Știri
Știri din categoria Apărare
Consolidarea apărării aeriene în jurul reședinței de la Valdai sugerează o redistribuire costisitoare de capabilități militare în contextul creșterii amenințării dronelor cu rază lungă, potrivit Focus. O investigație bazată pe imagini satelitare indică faptul că în jurul vilei asociate lui Vladimir Putin au fost amplasate în total 27 de turnuri/sisteme de apărare aeriană.
Informația provine dintr-o analiză a „Radio Svoboda” (serviciul în limba rusă al Radio Free Europe/Radio Liberty), care arată că au fost ridicate șapte turnuri noi de apărare aeriană în jurul reședinței de pe malul lacului Valdai, în nord-vestul Rusiei. Aceeași sursă menționează că proprietatea ar fi locuită de presupusa parteneră a lui Putin, fosta gimnastă Alina Kabayeva, și de mai mulți fii.
Potrivit publicației britanice The Telegraph, citată în material, sistemele de tip „ucigaș de drone” ar costa până la 16 milioane de lire sterline pe unitate, adică puțin peste 18 milioane de euro (aprox. 90 milioane lei) fiecare. În articol nu este precizat costul total al dispozitivului de protecție din jurul reședinței.
Sistemele menționate sunt Pantsir, un sistem rusesc terestru de apărare antiaeriană cu rază scurtă spre medie, care combină rachete și tunuri pentru a lovi ținte precum avioane, drone și rachete de croazieră.
Reședința de la Valdai se află la circa 300 km de Ucraina, iar întărirea apărării ar fi legată de „capacitățile în creștere” ale Kievului în zona dronelor cu rază lungă, notează materialul.
La finalul anului trecut au existat relatări despre un presupus atac ucrainean asupra domeniului. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a vorbit atunci despre un „atac terorist” și a susținut că apărarea antiaeriană rusă ar fi doborât 91 de drone ucrainene cu rază mai mare de acțiune. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a negat acuzațiile, conform aceleiași relatări.
The Telegraph mai afirmă că în 2024 existau doar șapte turnuri de apărare aeriană în jurul complexului, iar construcția celor mai recente șapte ar fi început la 17 martie. Dispunerea ar fi „inspirată” de cea din jurul Moscovei, cu sisteme amplasate în inel în jurul clădirii principale.
Un detaliu relevant din comparația citată: regiunea metropolitană Moscova, cu aproximativ 20 de milioane de locuitori, ar fi avut anul trecut doar 60 de astfel de sisteme, potrivit The Telegraph.
În plus, reședința este descrisă ca fiind natural protejată (peninsulă între două lacuri, înconjurată de pădure deasă), iar The Telegraph susține că ar include un buncăr și o replică exactă a biroului lui Putin de la Kremlin, pentru a-i permite să își ascundă locația reală în apeluri video sau apariții publice.
Recomandate
Grecia își întărește apărarea aeriană în Creta prin mutarea unei baterii Patriot lângă baza militară Souda, pe fondul riscului unor eventuale atacuri iraniene care ar putea viza și echipamente americane din estul Mediteranei, potrivit Agerpres . Sistemul Patriot a fost desfășurat în apropierea bazei Souda, în nord-vestul insulei, conform mai multor publicații grecești care citează surse militare, inclusiv ziarul Kathimerini. Bateria mutată acum în Creta era amplasată anterior pe insula Karpathos. Creta, cea mai mare insulă a Greciei, are o poziție strategică în estul Mediteranei, iar în golful Souda se află instalații militare folosite de armata greacă și de aliați din NATO, inclusiv de Statele Unite. Contextul deciziei: scenarii de escaladare și ținte americane în Europa Consolidarea apărării aeriene a Cretei vine după ce Financial Times a scris că Iranul ar lua în calcul atacarea unor obiective americane din Europa dacă președintele SUA, Donald Trump, intensifică războiul. Publicația britanică a citat două surse „apropiate regimului” de la Teheran și a menționat active americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria, unde parlamentul a autorizat luna trecută desfășurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer . Potrivit Kathimerini, Iranul ar deține în continuare un număr semnificativ de rachete balistice cu rază de acțiune de peste 2.000 de kilometri, care ar putea lovi ținte în sud-estul Europei. Ce urmează: coordonare cu aliații și posibil sprijin pentru Bulgaria Aceeași sursă greacă mai notează că Atena este în contact cu SUA și Israel în legătură cu potențiale amenințări iraniene asupra instalațiilor militare grecești și cipriote și ia în calcul acordarea de asistență Bulgariei, dacă guvernul de la Sofia va solicita sprijin pentru apărarea aeriană. [...]
Atacul cu drone asupra Plessezk ridică riscuri operaționale pentru lansările militare rusești , inclusiv pentru programe de sateliți folosite în comunicații și testarea rachetelor, potrivit Focus . Incidentul vine la o zi după ce drone ucrainene ar fi ajuns pentru prima dată în regiunea Arhanghelsk, unde se află unul dintre cele mai importante noduri militare ale Rusiei. La scurt timp după aceste relatări, Rusia a lansat de la Plessezk un satelit militar „clasificat”, a transmis Ministerul Apărării de la Moscova, citat de Defence Blog . Conform aceleiași informări, o rachetă Soiuz-2.1b a decolat pe 24 august la ora 5:40 (ora Moscovei), iar satelitul — încadrat sub denumirea generică „Kosmos” — ar fi ajuns pe orbită „conform planului”. Ministerul susține că stațiile terestre rusești au stabilit legătura cu satelitul, fără să ofere detalii despre misiune sau caracteristici tehnice. Ce s-a întâmplat în zona Plessezk Potrivit portalului ucrainean United24 Media , cel puțin două drone ar fi zburat până în zona cosmodromului. Publicația menționează imagini analizate din orașul închis Mirnîi, care „ar arăta fum” în apropierea complexului, însă nu este confirmat dacă a existat un impact. În plus, în rețelele sociale au apărut clipuri care ar indica prezența unei drone deasupra localității Kargopol, la aproximativ 170 km de Plessezk, inclusiv într-o postare distribuită pe X de Clash Report . Din cauza riscului, ar fi fost impuse temporar restricții de zbor pe un aerodrom din apropiere. De ce contează: un nod critic pentru sateliți și rachete Plessezk este descris ca un punct strategic pentru armata rusă, folosit atât pentru lansări de sateliți militari, cât și pentru teste cu rachete intercontinentale. În acest context, chiar și atacuri fără efect confirmat pot forța măsuri suplimentare de securitate și pot complica operațiunile de lansare și logistică din zonă. United24 Media mai susține că Plessezk ar avea un rol important și în construcția sistemului de comunicații „Rasswet”, prezentat ca un echivalent rusesc pentru Starlink. Conform aceleiași surse, până la finalul lui 2027 ar urma să fie plasați pe orbită 292 de sateliți pentru acest sistem. Ce rămâne neclar Nu este confirmat dacă dronele au lovit efectiv o țintă în apropierea cosmodromului și nici dacă obiectivul a fost perturbarea lansării satelitului sau un alt tip de țintă. Focus notează și un precedent: șeful Roskosmos, Dmitri Bakanov, declarase în primăvară că Ucraina ar fi încercat un atac cu drone înaintea unei lansări planificate la Plessezk, atac care ar fi fost respins. [...]
România își asumă creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035 , iar acest angajament este prezentat ca parte a „împărțirii poverii” în NATO și a unei cooperări mai profunde cu SUA, potrivit Agerpres , care redă un articol de opinie semnat de președintele Nicușor Dan și publicat pe site-ul Fox News. Mesajul central al președintelui este că România „nu cere SUA mai mult”, ci „se oferă să facă mai mult”, într-un context în care Rusia este descrisă drept „o amenințare în creștere” pentru SUA și Europa. În articol, Nicușor Dan invocă încălcări repetate ale spațiului aerian al României de către drone și susține că descurajarea (capacitatea de a preveni un atac prin costurile pe care le-ar implica) este testată „mai întâi la hotarul Alianței”. Ce înseamnă „mai mult” în termeni de bani și infrastructură În textul de opinie, șeful statului leagă explicit așteptarea ca Europa să își asigure „mai mult din propria apărare” de un obiectiv bugetar: cheltuieli de 5% din PIB pentru apărare până în 2035 . Pe partea de infrastructură, Nicușor Dan indică drept proiect major extinderea și modernizarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu , descrisă ca unul dintre cele mai mari programe de infrastructură militară de pe flancul estic al NATO, cu o valoare de circa 2,5–3 miliarde de euro (aprox. 12,5–15 miliarde lei) , aflată în derulare sau planificată. Componenta operațională: logistică și interoperabilitate cu SUA Președintele mai susține că mai multe puncte-cheie (Câmpia Turzii, Cincu, Smârdan, Babadag, Constanța și Dunărea) sunt conectate printr-o rețea de logistică militară care ar permite României și SUA să mute rapid trupe și echipamente atunci când este nevoie. În privința înzestrării, Nicușor Dan enumeră sisteme americane deja folosite sau vizate: Patriot, HIMARS, F-16, tancuri Abrams și achiziții planificate de F-35. El argumentează că nu este „o listă de cumpărături”, ci o decizie de interoperabilitate (capacitatea forțelor aliate de a opera împreună) cu platformele SUA și NATO, cu obiectivul de a fi pregătiți „în prima zi a unei crize”. Demers diplomatic: discuții la Washington și la NATO Nicușor Dan afirmă că i-a trimis la Washington pe consilierul pentru securitate națională, Marius Lazurca, și pe șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, pentru a transmite angajamentul României privind securitatea Mării Negre, împărțirea poverii în NATO și un parteneriat strategic mai profund cu SUA. Potrivit articolului, mandatul lor include menținerea discuțiilor active atât la Washington, cât și la sediul NATO, și transmiterea faptului că România este pregătită să crească nivelul angajamentelor și viteza implementării. În încheiere, președintele susține că o Românie mai puternică ar întări flancul sud-estic al NATO și ar contribui la o Mare Neagră „mai sigură”, insistând că țara „nu va aștepta să fie testată înainte să fie gata”. [...]
Germania trece de la rotații la prezență permanentă pe flancul estic al NATO , urmând să staționeze în Lituania o brigadă de luptă de circa 4.800 de militari până la finalul lui 2027, potrivit Mediafax . Mutarea schimbă practic modul de operare al Bundeswehrului în regiune și ridică o problemă operațională imediată: acoperirea deficitului de personal necesar. Aproape 3.000 de militari NATO, majoritatea germani, s-au antrenat timp de circa șase săptămâni în Lituania, în zona Pabradė, la câțiva kilometri de granița cu Belarus, în cadrul exercițiului Freedom Shield I. În scenariile de pregătire au fost folosite tancuri și vehicule blindate, artilerie, drone, sisteme de război electronic, elicoptere și avioane de luptă, exercițiile fiind prezentate ca parte a pregătirilor Alianței pentru apărarea flancului estic în eventualitatea unei agresiuni convenționale (informații relatate de Euronews, conform articolului). Brigada „Lituania”: 4.800 de militari și cinci batalioane, în două locații Berlinul intenționează să transforme Brigada 45 Blindată a Bundeswehrului (cunoscută și ca „Brigada Lituania”) într-o prezență militară permanentă. Planul vizează staționarea în Lituania a aproximativ 4.800 de militari până la sfârșitul anului 2027, brigada urmând să fie distribuită în două locații și să includă cinci batalioane. Obiectivul strategic declarat este descurajarea Rusiei și consolidarea capacității NATO de apărare a statelor de pe flancul estic. Germania participă din 2017 la grupul de luptă multinațional al NATO din Lituania, însă până acum modelul s-a bazat în principal pe rotația periodică a trupelor și echipamentelor. O premieră pentru Bundeswehr și o presiune pe recrutare Decizia este prezentată drept o premieră: Germania nu a mai desfășurat permanent, în afara teritoriului național, o brigadă de luptă pregătită pentru operațiuni. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a descris misiunea ca o componentă importantă a apărării flancului estic al NATO. În același timp, proiectul se lovește de problema personalului. Potrivit informațiilor citate de Euronews, aproximativ 60% din efectivul planificat este acoperit în prezent prin voluntari, ceea ce ar lăsa un deficit de aproximativ 2.000 de militari. Pentru forțele deja prezente în Lituania, gradul de încadrare ar fi de aproximativ 92%, însă două unități care urmează să fie mutate în 2027 – Batalionul de Tancuri 203 și Batalionul de Panzergrenadieri 122 – ar avea un deficit de personal de aproximativ 40%. Domeniile unde recrutarea este dificilă includ IT și logistica. Pistorius a indicat că, dacă numărul voluntarilor nu va fi suficient, ar putea fi analizate și alte soluții, menționând că detașarea militarilor într-un alt loc nu este ceva neobișnuit în Bundeswehr. De ce contează pentru flancul estic, inclusiv pentru România În articol este citat și mesajul cancelarului Friedrich Merz, potrivit căruia securitatea Lituaniei este legată direct de securitatea Germaniei, iar apărarea Vilniusului înseamnă și apărarea Berlinului. În plan mai larg, consolidarea prezenței germane în regiunea baltică este prezentată ca parte a strategiei NATO de întărire a descurajării și apărării de-a lungul întregii frontiere estice, din care face parte și România, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. [...]
Serviciile europene nu indică un risc iminent de atac rusesc asupra NATO, dar avertizează că presiunea „hibridă” a Rusiei va continua , potrivit informațiilor publicate de Economica . Mesajul are relevanță directă pentru mediul de afaceri prin prisma riscurilor operaționale și de securitate asociate atacurilor „hibride” (sabotaj, dezinformare, atacuri cibernetice), chiar și în absența unor semnale privind o escaladare militară clasică. O înaltă responsabilă europeană, citată sub rezerva anonimatului, a afirmat că „serviciile europene nu văd riscuri de atac rusesc împotriva țărilor europene” și că, în privința unor amenințări la adresa membrilor europeni ai NATO, „nu vedem nimic care ar indica faptul că ar fi în pregătire acum ceva”. De ce contează: accent pe riscuri „hibride”, nu pe un atac convențional În același timp, oficialul european susține că Rusia încearcă „în mod activ să creeze dificultăți” pentru statele UE, în contextul în care Uniunea sprijină Ucraina după invazia din 2022. Potrivit acesteia, „escaladarea din partea Rusiei există în mod clar”, iar ceea ce se observă sunt „atacuri hibride, apoi mai puțin hibride”, cu așteptarea că ele vor continua. Pentru companii, această nuanță mută discuția din zona unui scenariu militar imediat în zona continuității operaționale: protecția infrastructurii critice, securitatea IT, lanțurile de aprovizionare și managementul riscului reputațional în fața campaniilor de influență. Context: informații din presa americană și reacția Kremlinul ui Materialul menționează că, potrivit presei americane, directorul CIA, John Ratcliffe , s-ar fi deplasat marți la Moscova pentru a descuraja Rusia să atace NATO. Kremlinul a respins joi aceste informații, calificându-le drept „povești alarmiste”, fără „orice legătură cu realitatea”. [...]
Elveția își schimbă pregătirea militară printr-un batalion de drone din 2028 , o mutare care mută accentul de la dotare punctuală la o capabilitate operațională permanentă, într-un context european de reînarmare, potrivit Antena 3 . Ministerul elvețian al Apărării a anunțat intenția de a înființa unitatea în cadrul armatei, cu roluri de „explorare, acțiune și apărare”. În paralel, instruirea în domeniu urmează să fie întărită, inclusiv prin crearea unui serviciu militar specializat. Ce se schimbă operațional în armată Din 2028, armata elvețiană ar urma să aibă propriul batalion de drone, ceea ce indică o integrare structurată a acestor sisteme în planificarea și execuția misiunilor, nu doar utilizarea lor ad-hoc. Ministerul descrie dronele, apărarea contra dronelor și robotica drept o „prioritate strategică” pentru Elveția. Instituția leagă această evoluție de transformările din războiul modern, unde dronele sunt folosite tot mai mult în „ conflicte hibride ” (combinații de acțiuni militare, tehnologice și de influență, sub pragul unui război clasic). Context: armată de miliție și presiune pe protecția infrastructurii Elveția are o armată de miliție, cu serviciu militar obligatoriu pentru bărbați și stagii periodice de pregătire. În acest cadru, întărirea instruirii pentru drone și înființarea unui serviciu militar specializat sugerează o adaptare a modului de formare a personalului la noile riscuri și tehnologii. Ministerul mai afirmă că a observat o creștere a numărului de zboruri cu drone deasupra infrastructurii militare și critice din Elveția, un semnal care susține accentul pus pe apărarea contra dronelor. Ce urmează și ce nu e încă precizat Calendarul indicat este „începând din 2028”, însă materialul nu oferă detalii despre buget, tipurile de drone vizate, dimensiunea batalionului sau calendarul exact de implementare. Informația este atribuită unui comunicat al ministerului, transmis de AFP și citat de Agerpres , conform sursei. [...]
