Știri
Știri din categoria Apărare
Portavionul american USS Gerald Ford a părăsit Croația după o escală de cinci zile, iar Marina SUA spune că nava este din nou aptă de misiune, potrivit Digi24, care citează AFP.
Marina americană nu a indicat următoarea destinație a portavionului, dar a transmis că acesta „a finalizat reparațiile și a primit aprovizionarea necesară pentru continuarea operațiunilor” și că „rămâne pregătit să își îndeplinească misiunea în serviciul obiectivelor naționale în orice zonă de operațiuni”, conform Agerpres.
USS Gerald Ford a operat în estul Mării Mediterane și în Marea Roșie, în cadrul operațiunilor militare americane împotriva Iranului. Nava a fost afectată de un incendiu la „spălătoria principală” pe 12 martie, incident în urma căruia doi marinari au fost răniți, iar aproximativ 100 de cușete au suferit pagube semnificative. Marina SUA a precizat că ancheta este în desfășurare.
Contextul este o campanie aeriană amplă lansată de Statele Unite și Israel împotriva Iranului pe 28 februarie, după o consolidare militară americană în Orientul Mijlociu care a inclus USS Gerald Ford (aflat pe mare de nouă luni) și portavionul Abraham Lincoln.
Potrivit informațiilor citate, ambele portavioane au avut un rol important în operațiuni, iar retragerea temporară a USS Gerald Ford la mijlocul lunii martie a creat un deficit de capabilități pentru forțele americane implicate, în condițiile în care avioanele de vânătoare de la bord au susținut peste două săptămâni de bombardamente.
Recomandate
Suedia mută o parte din costul sprijinului militar pentru Ucraina pe finanțare europeană , printr-un plan care combină donații de avioane mai vechi cu vânzări de aparate noi, cu livrări eșalonate pe termen lung, potrivit Agerpres . Stockholmul a anunțat că va dona 16 avioane Gripen C/D și va vinde până la 20 de Gripen E/F, finanțate din fonduri europene. Primele aeronave donate, din varianta Gripen C/D (model mai vechi), ar urma să ajungă în Ucraina anul viitor. În schimb, varianta mai nouă Gripen E/F ar urma să fie livrată începând din 2030, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson , într-o conferință de presă alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Pentru achiziție, Ucraina „mizează” pe o finanțare de 2,5 miliarde de euro (aprox. 12,5 miliarde lei) destinată cumpărării avioanelor produse de grupul suedez de apărare Saab , conform comunicatului suedez citat în material. Calendarul livrărilor și structura pachetului Pachetul anunțat de Suedia are două componente, cu termene diferite: donație: 16 avioane Gripen C/D, cu prime livrări anul viitor ; vânzare: până la 20 de avioane Gripen E/F, cu livrări din 2030 , finanțate din fonduri europene. Kristersson a descris decizia drept una „istorică” pentru Suedia, afirmând că întărește semnificativ apărarea aeriană a Ucrainei. De ce contează: banii UE și comenzi pe termen lung Anunțul leagă direct sprijinul militar de mecanismele de finanțare ale Uniunii Europene. În același context, este menționat că UE a decis acordarea către Ucraina a unui împrumut total de 90 de miliarde, alocat în tranșe în 2026 și 2027, din care 60 de miliarde ar urma să fie utilizate pentru achiziții de arme. Separat, Suedia și Ucraina semnaseră în octombrie 2025 o scrisoare de intenție pentru achiziția a 100 până la 150 de avioane Gripen E, iar Zelenski a spus că speră să poată fi asigurată finanțarea pentru toate cele 150 de exemplare. În material se mai arată că Stockholmul și-a suspendat în 2024 proiectul de a trimite avioane de luptă în Ucraina, după ce țările partenere au cerut să se acorde prioritate avioanelor americane F-16. Totodată, sprijinul militar al Suediei pentru Ucraina este evaluat la 128 miliarde de coroane (11,8 miliarde de euro, aprox. 59 miliarde lei) de la începutul invaziei ruse în 2022, prin acordul privind avioanele Gripen. Context: cererea Ucrainei pentru Patriot Zelenski a mai declarat că așteaptă un răspuns oficial la cererea adresată lui Donald Trump și Congresului SUA pentru mai multe rachete destinate sistemelor de apărare antiaeriană Patriot sau licențe pentru a le produce, susținând că acestea rămân singura armă eficientă împotriva rachetelor balistice lansate de Rusia. [...]
SUA riscă o „fereastră de vulnerabilitate” de până la trei ani din cauza ritmului lent în care își pot reface stocurile de muniții avansate consumate în războiul din Iran, potrivit Focus . Miza nu este doar una militară, ci și una operațională și industrială: chiar și cu bani disponibili, capacitatea de producție și lanțurile de aprovizionare limitează viteza de refacere a arsenalului. Informațiile sunt prezentate de AP News , care citează o analiză a CSIS (Center for Strategic and International Studies), un think-tank din Washington. Potrivit acesteia, după atacul asupra Iranului din 28 februarie 2025, SUA ar avea nevoie de cel puțin trei ani pentru a reveni la nivelurile de dinainte de război pentru principalele sisteme folosite frecvent. Ce muniții au fost consumate și cât durează refacerea stocurilor Analiza indică trei categorii majore de armament utilizate intens, cu termene de refacere care se întind până la finalul deceniului: Rachete Tomahawk : CSIS estimează că SUA au lansat peste 1.000 asupra Iranului. Producătorul, Raytheon , ar vrea să își quintupleze producția, iar până la finalul lui 2030 ar urma să fie atins din nou stocul de dinainte de război. Rachete Patriot (apărare antiaeriană) : în războiul din Iran ar fi fost folosite circa 1.500 . În 2026 s-ar fi produs doar aprox. 170 , iar revenirea la nivelul pre-război este estimată până la mijlocul lui 2029 . Muniții aer-sol (rachete de croazieră lansate din aer) : ar fi fost utilizate peste 1.100 . Producția ar urma să fie aproape dublată; dacă se ajunge la până la 860 pe an , stocul pre-război ar putea fi refăcut până la mijlocul lui 2027 . Publicația mai notează și țintele de producție menționate în material: 1.000 Tomahawk în 2027 ; 820 muniții aer-sol în anul următor (formularea exactă din sursă; nu este precizat explicit anul); din 2027 , producție planificată de peste 3.000 sisteme de apărare aeriană. De ce contează: banii există, dar timpul și lanțurile de aprovizionare nu se comprimă În plan politic, atât republicanii, cât și democrații ar susține creșterea stocurilor. Materialul citează un buget militar de 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6,9 trilioane lei ) pentru 2027 , aprobat de administrația Trump, și menționează că și investitori privați ar direcționa capital către sectorul militar. Totuși, concluzia CSIS, redată de AP, este că blocajul principal nu este finanțarea, ci timpul necesar pentru a crește producția într-un ecosistem industrial complex, dependent de furnizori și subcontractori. Mark Cancian, coautor al analizei și colonel în rezervă al Marinei SUA, explică pentru AP că interdependențele din lanțurile de aprovizionare fac dificilă accelerarea rapidă. „Problema de astăzi nu este banii, ci timpul.” Implicația strategică: presiune în Vestul Pacificului CSIS avertizează că această perioadă de refacere a stocurilor creează o vulnerabilitate temporară în cazul unui potențial conflict în Vestul Pacificului. În același context, materialul indică faptul că China urmărește obiectivul ca până în 2027 să fie capabilă să preia Taiwanul, dacă este necesar, prin forță — deși experții citați consideră termenul mai degrabă ambițios decât o „dată fixă”. „Stocurile epuizate au creat o fereastră de vulnerabilitate pentru un potențial conflict în Vestul Pacificului.” În evaluarea CSIS, un element care ar putea menține descurajarea pe termen scurt este diferența de experiență de luptă: China nu ar avea experiență recentă, iar ultimul său război, în 1979 împotriva Vietnamului, ar fi fost unul în care „a performat slab”, potrivit raportului citat. [...]
Bruxellesul pregătește reguli pentru producție militară „de serie” în UE și cere statelor membre să renunțe la armamentul „de lux”, pe fondul presiunii de a accelera livrările către Ucraina, potrivit Adevărul . Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius , a avertizat că Europa riscă să rămână în urma Rusiei și chiar a Ucrainei la capacitatea de producție militară. Într-un interviu acordat Financial Times , el a cerut guvernelor să își „deschidă arsenalele” pentru a furniza rapid echipamentele de care Ucraina are nevoie pe front. „Guvernele trebuie să deschidă arsenalele pentru a oferi Ucrainei ceea ce îi este necesar.” De ce contează: costul și viteza de producție devin criterii strategice Kubilius a criticat modelul european de producție, comparându-l cu industria „haute couture”: sisteme foarte sofisticate, foarte scumpe și greu de fabricat rapid în cantități mari. În contrapondere, el a spus că Ucraina produce echipamente „suficient de bune”, adaptate războiului de uzură, unde contează volumul și ritmul livrărilor. „Europenii produc ceea ce poate fi numit armament de înaltă modă: tehnologic foarte complex, foarte avansat și foarte scump. Problema este că nu poate fi fabricat suficient de repede.” Oficialul a dat ca exemplu racheta de croazieră ucraineană Flamingo, despre care a afirmat că Ucraina ar urma să producă aproximativ 700 de unități anul acesta. Prin comparație, statele UE ar produce sub 300 de rachete similare, iar Rusia ar ajunge la circa 1.200, conform declarațiilor sale. Instrument financiar: achiziții din stocuri și reînnoirea lor din credite UE Kubilius a indicat și o posibilă soluție de finanțare: Ucraina ar putea cumpăra armament direct din depozitele europene folosind aproximativ 60 de miliarde de euro dintr-un nou pachet de credite de 90 de miliarde de euro aprobat recent la nivel european. Statele care transferă arme ar putea folosi ulterior fondurile pentru reînnoirea stocurilor sau pentru extinderea capacităților de producție. Ce urmează: plan în iulie pentru o „piață europeană de apărare” mai integrată În iulie, Bruxellesul urmează să prezinte un plan pentru crearea unei piețe europene de apărare mai integrate, cu obiectivul de a reduce fragmentarea și barierele naționale care blochează cooperarea între statele membre. Printre măsurile menționate se află: recunoașterea reciprocă a certificărilor; simplificarea licențelor pentru transferul componentelor militare în interiorul UE. Kubilius a acuzat marile state că își protejează excesiv producătorii: potrivit lui, Franța și Germania cumpără aproximativ 70% din producția propriilor industrii de apărare, iar doar 10% ajunge pe piețele altor state membre. În paralel, comisarul a cerut sprijin pentru proiectul Bromo — alianța planificată între Airbus, Thales și Leonardo — argumentând că Europa are nevoie de „masă critică” și de „campioni industriali” pentru a concura global, inclusiv cu SpaceX. [...]
Ucraina va fi integrată în apărarea aeriană a UE și în eforturile privind dronele , un pas care mută sprijinul european de la ajutor militar de urgență la cooperare structurală pe termen lung, potrivit Kyiv Post , care citează o declarație a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Von der Leyen a făcut afirmația după o convorbire telefonică cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski , în contextul intensificării războiului dus de Rusia. Șefa Comisiei a spus că apărarea aeriană, dronele și capabilitățile anti-dronă au devenit „printre cele mai urgente priorități” ale Europei, domenii în care Ucraina a acumulat experiență semnificativă pe câmpul de luptă. Ce se schimbă: de la sprijin punctual la integrare în arhitectura de securitate Mesajul indică o schimbare de abordare la nivel european: de la livrări și finanțări punctuale către o integrare mai profundă a Ucrainei în eforturile comune de apărare ale continentului. În termeni practici, accentul cade pe conectarea Ucrainei la inițiativele europene legate de: apărare aeriană; drone; sisteme și măsuri de contracarare a dronelor. Publicația notează că experiența Ucrainei în respingerea atacurilor cu rachete și drone a devenit tot mai relevantă pentru planificarea de securitate a Europei. Finanțarea: împrumut de 28,3 miliarde euro pentru nevoi militare Von der Leyen a legat această direcție de „Ukraine Support Loan”, despre care a spus că va avea o contribuție „vitală”, oferind 28,3 miliarde euro (32,9 miliarde dolari, aprox. 151 miliarde lei) doar în acest an , pentru acoperirea nevoilor militare ale Ucrainei, conform aceleiași surse. Context: discuții și despre aderarea la UE Cei doi lideri au discutat și despre parcursul Ucrainei către aderarea la Uniunea Europeană. Von der Leyen a afirmat că următoarele săptămâni vor fi importante pentru progrese în procesul de aderare, fără a detalia pași sau termene concrete. [...]
Suedia pregătește transferul de avioane Gripen către Ucraina, un pas care poate accelera operaționalizarea apărării aeriene ucrainene și deschide, în paralel, discuții pentru o achiziție mult mai amplă finanțată cu credite UE, potrivit Digi24 . Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson urmează să anunțe joi transferul unor avioane de luptă JAS 39 Gripen către Ucraina, în cadrul unei conferințe de presă la baza aeriană Uppland din Uppsala. Avioanele vizate sunt din varianta C/D, conform informațiilor publicate de portalul suedez Aftonbladet . De ce contează: impact operațional, nu doar simbolic Gripen e ste descris ca fiind proiectat pentru condiții apropiate de cele din Ucraina, cu accent pe operarea din baze dispersate. În practică, asta înseamnă că poate decola și ateriza inclusiv de pe tronsoane obișnuite de autostradă și piste scurte, iar întreținerea ar necesita un număr minim de personal. În plus, timpii de întoarcere în luptă sunt prezentați ca foarte reduși: pentru misiuni aer-aer, realimentarea completă și reînarmarea ar dura sub 10 minute; pentru misiuni de atac la sol, sub 20 de minute. Următorul pas: negocieri pentru Gripen E, cu finanțare prin credite UE Pe lângă transferul avioanelor C/D, ar urma să înceapă negocieri pentru vânzarea către Ucraina a unor Gripen E, o variantă mai modernă. Conform informațiilor citate, Ucraina ar urma să plătească aceste aeronave folosind credite din partea Uniunii Europene. Contextul discuțiilor este o scrisoare de intenție semnată anul trecut de Suedia și Ucraina, care „ar putea duce” la un acord pentru 100–150 de avioane Gripen, potrivit aceleiași surse. Ce aduce în plus Gripen E, potrivit descrierii din articol Varianta Gripen E este prezentată cu câteva elemente tehnice care țintesc direct nevoile unui teatru de operațiuni contestat: motor General Electric F414G, cu viteze de până la 2.500 km/h și o rază de luptă de peste 800 km; radar Raven ES-05 cu antenă AESA (scanare electronică activă), pentru detectarea țintelor la distanțe mari inclusiv în condiții de război electronic; posibilitatea de a transporta rachete Meteor cu rază de acțiune de peste 100 km. Calendar: livrări posibile la câțiva ani după semnare Digi24 notează că au existat informații anterioare despre posibilitatea semnării unui acord chiar în acest an, cu finalizarea termenilor contractuali și a planului de finanțare. Totodată, în toamna anului trecut, Suedia ar fi indicat că primele Gripen E ar putea ajunge la piloții ucraineni în termen de trei ani de la semnarea tuturor documentelor necesare. [...]
Planul SUA de a reduce masiv prezența militară în Europa riscă să împingă statele UE spre cheltuieli de apărare mult mai mari și mai rapide , într-un moment în care continentul depinde încă structural de capacitățile americane, potrivit unui interviu acordat de generalul (r) Adriean Pârlog pentru Adevărul . Concret, articolul descrie un plan american care ar include tăierea cu o treime a numărului de avioane de vânătoare alocate NATO, retragerea distrugătoarelor Marinei SUA din „pool-ul” comun al Alianței și oprirea completă a participării submarinelor americane la misiunile de apărare colectivă. În plus, Europa ar urma să fie lăsată să își asigure singură dronele de recunoaștere, echipamente pe care textul le descrie drept vitale pe frontul din Ucraina, informație atribuită Reuters. În acest context, generalul Pârlog amintește că SUA asigură „aproape trei sferturi” din cheltuielile de apărare ale Alianței, cu un buget militar anual de „aproape 980 de miliarde de dolari” (aprox. 4.500 de miliarde de lei) și „peste 85% din tehnica militară”, ceea ce face dificilă o compensare rapidă exclusiv din resurse europene. De ce contează economic: costul „înlocuirii” SUA ar accelera bugetele și achizițiile Unghiul central al interviului este nota de plată pentru Europa: dacă reducerea capacităților americane se materializează, presiunea se mută pe bugetele naționale și pe programele comune de înzestrare. Pârlog leagă această dinamică de inițiativele SAFE 1 și SAFE 2 , pe care le descrie ca fiind „extrem de ambițioase” și „extrem de costisitoare”, și indică suma de „800 de miliarde de euro” asociată SAFE 2. În lectura sa, Europa ajunge aici și din cauze interne: ani la rând, statele europene ar fi minimizat solicitările Washingtonului de a crește bugetele de apărare, iar acum „vedem și rezultatele”. Ce se schimbă operațional: mai puțină capabilitate comună, mai multă dependență de decizii europene Dincolo de bani, miza este operațională: reducerea avioanelor, retragerea navelor și scoaterea submarinelor din misiunile de apărare colectivă ar însemna mai puține capabilități puse la dispoziția NATO în Europa, într-o arhitectură care, potrivit interviului, a fost construită în jurul contribuției americane. Pârlog susține că Europa „nu are cum să compenseze această pierdere uriașă” pe termen scurt și privește cu „cele mai mari rezerve” declarațiile politice potrivit cărora Europa s-ar putea descurca singură, catalogându-le drept „propagandă”. Ca exemplu, invocă intervenția din Libia, când, potrivit lui, după două zile de acțiuni ofensive, francezii ar fi cerut sprijin american din cauza lipsei de rachete. Cât de mare e riscul de escaladare: influență, nu neapărat ofensivă directă Deși discută despre vulnerabilitate, generalul nu merge până la ideea unei ofensive ruse iminente împotriva Europei. El afirmă că nu crede că Europa va fi „abandonată” în sensul unei operații ofensive imediate și nici că Rusia sau China ar avea acțiuni militare împotriva statelor dincolo de fostele granițe ale URSS. În schimb, estimează că Moscova și-ar putea permite, în următorii „5, 10, 15 ani”, o extindere a sferei de influență. În paralel, el leagă discuția de un anunț atribuit Moscovei privind retragerea diplomaților și o „rugăminte” ca străinii să părăsească urgent Kievul, interpretată ca posibil semnal pentru lovituri mai dure asupra capitalei Ucrainei. Ce urmează: fereastra politică și presiunea pentru „fapte” În privința reversibilității deciziilor americane, Pârlog spune că nu se așteaptă ca Donald Trump „să mai dea înapoi” și îl descrie drept „tranzacționist”, cu o tactică de escaladare urmată de dezescaladare. „Norocul” Europei, în opinia sa, ar fi o schimbare politică la Casa Albă în „doi ani și jumătate”, după alegeri, care ar putea „înmuia” rigoarea deciziilor. Până atunci, soluția indicată în interviu este una de fond: schimbarea discursului și trecerea la măsuri concrete, pe ideea că perioada în care Europa a tratat apărarea ca pe un „lux” sub umbrela unui „protector” s-a încheiat. [...]
