Volkswagen discută cu Rafael mutarea unei fabrici de la auto la apărare antirachetă, potrivit Mediafax, în cadrul unui plan care vizează salvarea a 2.300 de locuri de muncă. Proiectul ar presupune ca uzina VW din Osnabrück să producă componente pentru sistemul israelian de apărare aeriană Iron Dome, pe fondul creșterii cheltuielilor europene pentru apărare în contextul războiului din Ucraina.

Volkswagen poartă discuții cu compania israeliană Rafael Advanced Defence Systems pentru un acord care ar reorienta producția de la automobile către echipamente pentru apărare antirachetă. Publicația notează că planul este relatat pe baza a două surse citate de Financial Times și ar implica o uzină „aflată în dificultate”, amenințată anterior cu închiderea.

Miza este dublă: păstrarea locurilor de muncă și valorificarea capacităților industriale într-o perioadă în care industria auto germană se confruntă cu scăderea profiturilor, pe fondul concurenței chineze și al tranziției către vehicule electrice. În paralel, sectorul apărării este în expansiune, iar guvernele europene își accelerează programele de consolidare a apărării aeriene.

„Scopul este de a salva pe toată lumea, poate chiar de a crește afacerea”, a spus una dintre persoanele familiarizate cu planurile. „Potențialul este foarte mare. Dar este, de asemenea, o decizie individuală a lucrătorilor dacă vor să facă parte din idee.”

Conform planurilor descrise, fabrica din Osnabrück ar urma să producă mai multe elemente asociate sistemului Iron Dome, însă nu și rachetele propriu-zise. În forma prezentată în articol, ar intra în sarcina uzinei:

• camioanele grele care transportă rachetele sistemului;
• lansatoarele;
• generatoarele de electricitate.

Mediafax mai scrie că producția ar putea fi pornită în 12–18 luni, dacă angajații acceptă trecerea la producția de armament, iar investițiile noi ar fi „minime”. Separat, Rafael ar intenționa să înființeze în Germania o unitate distinctă pentru producția rachetelor, care necesită un amplasament specializat.

Pe partea de cerere, compania israeliană ar urmări vânzarea sistemului către guverne din întreaga Europă, inclusiv către Germania. În același timp, articolul menționează că unii experți pun sub semnul întrebării adecvarea Iron Dome pentru amenințări pe distanțe lungi, în condițiile în care sistemul are o rază de acțiune de circa 70 km și a fost folosit în principal împotriva rachetelor lansate din Gaza. În Germania, guvernul ar susține activ propunerea, iar contextul mai larg include intenția Berlinului de a cheltui peste 500 de miliarde de euro pentru apărare până la finalul deceniului, cu apărarea aeriană între priorități, mai notează publicația.