Știri
Știri din categoria Asigurări
Lipsa RCA la trotinetele vizate de lege aduce amenzi de 1.000–2.000 lei, iar după modificarea legislativă din decembrie 2025 s-au încheiat doar 2.500 de polițe pentru astfel de vehicule, toate pe persoane fizice, potrivit Economica. Miza este una de reglementare și conformare: obligația nu se aplică tuturor trotinetelor, dar sancțiunile sunt similare celor din zona auto.
Conform Legii 132/2007 (RCA), trebuie să aibă asigurare RCA orice mijloc de transport pe uscat cu propulsie proprie (electric sau cu motor termic), care nu se deplasează pe șine, doar dacă îndeplinește una dintre condițiile:
Pentru cei care intră sub incidența acestor criterii, conducerea fără RCA poate fi sancționată cu amenzi între 1.000 și 2.000 de lei, arată publicația.
Din decembrie 2025, de când legea a fost modificată pentru a include obligativitatea de asigurare și pentru trotinete și biciclete cu motor, s-au încheiat 2.500 de asigurări RCA, toate pentru persoane fizice, potrivit datelor consultate de Economica.
În același timp, operatorii mari de trotinete închiriabile (Bolt, Uber și alții) nu au cumpărat astfel de asigurări, însă articolul precizează că „nu era cazul”: trotinetele lor nu depășesc 25 kg și sunt setate la maximum 25 km/h, deci nu intră în condițiile care declanșează obligația RCA.
Publicația mai notează că, până acum, niciuna dintre trotinetele asigurate nu a provocat daune, astfel că nu există dosare de daună pe acest segment.
Economica îl citează pe fostul pilot Titi Aur, care afirmă că în ultimul an au fost 1.500 de accidente provocate de trotinete, dintre care 9 cu morți, și propune ca RCA să fie legat de șofer, nu de vehicul.
„Să se facă RCA pe CNP pentru cel care conduce trotineta. La început să fie simbolic, dar, dacă faci accident, să crească exponențial și atunci când primești RCA să completezi un formular cu regulile de circulație de bază.”
În prezent, arată articolul, prețurile RCA sunt stabilite în principal în funcție de puterea motorului și vârsta șoferului, la care se adaugă sistemul bonus-malus al mașinii (cu reduceri sau majorări în funcție de istoricul de daune), plus alți factori precum zona de utilizare.
Recomandate
RCA mai ieftin direct de la furnizorii de utilități sau din aplicațiile marilor retaileri? O modificare pregătită de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) ar putea schimba radical modul în care românii cumpără asigurări auto. Totuși, brokerii avertizează că în spatele promisiunii unor costuri mai mici se poate ascunde un risc real de concurență neloială și, în final, chiar pierderi pentru consumatori. Potrivit informațiilor publicate de Economica.net , ASF analizează modificarea Normei 22/2021, care reglementează activitatea intermediarilor în asigurări. Două schimbări sunt esențiale: introducerea unei noi forme de distribuitor – multiagentul – și reglementarea explicită a Managing General Agent (MGA) . Ce ar însemna apariția multiagentului Noua categorie de distribuitor ar permite companiilor care activează în alte domenii – dar care au baze mari de clienți – să vândă polițe de asigurare direct, prezentând ofertele mai multor asigurători. În teorie, acest lucru ar putea duce la scăderea costurilor de distribuție și, implicit, la prime RCA mai mici. Furnizori de utilități precum PPC sau Electrica, platforme online precum eMAG , Poșta Română ori aplicațiile bancare ar putea deveni canale directe de vânzare pentru polițe RCA. În prezent, multe dintre aceste entități colaborează cu brokeri sau pot vinde produsul unui singur asigurător. Noua formulă le-ar permite să opereze într-un model mai apropiat de cel al brokerilor. Argumentul susținătorilor schimbării este simplu: costuri operaționale mai mici, distribuție digitalizată, volum mare de clienți – deci potențial pentru prețuri mai competitive. De ce reacționează brokerii Patronatul Român al Brokerilor de Asigurare (PRBAR), organizație care reunește intermediari ce controlează peste 50% din piață, a transmis ASF o scrisoare oficială în care își exprimă îngrijorarea față de modificările anunțate. Tonul este rezervat, dar mesajul este ferm: fără o analiză de impact și fără reguli identice pentru toți jucătorii, noul model poate crea un dezechilibru major în piață . Brokerii ridică mai multe întrebări fundamentale: Pe cine va reprezenta, de fapt, multiagentul – clientul sau asigurătorul? Va avea aceleași cerințe de capital, raportare și răspundere profesională ca un broker? Cum va fi monitorizată conduita în piața RCA, unde produsul reprezintă circa 70% din distribuție? Cine răspunde juridic în cazul unor prejudicii aduse consumatorilor? Îngrijorarea centrală este legată de posibilitatea apariției unui avantaj competitiv nejustificat , dacă noua categorie ar avea obligații mai relaxate decât brokerii tradiționali. Miza reală: piața RCA RCA este produsul dominant în piața românească de asigurări. Volumele mari de vânzări înseamnă că orice modificare de distribuție poate avea efecte sistemice. Brokerii avertizează că, într-o piață în care RCA deține o pondere covârșitoare, diferențele de reglementare pot duce la: presiuni comerciale asupra produselor, conflicte de interese în promovarea ofertelor, concentrare excesivă a distribuției în mâinile unor jucători cu baze masive de clienți. În absența unei simetrii reglementare, competiția ar putea deveni formală, nu reală , susțin reprezentanții PRBAR. Ce este Managing General Agent (MGA) A doua modificare importantă vizează reglementarea MGA – entități care primesc de la asigurători drept de subscriere și, uneori, gestionare a daunelor. În piețele mature, MGA reprezintă o extensie tehnică a asigurătorului, nu un simplu intermediar. Brokerii susțin că încadrarea MGA ca „intermediar principal” ar fi o eroare juridică și ar putea genera suprapuneri de responsabilitate sau bariere administrative inutile. Mai mult, impunerea unor cerințe suplimentare pentru MGA ar putea afecta colaborarea cu asigurători europeni care operează în baza principiului libertății de prestare a serviciilor (FOS). Principiul proporționalității, contestat ASF ar avea în vedere și clasificarea intermediarilor în funcție de volume de prime (de exemplu, praguri de 5 milioane și 25 milioane lei). Brokerii susțin că volumul nu reflectă automat riscul operațional. Un distribuitor specializat în RCA poate avea volume mari, dar un profil de risc redus comparativ cu unul care gestionează riscuri industriale complexe. Aplicarea rigidă a pragurilor ar putea duce la: creșterea birocrației, costuri administrative mai mari, descurajarea consolidării pieței, reducerea concurenței în rândul brokerilor mici și medii. Consumatorul câștigă sau pierde? Întrebarea esențială rămâne: va fi RCA mai ieftin? Teoretic, da, dacă noii distribuitori vor opera cu costuri mai mici și vor transfera aceste economii către client. Practic, însă, brokerii avertizează că o reglementare dezechilibrată poate duce, în timp, la concentrarea distribuției și la reducerea competiției reale, ceea ce ar putea afecta negativ consumatorii. Deocamdată, modificările sunt în fază incipientă de consultare. Piața așteaptă forma concretă a normei și eventualele analize de impact. [...]
Transgaz pune în joc până la 34,05 milioane lei pentru asigurări voluntare de sănătate , într-o achiziție multianuală care va acoperi anual între 3.900 și 4.200 de angajați, potrivit Economica . Miza economică este dublă: dimensiunea bugetului și modul în care compania își structurează costurile de beneficii într-un acord-cadru pe patru ani. Cum este construită achiziția și ce volum acoperă Compania intenționează să încheie un acord-cadru cu un singur operator economic, urmând ca ulterior să atribuie patru contracte subsecvente, câte unul în fiecare an. Pachetul de asigurare este gândit pentru a oferi acces la servicii medicale suplimentare pentru angajați. Procedura de atribuire este licitație deschisă , iar criteriul este „cel mai bun raport calitate-preț”. Componenta financiară are o pondere de 80% în evaluare. Ce contează în evaluarea ofertelor: acoperiri medicale punctate Pe lângă preț, ofertele vor fi punctate și în funcție de elemente de acoperire și servicii, inclusiv: acoperirea tratamentelor pentru vicii de refracție prin chirurgie refractivă; extinderea rețelei de furnizori medicali și stomatologici; servicii suplimentare pentru diagnostic și tratament în zona oncologică și pentru boli grave. Calendar și finanțare Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 17 august 2026, ora 15:00. Achiziția nu este asociată unui proiect finanțat din fonduri europene, finanțarea urmând să fie asigurată din surse proprii. Transgaz este operatorul tehnic al Sistemului Național de Transport al gazelor naturale, asigurând transportul intern și internațional, dispecerizarea, precum și activități de cercetare și proiectare în domeniu. [...]
CNAS spune că decontările către farmacii sunt „la zi”, dar are nevoie de 827 milioane lei pentru a închide aprilie , în condițiile în care România a fost trimisă la CJUE pe tema întârzierilor la plată, potrivit Mediafax . Miza pentru piață este una operațională și de cash-flow: ritmul de decontare rămâne dependent de mecanisme bugetare și de alocări de la Finanțe, chiar dacă instituția susține că a eliminat restanțele „istorice”. Ce plăți spune CNAS că a făcut și ce urmează până la final de iulie CNAS afirmă că, la 8 iulie 2026, plățile pentru medicamente sunt „la zi”, cu decontările aferente consumului din luna martie achitate integral. Până la sfârșitul lunii iulie ar urma să fie achitat consumul lunii aprilie. Instituția mai precizează că dispune deja de fonduri pentru a acoperi aproximativ 63% din consumul lunii aprilie, iar pentru diferență indică o sumă de aproximativ 827 milioane lei, pentru care a făcut demersuri la Ministerul Finanțelor astfel încât banii să fie puși la dispoziție până la finalul lunii. De ce ajunge România la CJUE și ce susține CNAS despre cauză Potrivit CNAS, procedura europeană are la bază o sesizare formulată în aprilie 2024 de un grup de farmacii, care au reclamat întârzieri la plata medicamentelor înregistrate în perioada anterioară. Instituția susține că procedura vizează „o situație istorică” și nu reflectă situația actuală a plăților. „Procedura vizează o situație istorică și nu reflectă situația actuală a plăților”, informează CNAS. Blocajul invocat: constrângeri administrative din Legea bugetului CNAS afirmă că, în perioada octombrie 2025 – aprilie 2026, România „a reușit să elimine întârzierile istorice” și să efectueze plățile în termenul legal. Instituția mai spune că situația actuală nu ar fi determinată de lipsa fondurilor sau de insuficiența prevederilor bugetare, ci de „constrângerile administrative generate de aplicarea Legii bugetului de stat”. În acest context, CNAS anunță că a cerut Ministerului Finanțelor exceptarea bugetului Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) de la acest mecanism, argumentând că serviciile medicale și medicamentele sunt deja furnizate pacienților și au termene legale clare de plată. [...]
Despăgubirile CASCO pentru furtuni au depășit 62,3 milioane lei în 2025 , un nivel care arată presiunea financiară tot mai mare pusă de fenomenele meteo severe asupra asigurătorilor și, indirect, asupra costurilor de protecție pentru șoferi, potrivit Știrile Pro TV , care citează un comunicat UNSAR preluat de News.ro. În total, companiile membre ale Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) au plătit, în 2025, despăgubiri de peste 62,3 milioane lei din polițe CASCO pentru pagube produse de furtuni. Datele sunt prezentate ca indicator al frecvenței și severității crescute a evenimentelor meteo, cu efect direct în daune auto. Ce spun cifrele despre frecvența daunelor Pe parcursul anului trecut, „în medie, 15 autovehicule și 15 locuințe au fost despăgubite zilnic” în urma furtunilor, conform aceleiași informări. Articolul nu detaliază valoarea despăgubirilor pentru locuințe, dar subliniază ritmul constant al solicitărilor de plată asociate fenomenelor meteo. În același timp, gradul de acoperire rămâne redus: doar circa 10% dintre autovehiculele din România au protecția unei polițe CASCO, potrivit UNSAR. Asta înseamnă că o parte mare din pierderile provocate de furtuni rămân, în practică, în sarcina proprietarilor. De ce contează pentru șoferi și piața de asigurări UNSAR indică drept riscuri tipice pentru mașini grindina, căderea copacilor sau a altor obiecte antrenate de vânt și inundațiile, evenimente care pot genera reparații costisitoare. Mesajul industriei este că, pe fondul intensificării fenomenelor meteo extreme, polițele facultative pot transforma o cheltuială majoră într-un cost gestionabil. „Fenomenele meteo extreme nu mai sunt evenimente izolate, ci o realitate cu care ne confruntăm tot mai des. O singură furtună poate genera cheltuieli dificil de suportat din bugetul propriu.” Ce acoperă, în general, o poliță CASCO (în funcție de contract) Alina Bărbulescu , coordonator de secțiuni pentru asigurări generale în cadrul UNSAR, arată că acoperirile depind de clauzele contractuale, iar o poliță CASCO poate include, între altele: fenomene naturale (furtuni, grindină); accidente; vandalism; furt. UNSAR recomandă proprietarilor să discute cu asigurătorul sau distribuitorul de asigurări pentru a înțelege acoperirile disponibile și pentru a alege nivelul de protecție în funcție de valoarea autovehiculului și modul de utilizare. UNSAR reprezintă 22 de companii de profil, cu o pondere de peste 90% din piața locală de asigurări, conform informațiilor din articol. [...]
Deficitul de protecție financiară ajunge la 165.400 de lei pe familie , în condițiile în care 29% dintre români nu au niciun plan de rezervă dacă un accident sau o boală gravă le-ar reduce veniturile, potrivit Economedia , care citează Barometrul UNSAR -IRES privind percepția riscului și cultura asigurărilor. În rândul celor care iau în calcul un astfel de scenariu, sprijinul financiar rămâne concentrat în jurul cercului apropiat: 47% dintre respondenți spun că s-ar baza pe familie, procent în creștere cu 4 puncte procentuale față de anul anterior. Economiile personale sunt a doua opțiune (36%), iar asigurările de viață vin după acestea. Asigurările de viață sunt menționate de 17% dintre respondenți ca instrument de protecție financiară în cazul unor evenimente neprevăzute, în creștere cu 6 puncte procentuale față de 2025. În același timp, datele indică faptul că numărul contractelor de asigurări de viață în vigoare a depășit 2,2 milioane, pe fondul interesului în creștere pentru acest tip de produse. Ce arată datele despre vulnerabilitatea financiară Pe lângă ponderea celor fără plan de rezervă, barometrul indică un „deficit de protecție financiară” estimat la 165.400 de lei pentru fiecare familie din România, definit ca diferența dintre resursele disponibile și nevoile care pot apărea în situații neprevăzute. Reacția industriei și miza pentru piață Președintele și directorul general al UNSAR, Alexandru Ciuncan , spune că evoluția interesului pentru asigurările de viață este pozitivă, dar lasă loc de creștere a protecției financiare: „Orice familie poate fi pusă, la un moment dat, în fața unui eveniment care îi afectează veniturile. Ne bucură faptul că tot mai mulți români aleg asigurările de viață ca instrument de protecție financiară, însă faptul că aproape o treime dintre respondenți nu au încă niciun plan arată că există încă un potențial important de creștere a gradului de protecție financiară.” Roxana Băluță, coordonator de programe în cadrul UNSAR, leagă reducerea vulnerabilității de educație financiară și politici publice: „Construirea rezilienței financiare ține de un ansamblu de măsuri care includ informare, planificare și acces la instrumente de protecție adecvate. Creșterea nivelului de educație financiară și încurajarea comportamentelor responsabile prin politici publice pot contribui semnificativ la reducerea vulnerabilității financiare a familiilor.” Barometrul UNSAR-IRES este realizat anual și urmărește modul în care românii percep riscurile financiare și nivelul de protecție personală. [...]
Piața asigurărilor private de sănătate a ajuns la 1,2 miliarde de lei în prime subscrise, iar ASF avertizează că digitalizarea fără reguli poate crea excludere. Datele și mesajul vin dintr-o prezentare făcută de președintele Autorității de Supraveghere Financiară , Alexandru Petrescu, la Aspen Healthcare Summit 2026 , potrivit Libertatea . La finalul ultimului an raportat, primele brute subscrise pe segmentul asigurărilor de sănătate (inclusiv activitatea sucursalelor) au totalizat 1,2 miliarde de lei , în creștere cu 11% față de anul precedent. În paralel, numărul de contracte active a urcat la 277.294 , de la 246.520 în perioada anterioară, conform datelor centralizate de ASF. În intervenția sa, Petrescu a încadrat creșterea ca semn al unei piețe „încă în formare”, dar cu „direcție” de dezvoltare, insistând că evoluția nu trebuie „supralicitată”, dar nici ignorată. Digitalizarea, între eficiență și risc de excludere Șeful ASF a pus accentul pe rolul tehnologiei în prevenție și în evaluarea riscurilor, însă a avertizat că digitalizarea poate produce și efecte adverse dacă nu este însoțită de reguli și garanții pentru acces echitabil și protecția datelor personale. „Digitalizarea trebuie tratată cu luciditate. Ea nu este magie administrativă și nici panaceu tehnologic. Este un instrument. Poate produce eficiență, dar poate produce și excludere, dacă nu este însoțită de reguli clare, acces echitabil și protecție reală a persoanei”. Ce urmărește ASF pentru „creștere sănătoasă” a pieței Pentru ca asigurările private de sănătate să se extindă fără „confuzie” pentru consumatori, ASF indică cinci direcții pe care le consideră esențiale: Stabilitate financiară – capacitatea asigurătorilor de a-și onora obligațiile contractuale; Transparență – claritate asupra serviciilor cumpărate; Conduită corectă – evitarea clauzelor ascunse și a practicilor care induc în eroare; Inovație responsabilă – tehnologia să servească pacientul, nu doar profilarea de risc; Încredere – condiție de funcționare pentru o piață legată direct de sănătate. În același context, Petrescu a mai arătat că presiunile structurale asupra sistemului medical vor continua, invocând demografia și creșterea costurilor medicale, în timp ce tehnologia va aduce tratamente mai bune, dar și mai scumpe. La eveniment a intervenit și Mircea Geoană, președintele Institutului Aspen România, care a susținut necesitatea digitalizării, iar Iulian Trandafir, membru în boardul Institutului Aspen, a afirmat că „se pierd 3,5 miliarde de euro pe an” în sistem și că reducerea acestor pierderi ar depinde de implementarea medicinei asistate de inteligență artificială, conform relatării. [...]
