Știri
Știri din categoria Apărare

Ucraina a extins rapid folosirea roboților tereștri fără pilot pe front, potrivit The Guardian, pe fondul unei lupte tot mai tehnologizate cu Rusia, în care dronele și sistemele autonome înlocuiesc tot mai des mijloacele clasice și reduc expunerea directă a infanteriei.
Publicația descrie mai multe tipuri de vehicule terestre fără pilot (UGV, adică vehicule fără echipaj, controlate de la distanță), de la platforme pe șenile până la sisteme pe roți sau roboți care pot transporta mine antitanc. Locotenentul Victor Pavlov, din cadrul Corpului 3 al armatei ucrainene, susține că utilizarea lor a crescut „exponențial” din primăvara lui 2024 și că armatele vor fi nevoite să se „robotizeze”.

În plan logistic, Pavlov afirmă că roboții tereștri ar asigura acum 90% din logistica armatei ucrainene, în condițiile în care deplasarea pe teren a devenit riscantă din cauza dronelor FPV (first-person view, drone pilotate prin imagine video în timp real). În ianuarie, forțele ucrainene ar fi derulat un record de 7.000 de operațiuni cu astfel de vehicule, notează The Guardian.
Roboții nu sunt folosiți doar la transport de hrană, muniție și materiale, ci și în misiuni de evacuare a răniților, putând scoate până la trei persoane de pe linia întâi, cu o autonomie tipică de circa opt ore, conform relatării. În zona orașului Pokrovsk, în estul Ucrainei, astfel de sisteme ar fi livrat provizii în mod constant din decembrie 2025, într-un context de lupte intense.
Pe lângă logistică, The Guardian consemnează că unele platforme sunt echipate cu mitraliere și lansatoare de grenade controlate de la distanță și sunt folosite direct în luptă. Un operator de drone, cu indicativul „Bambi”, descrie frontul ca fiind „mai degrabă ca Terminator”, argumentând că un robot nu reacționează la rănire, iar în spatele lui se află un operator care poate riposta. Pavlov spune că unitatea sa pierde aproximativ trei roboți pe zi în urma atacurilor aeriene rusești, ceea ce ar însemna o rată de uzură de 25%, dar consideră costul acceptabil raportat la viețile salvate.

Materialul mai arată că și Rusia folosește sisteme similare, inclusiv un vehicul electric numit „Courier”, capabil să transporte 250 kg și să execute misiuni de război electronic, însă Pavlov susține că Ucraina ar avea, în prezent, un avantaj și că prioritatea este creșterea producției. În paralel, Corpul 3 a dezvoltat o școală de instruire pentru piloți de UGV, KillHouse academy, unde militarii se antrenează pe trasee și simulatoare, iar instructorii spun că foștii jucători de jocuri video se adaptează rapid la acest tip de operare.
Recomandate

Ucraina spune că este aproape de un scut antirachetă propriu , o mișcare care ar putea reduce pe termen mediu dependența de sistemele occidentale și presiunea asupra stocurilor de interceptoare, potrivit Agerpres , care citează dpa. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina face progrese în dezvoltarea unui sistem de apărare împotriva rachetelor balistice, în condițiile în care țara se confruntă cu atacuri aeriene zilnice din partea Rusiei. Mesajul a fost publicat pe Telegram după o întâlnire cu experți din domeniul apărării și securității. „Pot să confirm că producătorii noștri de arme au ajuns deja la standardele cerute.” Zelenski a indicat că autoritățile de la Kiev se așteaptă la „rezultatele dorite” în intervalul 2026–2027. Alternativă la Patriot, dar vulnerabilitate pe termen scurt Kievul urmărește ca sistemul emergent FREYJA să devină o alternativă „eficientă din punctul de vedere al costurilor” și cu „performanțe ridicate” la sistemul american Patriot, livrat Ucrainei de SUA și de alte state NATO după invazia rusă din 2022. Totuși, Ucraina rămâne „foarte vulnerabilă” din cauza unei crize de interceptoare, iar Zelenski le-a cerut în mod repetat aliaților să trimită rachete interceptoare din propriile stocuri până când sistemul ucrainean va fi operațional. [...]

SUA mențin pe agendă o posibilă producție de interceptoare Patriot pentru Ucraina , deși președintele Donald Trump și-a exprimat recent rezervele față de un astfel de acord, potrivit Agerpres , care citează patru surse familiarizate cu discuțiile. Miza este una operațională: Kievul caută urgent rachete PAC-3, printre puținele capabile să intercepteze rachete balistice, într-un context în care Ucraina susține că a rămas fără interceptoare Patriot. Discuțiile vizează inclusiv varianta ca Ucraina să producă unele componente, iar asamblarea finală să aibă loc în altă parte a Europei. O opțiune menționată de surse este trimiterea componentelor în Germania pentru asamblare finală. Contextul politic rămâne însă volatil. Luna trecută, Trump i-a spus lui Volodimir Zelenski, la o întâlnire la Ankara, că SUA ar urma să acorde o licență pentru fabricarea rachetelor PAC-3, dar săptămâna trecută a declarat presei că SUA nu au fost de acord să permită Ucrainei să construiască rachete Patriot și că Washingtonul trebuie să fie „foarte atent” când permite altora să le producă. Potrivit a două surse, schimbarea de ton a venit după o întâlnire „dificilă” cu Zelenski la Casa Albă. Ce opțiuni sunt analizate Potrivit celor patru surse citate, pe masă sunt mai multe variante, între care: fabricarea de componente Patriot în Ucraina și asamblarea lor în Germania; includerea Ucrainei într-un program americano-european existent pentru interceptoare Patriot; permisiunea ca Ucraina să construiască o versiune mai ieftină a PAC-3. Emisarul Washingtonului la NATO, Matthew Whitaker , conduce eforturile de a ajunge la un acord și a fost la Kiev luna trecută pentru discuții cu oficiali ucraineni și directori din industria de armament. Una dintre surse a precizat că „nu a fost dat niciun ordin de oprire a discuțiilor”. Casa Albă a refuzat să comenteze. Limitarea-cheie: livrările nu ar veni rapid Chiar dacă se ajunge la un acord, Ucraina nu ar începe să primească rachete noi mai devreme de un an, potrivit sursei. Pentru nevoile imediate, Kievul îndeamnă aliații să transfere o parte din propriile stocuri. În paralel, fosta ambasadoare a Ucrainei în SUA, Olga Stefanișîna, a declarat că Kievul explorează achiziții pe termen lung de PAC-3 și un schimb de livrări cu alte țări pentru a primi rachete mai devreme; ea a mai spus că Lockheed Martin este implicată și ar urma să trimită o echipă în Ucraina. Compania nu a răspuns solicitărilor de comentarii, conform materialului. Pe fundal, oficiali americani citați indică faptul că licențierea producției de arme americane în Europa este discutată activ din 2022, dar avertizează că deschiderea de noi linii de producție nu este simplă, iar producția începe de obicei la trei până la șapte ani după semnarea unui acord de licență. Totodată, stocurile globale de rachete de ultimă generație ar fi scăzut după războiul din Iran, iar interceptoare Patriot destinate Ucrainei ar fi fost redirecționate către armata americană și aliații SUA din Golf, potrivit sursei. [...]

Fire Point vrea să coboare costul interceptării rachetelor balistice sub pragul de 1 milion de euro pe unitate , mizând pe integrarea rapidă a tehnologiilor europene într-un nou sistem antirachetă, într-un moment în care Ucraina se confruntă cu penurii globale de interceptori Patriot. Potrivit The Jerusalem Post , compania ucraineană a semnat acorduri cu peste o duzină de firme europene pentru proiectul Freyja și a intrat în etapa de integrare a componentelor. Ținta declarată este un interceptor balistic sub 1 milion de euro (aprox. 5,1 milioane lei) pe rachetă, „un sfert până la o șesime” din costul unui interceptor Patriot, a spus CEO-ul Fire Point, Iryna Terekh, într-o declarație pentru Reuters preluată de publicație. Miza economică este directă: un cost mai mic pe interceptare ar putea permite Ucrainei să susțină apărarea antirachetă cu volume mai mari, într-un context în care livrările sunt constrânse de stocuri și de cererea globală. Integrarea europeană: radare, ghidaj și comandă-control Fire Point afirmă că are „aproape totul agreat”, cu 13 parteneri industriali deja alăturați, și că lucrează la asamblarea finală a sistemului, inclusiv conectarea interceptorului cu radare de supraveghere, radare de urmărire și sistemul de ghidaj (seeker – senzorul care „vede” ținta în faza finală). Proiectul Freyja a fost lansat oficial la Paris luna trecută, ca inițiativă pan-europeană cu 10 guverne și 12 companii de apărare, între care Eurosam, Leonardo și SAAB, conform informațiilor din articol. Pe partea de integrare operațională: Fire Point furnizează interceptorul FP7.X, o versiune mai rapidă a rachetei sale balistice FP7. Kongsberg (Norvegia) lucrează la centrul de comandă care integrează sistemele; compania nu a răspuns imediat solicitării de comentarii, potrivit materialului. Presa de specialitate a relatat că Diehl Defence (Germania) ar urma să furnizeze sistemul de ghidaj; un purtător de cuvânt Diehl a confirmat discuțiile, fără detalii, iar Terekh a refuzat să comenteze. Calendar și condiția „produsului minim viabil” Obiectivul Fire Point este o primă interceptare reușită până la mijlocul lui 2027. Terekh a mai spus că au avut loc cel puțin cinci teste ale interceptorului. Finanțarea cercetării și dezvoltării ar urma să fie asigurată de companiile participante până la atingerea unui „produs minim viabil” (MVP), definit de Fire Point ca o interceptare reușită a unei rachete balistice. În configurația estimată, lansatorul ar urma să aibă între patru și șase interceptori. În analiza citată, expertul Fabian Hoffmann (Norwegian Institute for Defence Studies) arată că, pentru a menține probabilitatea ca șase interceptori consecutivi să rateze sub 5% (standard de industrie), fiecare interceptor ar trebui să aibă o probabilitate de lovire de circa 40%. El notează că un cost de 1 milion de euro pe interceptor ar fi „impresionant” și „foarte ieftin”, dacă poate fi atins în practică. Arhitectură „deschisă” și extinderea rețelei de furnizori Proiectul ar urma să folosească o arhitectură „open-source” (în sensul de arhitectură deschisă, care permite înlocuirea componentelor), astfel încât diferite opțiuni să poată fi schimbate între ele – de exemplu, un radar Weibel în locul unuia produs de Saab, potrivit unor oficiali ucraineni citați. Numărul partenerilor industriali ar putea crește spre 20, ceea ce, potrivit CEO-ului, ar mări capacitatea de producție. Fire Point spune că discută și cu producători ucraineni de rachete deținuți de stat, fără a-i numi. Context: presiunea pe Patriot și expunerea Ucrainei Ucraina se bazează în prezent pe sistemul american Patriot pentru a doborî rachete balistice, însă penuria globală de interceptori – agravată, potrivit articolului, de războiul din Iran – a crescut vulnerabilitatea apărării antiaeriene. În acest cadru, Freyja este prezentat ca o încercare de a comprima un program care, „de obicei, durează 20 sau 30 de ani”, într-un interval de câțiva ani, cu accent pe cost și pe scalare industrială. [...]

Evaluările recente ale serviciilor americane indică riscul unui atac limitat al Rusiei asupra unui stat NATO , într-un scenariu gândit mai degrabă pentru a testa coeziunea alianței și aplicarea Articolului 5 decât pentru a declanșa un război pe scară largă, potrivit CNN , care citează trei surse familiarizate cu rapoartele. Potrivit acestor evaluări, opțiunile analizate variază de la un atac cibernetic până la o incursiune de mică amploare, calibrată astfel încât să pună presiune pe unitatea NATO și pe angajamentul de apărare colectivă, fără a depăși neapărat pragul care ar forța un răspuns aliat clar. Momentul și forma exactă rămân incerte, însă una dintre surse a indicat că o escaladare ar fi mai probabilă prin țintirea statelor baltice sau a Poloniei. The Wall Street Journal a relatat prima dată despre aceste evaluări (fără ca CNN să preia integral concluziile publicației). De ce contează: riscul operațional pentru NATO se mută spre „zona gri” Unghiul principal al acestor evaluări este unul operațional: scenariile descrise sugerează o presiune crescută pe capacitatea NATO de a răspunde coerent la acțiuni „sub prag” (de tip hibrid sau limitat), care pot crea ambiguitate politică și militară în jurul Articolului 5 (principiul că un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor). Oficiali americani și NATO citați de CNN consideră că Putin ar putea alege să escaladeze împotriva NATO dacă nu găsește o ieșire „onorabilă” din războiul din Ucraina, iar fereastra de decizie este descrisă ca întinzându-se „între acum și următorii ani”. Un purtător de cuvânt militar al NATO, Martin O’Donnell, a refuzat să comenteze evaluări clasificate, dar a transmis că alianța ia în calcul multiple scenarii și se pregătește pentru ele. „NATO urmărește și suntem pregătiți să descurajăm și să apărăm, după cum este necesar, lucru pe care continuăm să îl demonstrăm.” Context: incidente repetate la granița NATO și un nou episod în Germania Materialul amintește mai multe episoade recente în care Rusia a „împins” în proximitatea sau pe teritoriul NATO. În mai, o dronă cu explozibil a lovit o clădire de apartamente din România în timpul unui atac rusesc asupra unui port ucrainean din apropiere, rănind două persoane. În septembrie anul trecut, avioane de vânătoare NATO au doborât mai multe drone rusești care încălcaseră spațiul aerian al Poloniei în timpul unui atac asupra Ucrainei. Separat, în această săptămână, SUA au evaluat că o dronă încărcată cu explozibili, descoperită peste noapte la un aeroport din Germania, ar aparține unui serviciu de informații rusesc, potrivit unui oficial american din domeniul apărării în Europa citat de CNN. Oficialul a spus că drona transporta explozibili de uz militar, iar publicația a relatat anterior că a fost găsită de un angajat al aeroportului într-o zonă securizată a operațiunilor cargo. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a descris situația drept un „nou scenariu de amenințare” și a indicat ulterior că drona ar putea fi legată de „puteri străine”, fără a oferi detalii. Consiliul Național de Securitate al Germaniei , condus de cancelarul Friedrich Merz, s-a reunit vineri pentru a discuta incidentul. Presiune suplimentară: îngrijorări privind stocurile de muniții ale SUA CNN plasează evaluările de intelligence și pe fondul preocupărilor legate de stocurile americane de muniții, afectate de războiul cu Iranul. Publicația a relatat anterior că aproape 80% dintre interceptoarele THAAD (sistem de apărare antirachetă) au fost epuizate față de nivelurile de dinainte de război, precum și aproximativ jumătate dintre interceptoarele Patriot. În paralel, ONU a transmis că victimele civile provocate de armele rusești cu rază lungă au crescut cu 60% în perioada ianuarie–iunie, comparativ cu același interval al anului trecut. CNN notează că aceste îngrijorări influențează modul în care comandanții militari de rang înalt planifică eventuale conflicte viitoare, inclusiv o posibilă escaladare a Rusiei împotriva NATO sau un război cu China în Pacific. Președintele SUA, Donald Trump, a contestat public relatările despre diminuarea stocurilor, afirmând pe Truth Social că SUA au „cantități masive” de muniții și că se produc și se livrează suplimentar, după necesități. Ce urmează În absența unor indicii publice despre „cum” și „când” ar putea avea loc o escaladare, semnalul principal al evaluărilor rămâne unul de planificare: NATO și statele membre sunt împinse să trateze mai serios scenariile de atac limitat sau hibrid, unde miza nu este doar răspunsul militar, ci și viteza deciziei politice și menținerea unității alianței. CNN precizează că a solicitat un punct de vedere Kremlinului atât pe evaluarea privind Putin, cât și pe cea legată de drona din Germania. [...]

Serviciile de informații ale SUA își ajustează evaluarea de risc și iau în calcul că Rusia ar putea testa unitatea NATO chiar din această toamnă , prin acțiuni hibride (atacuri cibernetice, sabotaje) sau, cu probabilitate încă redusă, printr-o incursiune militară limitată pe flancul estic, potrivit Biziday , care citează un raport prezentat de The Wall Street Journal . Unghiul principal al acestei evaluări este unul operațional: scenariile descrise nu vizează o invazie de amploare, ci acțiuni „greu de încadrat” care să pună la încercare viteza și coeziunea decizională a Alianței, fără a forța imediat un răspuns colectiv. Ce ar urmări Moscova și de ce contează pentru NATO Potrivit raportului citat de The Wall Street Journal , obiectivul ar fi să observe dacă NATO reacționează unitar și rapid sau dacă apar diviziuni politice între statele membre. Intervalul în care un astfel de scenariu ar putea deveni posibil este „din această toamnă și până în 2029”, deși, în acest moment, probabilitatea unei incursiuni militare rămâne redusă. Evaluarea Washingtonului s-ar fi schimbat în cursul acestui an. Până recent, concluzia era că Rusia nu va provoca direct NATO cât timp este implicată în războiul din Ucraina, însă oficialii americani invocă acum dificultățile Rusiei pe front și presiunile interne asupra lui Vladimir Putin de a obține un rezultat care să poată fi prezentat drept victorie. Scenariile luate în calcul: „zona gri” dintre pace și război În locul unei invazii clasice — care ar declanșa aproape sigur Articolul 5 — evaluările americane descriu acțiuni menite să testeze reacția Alianței fără a provoca automat un răspuns colectiv. Printre scenariile analizate se numără: atacuri cibernetice asupra infrastructurii unui stat membru; operațiuni hibride cu grupuri armate fără însemne oficiale; sabotaje; o incursiune militară limitată într-o zonă de frontieră de pe flancul estic al NATO. Context regional: incidente care au ridicat întrebări și avertismente europene Oficiali occidentali afirmă că ar exista deja semne ale unor astfel de „teste”, inclusiv episoade în care rachete rusești au ajuns pe teritoriul Poloniei și situații în care drone rusești au pătruns și s-au prăbușit în România, incidente care au alimentat discuțiile despre răspunsul NATO la provocări limitate sau ambigue. În paralel, Biziday notează că au existat și avertismente din Europa: șeful armatei germane, generalul Christian Freuding, a declarat în iunie că Rusia ar putea dobândi capacitatea de a ataca state NATO în următorii trei ani, iar ministrul lituanian al Apărării a avertizat asupra unor posibile atacuri „sub steag fals”, menite să creeze confuzie privind responsabilitatea. Presiune pe stocuri și pe sprijinul pentru Ucraina Noua evaluare apare și pe fondul preocupărilor Washingtonului privind diminuarea stocurilor unor muniții și sisteme de apărare considerate esențiale într-un conflict major. Potrivit presei americane, livrările către Ucraina și operațiunile împotriva Iranului ar fi redus rezervele unor sisteme precum Patriot, THAAD, Stinger și ATACMS, deși Administrația Trump respinge aceste informații. În același timp, Ucraina avertizează că livrările occidentale de rachete pentru apărarea antiaeriană au scăzut semnificativ în acest an, în timp ce Rusia și-a intensificat atacurile cu rachete balistice și drone asupra orașelor ucrainene. În acest context, temerea oficialilor americani este că Kremlinul ar putea încerca să obțină un avantaj politic și strategic printr-o provocare limitată la adresa NATO, mizând pe ezitări în cazul unor atacuri hibride sau de mică amploare. [...]

Forțele Aeriene ale SUA mizează pe un calendar accelerat pentru F-47, cu primul zbor așteptat în 2028, susținut de finanțări de ordinul miliardelor de dolari , într-un program care ar trebui să înlocuiască flota F-22 și să fixeze următorul standard de superioritate aeriană, potrivit TechRadar . Programul Boeing F-47, parte din inițiativa Next Generation Air Dominance (NGAD) , a intrat în faza de „engineering and manufacturing development” (dezvoltare inginerească și de fabricație), iar oficiali ai Forțelor Aeriene spun că proiectul este suficient de avansat încât aeronava „va zbura în această administrație”. În același timp, ținta de calendar comunicată rămâne primul zbor în 2028. Ce înseamnă faza actuală și ce urmează operațional Faza de dezvoltare și fabricație vizează integrarea sistemelor de la bord, rafinarea performanțelor și producerea unui număr limitat de aeronave de test pentru activități de evaluare. Oficialii nu au precizat câte aparate vor fi construite pentru testare, dar etapa include și opțiuni care susțin „low-rate initial production” (producție inițială în ritm redus), adică prime loturi mici înainte de producția la scară. Generalul Dale White, Director of Critical Major Weapon Systems, a spus că programul a beneficiat de „extreme teaming” cu parteneri industriali și că a intrat în această etapă cu o „maturitate fără precedent”, sugerând că o parte importantă din munca de inginerie era deja avansată înainte ca activitățile de fabricație să se extindă. „F-47 va zbura în această administrație”, a declarat White, potrivit materialului. Miza bugetară: cel puțin 185 de aeronave și finanțare în creștere Forțele Aeriene intenționează să cumpere cel puțin 185 de avioane F-47, același număr cu flota de F-22 pe care noua platformă ar urma să o înlocuiască. La nivel de finanțare, programul a primit 3,45 miliarde de dolari (aprox. 15,7 miliarde lei) pentru anul fiscal 2026, iar solicitarea bugetară pentru anul fiscal 2027 depășește 5 miliarde de dolari (aprox. 22,8 miliarde lei). NGAD ca „familie de sisteme”, nu doar un avion F-47 este prezentat ca un element dintr-o strategie mai largă de superioritate aeriană, în care aeronava cu pilot ar opera împreună cu „Collaborative Combat Aircraft” (aeronave de luptă colaborative), într-o arhitectură descrisă ca „family of systems” – un set de platforme și capabilități care funcționează integrat în medii contestate, în locul dependenței de un singur tip de avion. În acest cadru, F-47 ar urma să aibă un design modular, pentru a putea integra tehnologii viitoare, și să susțină capabilități de lovire la distanță mai mare, pe măsură ce cerințele operaționale evoluează. Riscuri: istoric de întârzieri și costuri la programe avansate Deși Forțele Aeriene și guvernul SUA își mențin încrederea că programul va atinge jaloanele planificate, TechRadar notează că programele de aeronave de luptă avansate au întâmpinat istoric dificultăți tehnice, financiare și de producție înainte de intrarea efectivă în serviciu operațional. Materialul este bazat pe informații „via Defense News”, cu trimitere la Defense News . [...]