Știri
Știri din categoria Apărare
România își consolidează rolul în misiunea UE din Bosnia, urmând să preia șefia statului major EUFOR din mai 2026, într-un moment în care stabilitatea Balcanilor de Vest rămâne un interes strategic direct pentru București, potrivit stirileprotv.ro.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, au efectuat vineri o vizită de lucru la Sarajevo și la militarii români dislocați în Camp Butmir, în contextul participării României la operația EUFOR Althea. Delegația a avut o întrevedere oficială cu comandantul EUFOR, general-maior Maurizio Fronda, la care a participat și ambasadorul României la Sarajevo, Anton Păcurețu.
Discuțiile au vizat evoluțiile de securitate din Bosnia și Herțegovina și rolul operației EUFOR Althea în menținerea stabilității în Balcanii de Vest. Ministrul Apărării a reiterat că stabilitatea regiunii este un interes strategic pentru România și a indicat o țintă politică: înlocuirea prezenței militare cu o soluție politică ce ar putea accelera integrarea Bosniei și Herțegovinei în Uniunea Europeană.
„Sperăm ca prezenţa militară să fie înlocuită de o soluţie politică, pentru accelerarea integrării în Uniunea Europeană a Bosniei şi Herţegovinei”, a afirmat Radu Miruţă.
Comandantul EUFOR a evidențiat, la rândul său, profesionalismul militarilor români și contribuția lor la îndeplinirea mandatului misiunii.
În întâlnirea cu contingentul românesc din Camp Butmir au fost discutate condițiile de desfășurare a misiunii, provocările mediului operațional și sprijinul acordat de structurile naționale. Șeful Statului Major al Apărării a pus accent pe valoarea experienței operaționale din astfel de misiuni, atât pentru interoperabilitatea cu forțele aliate (capacitatea de a opera împreună), cât și pentru dezvoltarea capabilităților Armatei României.
Ministrul a transmis că asigurarea condițiilor optime pentru personalul dislocat rămâne o prioritate și a mulțumit militarilor pentru modul în care își îndeplinesc misiunile.
Delegația română a avut și o întrevedere cu comandantul NATO Headquarters Sarajevo, general de brigadă Matthew A. Valas, cu discuții despre coordonarea eforturilor dintre NATO și Uniunea Europeană pentru stabilitatea din Bosnia și Herțegovina.
Vizita s-a încheiat cu depunerea unei coroane de flori la placa comemorativă ridicată în memoria slt.(p.m.) Remus Brînzan, primul militar român căzut la datorie într-o operație internațională, în 1996.
Operația EUFOR Althea funcționează din 2 decembrie 2004, în baza mandatului Consiliului de Securitate al ONU, ca principal instrument al UE pentru menținerea unui mediu sigur și stabil în Bosnia și Herțegovina. România este menționată ca unul dintre principalii contributori, iar preluarea funcției de șef de stat major al EUFOR Althea din mai 2026 este prezentată de MApN drept un semnal al încrederii partenerilor internaționali și al profilului României de furnizor de securitate în regiune.
Recomandate
Ministerul Apărării spune că este în faza finală de pregătire a programului SGVT , potrivit G4Media , care citează o informare transmisă de MApN prin Agerpres. Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță , și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, au vizitat marți Batalionul 265 Poliție Militară, una dintre unitățile în care urmează să se desfășoare instruirea soldaților și gradaților voluntari în termen (SGVT), transmite Agerpres, conform articolului. Programul are ca obiectiv formarea unei rezerve operaționale tinere și bine pregătite, iar în funcție de rezultatele obținute, participanții vor putea opta pentru continuarea unei cariere militare, se arată în comunicatul MApN. „Ne dorim ca prin acest program să formăm nu doar militari bine instruiţi, ci şi cetăţeni pregătiţi pentru provocările actuale. SGVT reprezintă o investiţie atât în capacitatea de apărare, cât şi în rezilienţa societăţii româneşti”, a declarat ministrul, citat în comunicat. Ministerul mai menționează că, în 2026, Armata României oferă condiții moderne de cazare, hrănire, instruire și pregătire fizică. În același context, șeful Statului Major al Apărării a afirmat că infrastructura unităților a fost modernizată și că facilitățile sunt „la standarde ridicate”, potrivit comunicatului. În urma aprobării bugetului, MApN a demarat procesul de avizare a actelor normative necesare implementării programului, iar pentru 2026 este planificată instruirea a aproximativ 3.500 de tineri, mai notează sursa citată. [...]
Elbit Systems spune că se pregătește să înceapă livrările de drone către România , potrivit G4Media , care citează Reuters. Compania israeliană indică faptul că livrările vizează dronele Watchkeeper X, în baza unui contract de 1,89 miliarde lei (428,75 milioane de dolari), după ce ministrul Apărării, Radu Miruță, a amenințat săptămâna trecută că va anula acordul din cauza întârzierilor. Acordul pentru șapte sisteme de aeronave fără pilot a fost semnat în 2022, iar livrările erau programate să înceapă în 2025. În contextul întârzierilor, Elbit Systems a transmis un răspuns către Reuters, în care invocă impactul situației de securitate din Israel asupra derulării proiectelor. „În ciuda provocărilor generate de situaţia excepţională de securitate din Israel, care a fost recunoscută drept eveniment de forţă majoră de către clienţii companiei din întreaga lume, proiectului i s-a acordat prioritate ridicată”, a precizat Elbit Systems într-un răspuns trimis prin e-mail la solicitarea Reuters. Compania mai afirmă că „sistemele sunt gata să fie supuse testelor finale de acceptare în România spre sfârşitul lunii aprilie”, însă acest calendar rămâne condiționat „de aprobarea de către autorităţile de reglementare din România”. Elbit Systems adaugă că dronele sunt fabricate în România. Reuters reamintește și contextul de securitate regional: România, stat membru al Uniunii Europene și al NATO, are o frontieră terestră de 650 km cu Ucraina și a fost afectată de încălcări ale spațiului aerian de către drone, inclusiv prin căderea unor fragmente pe teritoriul său, pe fondul atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în proximitatea graniței românești. [...]
Ministrul Apărării spune că nu există, acum, un risc pentru securitatea României din conflictul din Iran , potrivit Digi24 . Radu Miruță a declarat la RFI, luni, 6 aprilie 2026, că temerile privind un eventual atac al Iranului asupra României sunt „nejustificate” și că Ministerul Apărării monitorizează situația în coordonare cu aliații. În declarațiile sale, Miruță a susținut că „asupra securității României nu există riscuri în acest moment generate de acest război care a început în Iran”, dar a descris o „vigilență sporită” la nivelul structurilor Armatei Române. Oficialul a adăugat că evoluțiile din zonă sunt urmărite inclusiv prin prisma efectelor indirecte, „în zona economică”, și a posibilelor schimbări în plan internațional legate de capacitățile de apărare ale altor state. „În fiecare zi, de trei ori pe zi, Ministerul Apărării face analize, la milimetru, cu ce se întâmplă acolo.” Întrebat despre scenariul unui atac asupra României pe fondul prezenței de trupe și echipamente americane, vicepremierul a spus că răspunsul este „sigur nu” și a argumentat că evaluările MApN sunt comparate cu cele ale partenerilor, în special din NATO. Potrivit lui Miruță, „nici unul dintre indicatorii acestor analize nu arată o creștere a riscului la adresa securității naționale a României”. Pe componenta de implicare, ministrul a precizat că România „nu este în momentul de față parte din conflictul care se desfășoară în Iran”, dar că, în baza parteneriatului strategic cu SUA, a acceptat solicitarea ca pe teritoriul național să opereze, pentru moment, avioane-cisternă folosite la alimentarea în zbor a altor aeronave. În același context, Miruță a vorbit despre o eventuală contribuție „post-conflict” la eliberarea Strâmtorii Ormuz, menționând capabilități pe care România le-ar putea pune la dispoziție, precum scafandri de mare adâncime, ofițeri de stat major, vânători de mine și structuri de informații militare, subliniind însă că enumerarea nu înseamnă automat angajarea efectivă a acestor resurse. [...]
Xi Jinping le-a cerut comandanților chinezi să renunțe la „aerele de superioritate” , potrivit agerpres.ro , pe fondul unei perioade marcate de demiteri și anchete disciplinare în vârful conducerii militare a Chinei. Informația este transmisă de AGERPRES pe baza unei relatări EFE, după ce Xi a făcut declarațiile la ceremonia de deschidere a unei sesiuni de instruire pentru ofițerii superiori, organizată miercuri la Universitatea Națională de Apărare din Beijing. Xi Jinping conduce și Comisia Militară Centrală (CMC), organismul care coordonează Armata Populară de Eliberare (PLA), adică forțele armate ale Chinei, ceea ce dă greutate politică directă mesajului său către eșalonul de comandă. Discursul, preluat de agenția chineză Xinhua, a pus accent pe disciplină politică și conduită personală, inclusiv pe participarea la activitățile interne ale Partidului Comunist Chinez (PCC) și pe raportarea fără cosmetizări a problemelor. „A fi membru al PCC și al armatei înseamnă a avea o credință fermă în marxism și loialitate față de Partid”, a spus Xi, cerând liderilor militari să „conducă prin exemplu, să participe cu seriozitate la activitățile politice interne ale Partidului și să spună adevărul”. În același registru, Xi a criticat comportamentele motivate de interese personale și corupție, pe care le-a descris drept incompatibile cu „natura și scopul” PCC, insistând că „toți trebuie să fie egali” în fața legii, fără „cazuri speciale” sau excepții în aplicarea ei. Contextul invocat de AGERPRES include „câteva luni” de demiteri și anchete disciplinare care au vizat oficiali militari de rang înalt, între care foștii miniștri ai apărării Li Shangfu și Wei Fenghe, doi foști vicepreședinți ai CMC, Zhang Youxia și He Weidong, precum și responsabili din Forța de Rachete a PLA și din Statul Major Interarme. Mesajul vine și după anunțul din martie privind o creștere de 7% a bugetului de apărare al Chinei pentru 2026, sub ritmul de 7,2% consemnat în fiecare dintre cei trei ani anteriori, un detaliu care indică o atenție sporită la control intern și la eficiența cheltuielilor într-un moment de reașezare la vârf. [...]
Războiul din Iran a accelerat ieșirile din armata SUA , iar semnalele vin din creșterea bruscă a cererilor de consiliere pentru părăsirea serviciului și din dificultăți tot mai mari de retenție, potrivit NPR , care a discutat cu militari și organizații ce oferă asistență juridică și de carieră. În centrul articolului este linia de „ieșire” din sistem: GI Rights Hotline, operată cu sprijinul Center on Conscience and War, unde consilierii spun că au fost contactați de militari care caută opțiuni de separare, inclusiv statutul de „obiector de conștiință” (procedură rară și intruzivă prin care un militar invocă opoziția morală față de război). În martie, organizația a preluat peste 80 de clienți noi — aproape dublu față de câți ia, în medie, într-un an, iar într-o singură zi a avut 12 clienți noi. Deși aceste volume sunt mici raportat la cei peste 1,3 milioane de militari înrolați, NPR notează că ele sunt tratate de foști oficiali și observatori ca indicatori timpurii ai unei probleme mai mari: scăderea moralului și fisuri în capacitatea armatei de a păstra personalul cu experiență. Publicația precizează că nu există date „la zi” care să cuantifice fenomenul la nivelul întregii armate, iar efectele în statisticile oficiale pot apărea cu întârziere, de luni sau chiar ani. Retenția, sub presiune, în pofida revenirii recrutării Contextul complică mesajul: recrutarea a început să-și revină în 2024, iar Pentagonul a transmis în decembrie că toate cele cinci ramuri ale armatei și-au atins țintele de recrutare. Totuși, pentru funcționarea forțelor armate, retenția contează separat, pentru că păstrează „memoria instituțională” și competențele, iar un consilier de carieră din Armată (care a vorbit sub protecția anonimatului) descrie situația în termeni duri: retenția „se prăbușește rapid”, pe fondul schimbărilor de climă și cultură din interior. Potrivit relatărilor culese de NPR, militarii aleg mai des: pensionarea anticipată; neprelungirea contractelor la termen; separarea medicală; ruperea contractelor, în pofida consecințelor. Factorul „Iran” și șocul moral invocat de militari Un element recurent în discuțiile cu cei care cer consiliere este bombardarea unei școli de fete în Iran în prima zi a războiului, incident soldat cu cel puțin 165 de civili uciși, mulți dintre ei copii. NPR menționează că o evaluare preliminară a stabilit că SUA au fost responsabile, potrivit unui oficial american care nu era autorizat să vorbească public, și amintește că școala ar fi fost anterior parte a unei baze navale a Gărzilor Revoluționare și ar fi putut apărea pe liste de ținte învechite. Separat, un membru al Ohio Air National Guard a spus că a apelat linia de asistență imediat după debutul războiului, iar moartea a șase militari americani într-un accident de realimentare în Irak, pe 12 martie (trei din baza sa), i-a accelerat decizia de a căuta ieșirea din sistem, inclusiv prin aplicarea la joburi în afara armatei, deși mai avea peste doi ani de contract. Dispută instituțională: administrația neagă problema În timp ce interlocutorii NPR descriu o deteriorare a moralului, Pentagonul respinge ideea unei crize de retenție. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Kingsley Wilson, a transmis prin e-mail că „nu există preocupări privind retenția” în anul fiscal 2026 și că orice sugestie contrară este „complet falsă”. Casa Albă, printr-un mesaj atribuit purtătoarei de cuvânt Anna Kelly, a invocat nivelul ridicat al recrutării și a susținut că președintele Trump a „restabilit” pregătirea și orientarea către „luptători”. În paralel, NPR descrie nemulțumiri legate de folosirea armatei în contexte politizate și de schimbări interne, inclusiv desființarea programelor de diversitate, echitate și incluziune și o restructurare la vârful Pentagonului, asociată cu demiteri de generali și amirali. Ce urmează și de ce contează Din perspectiva operațională, miza este dacă semnalele din „sistemul de ieșire” (consiliere, programe de tranziție, cereri de separare) se vor transforma într-un val măsurabil de plecări care să afecteze unitățile cu personal experimentat. NPR notează că războiul din Iran s-a extins în regiune și a ucis „mai mult de o duzină” de militari americani, ceea ce alimentează incertitudinea în rândul celor care se gândesc la următorul pas și la riscurile unei escaladări. [...]
Șeful Armatei germane avertizează că „viteza datelor” decide războaiele moderne , potrivit Mediafax , care citează un interviu acordat de general-locotenentul Christian Freuding pentru Euronews. Mesajul central: pe măsură ce senzorii, dronele și sateliții inundă operațiunile cu informații în timp real, câmpul de luptă devine aproape complet transparent. În interviul pentru Euronews , Freuding descrie această evoluție drept un câmp de luptă „aproape de sticlă”, unde mișcările militarilor și ale echipamentelor sunt detectate rapid. În această logică, nu mai este suficientă performanța unei arme, ci contează volumul de informații și rapiditatea cu care sunt analizate și transformate în decizii. „Cine vede mai mult și procesează informația mai rapid poate lua decizii mai repede. Pe scurt: acela câștigă”, a declarat generalul german. Oficialul spune că Bundeswehr tratează această schimbare ca pe un „război centrat pe date”, în care informația devine resursa principală. În consecință, digitalizarea nu mai este prezentată ca o modernizare opțională, ci ca o condiție pentru eficiența operațională, cu date care trebuie să circule rapid de la senzorii din teren până la structurile de comandă. Pentru a gestiona volumele mari de informații, armata germană intenționează să dezvolte sisteme de comandă care să proceseze datele cu ajutorul inteligenței artificiale, accentul fiind pus pe scurtarea timpilor de analiză și transmitere. „Trebuie să fim mai rapizi decât adversarul”, afirmă Freuding, în contextul în care „războiul modern este mai interconectat, mai automatizat și mult mai rapid”. Schimbările din strategia militară a Germaniei au fost accelerate după invazia Rusiei în Ucraina, iar Freuding indică drept element relevant munițiile de tip „loitering” (drone explozive care pot sta în aer deasupra unei zone înainte de a lovi ținta). Bundeswehr a început deja introducerea acestor arme, iar primele sisteme ar putea fi achiziționate în număr mare începând cu 2026, conform declarațiilor sale. În paralel, Germania își consolidează prezența pe flancul estic al NATO, pregătind desfășurarea unei brigăzi de aproximativ 4.800 de militari în Lituania, lângă granița cu Belarus. Freuding avertizează însă că armata germană are încă lacune în domenii precum apărarea antiaeriană, sistemele anti-drone și războiul electronic, după decenii de investiții insuficiente, și insistă că descurajarea depinde de un ansamblu complet de capabilități, de la logistică la sisteme digitale de coordonare. [...]
