nu e încă pe platformele brokerilor Un punct operațional important este că RCA Plus nu este încă disponibil pe platformele brokerilor , deși, conform articolului, 95% din vânzările de RCA din România sunt intermediate . Reprezentanții Anytime spun că produsul este, în prezent, disponibil pe website-ul companiei și că sunt în discuții cu brokerii pentru distribuție și pentru stabilirea unui calendar de lansare, în funcție de integrarea tehnică necesară. „În prezent, RCA Plus este disponibil pe website-ul Anytime. Totodată, suntem în discuții cu partenerii brokeri pentru distribuirea produsului și prin intermediul platformelor acestora. […] Obiectivul nostru este să extindem disponibilitatea RCA Plus și în alte canale de distribuție, în funcție de procesele de integrare și de dezvoltarea tehnică necesară.” Achiziția RCA Plus se face integral online, de la generarea ofertei până la emiterea instant și livrarea poliței prin e-mail. Context: cine este Anytime Anytime este brandul de asigurări digitale al Interamerican, membru al grupului olandez Achmea . Potrivit informațiilor din articol, Interamerican are o cotă de piață de peste 45% în Grecia și în Cipru, iar brandul Anytime este poziționat pe simplificarea experienței de asigurare și reducerea birocrației. [...]

Despăgubirile pentru furtuni și inundații au trecut de 139 milioane lei în cinci ani , un cost care apasă tot mai vizibil pe piața asigurărilor și pe bugetele gospodăriilor, pe fondul intensificării fenomenelor meteo extreme, potrivit Economica . În 2025, firmele de asigurări au ajuns să plătească, în medie, 21 de dosare de daună pe zi ca urmare a furtunilor și inundațiilor. În total, în ultimii cinci ani, despăgubirile achitate pentru pagubele produse de furtuni locuințelor și bunurilor asigurate au depășit 139 de milioane de lei. Conform datelor citate, peste 24.000 de familii au fost sprijinite financiar pentru refacerea locuințelor calamitate și înlocuirea bunurilor deteriorate. Presiune financiară în creștere, pe fondul riscurilor climatice Mesajul industriei este că frecvența și intensitatea fenomenelor meteo extreme cresc, iar efectele se traduc rapid în daune materiale semnificative, inclusiv într-un interval scurt de timp. Alexandru Ciuncan , președinte și director general al UNSAR, leagă direct această evoluție de nevoia de protecție financiară prin asigurare: „Fenomenele meteo extreme sunt tot mai frecvente și mai intense, iar efectele acestora se resimt direct în viața oamenilor. Furtunile, ploile torențiale sau vijeliile pot provoca daune importante locuințelor într-un timp foarte scurt. Asigurarea locuinței reprezintă una dintre cele mai eficiente soluții de protecție financiară, oferind sprijin concret atunci când apar astfel de situații neprevăzute.” În aceeași notă, Alina Bărbulescu, coordonator Secțiuni Asigurări Generale în cadrul UNSAR, susține că asigurarea facultativă a locuinței poate face diferența pentru „familii și comunități mai reziliente”: „Nevoia existenței unei asigurări este mai mult decât evidentă. Pentru familii și comunități mai reziliente, asigurarea facultativă pentru locuințe este o soluție care va face mereu diferența.” Context: rolul UNSAR și dimensiunea pieței UNSAR (Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România) , înființată în 1994, reprezintă 22 de companii care cumulează peste 90% din piața locală de asigurări. Organizația afirmă că asigurătorii din România plătesc despăgubiri de 7,5 milioane de euro în fiecare zi calendaristică (aprox. 37,5 milioane lei), la nivelul întregii piețe. În acest context, datele privind daunele provocate de furtuni și inundații indică o expunere în creștere la riscuri climatice, cu implicații directe atât pentru costurile din industrie, cât și pentru nevoia de acoperire a locuințelor și bunurilor în fața unor evenimente tot mai frecvente. [...]

Generali România începe despăgubirea unui apartament avariat de explozia unei drone, deși riscul de „război” este, în mod obișnuit, exclus din asigurările de locuință , într-un caz pe care compania îl descrie drept „unic” pentru România, potrivit Economedia . Locuința era acoperită printr-o poliță facultativă încheiată la asigurător. Decizia este relevantă pentru piața de asigurări prin prisma limitelor contractuale ale polițelor de locuință: compania arată că, „în practica actuală”, riscurile generate de război nu sunt acoperite, chiar dacă războiul nu are loc pe teritoriul României, invocând dificultatea de a anticipa efectele și potențialul de pierderi de amploare. Ce a făcut asigurătorul și de ce contează Potrivit comunicatului citat de Agerpres , Generali România spune că a contactat „încă din prima zi” clienții care ar fi putut avea pagube și a stabilit cu aceștia modalitățile de sprijin. Compania afirmă că, cu permisiunea autorităților române, sâmbătă seara, 30 mai, a fost realizată o primă evaluare la locația afectată (str. Brăilei 50) și a fost stabilită legătura cu proprietarul apartamentului „cel mai grav avariat”. „Însă, într-un context excepțional, când realitatea și nevoia de solidaritate depășesc limitele obișnuite ale unui contract, Generali România a făcut un pas în plus”, au transmis reprezentanții companiei. Asigurătorul mai precizează că va colabora cu clienții și cu părțile implicate pentru derularea „cât mai rapidă” a procesului de despăgubire. Context: incidentul din Galați O dronă s-a prăbușit vineri, în jurul orei 2:00, pe un bloc de locuințe din municipiul Galați, iar impactul a fost urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament de la etajul 10, conform informațiilor din articol. Generali România este parte a grupului italian Generali, care a raportat venituri totale din prime de 98,1 miliarde de euro (aprox. 490,5 miliarde lei) și active administrate de circa 900 de miliarde de euro (aprox. 4.500 miliarde lei) în 2025. [...]