Știri
Știri din categoria Apărare

Ucraina a extins rapid folosirea roboților tereștri fără pilot pe front, potrivit The Guardian, pe fondul unei lupte tot mai tehnologizate cu Rusia, în care dronele și sistemele autonome înlocuiesc tot mai des mijloacele clasice și reduc expunerea directă a infanteriei.
Publicația descrie mai multe tipuri de vehicule terestre fără pilot (UGV, adică vehicule fără echipaj, controlate de la distanță), de la platforme pe șenile până la sisteme pe roți sau roboți care pot transporta mine antitanc. Locotenentul Victor Pavlov, din cadrul Corpului 3 al armatei ucrainene, susține că utilizarea lor a crescut „exponențial” din primăvara lui 2024 și că armatele vor fi nevoite să se „robotizeze”.

În plan logistic, Pavlov afirmă că roboții tereștri ar asigura acum 90% din logistica armatei ucrainene, în condițiile în care deplasarea pe teren a devenit riscantă din cauza dronelor FPV (first-person view, drone pilotate prin imagine video în timp real). În ianuarie, forțele ucrainene ar fi derulat un record de 7.000 de operațiuni cu astfel de vehicule, notează The Guardian.
Roboții nu sunt folosiți doar la transport de hrană, muniție și materiale, ci și în misiuni de evacuare a răniților, putând scoate până la trei persoane de pe linia întâi, cu o autonomie tipică de circa opt ore, conform relatării. În zona orașului Pokrovsk, în estul Ucrainei, astfel de sisteme ar fi livrat provizii în mod constant din decembrie 2025, într-un context de lupte intense.
Pe lângă logistică, The Guardian consemnează că unele platforme sunt echipate cu mitraliere și lansatoare de grenade controlate de la distanță și sunt folosite direct în luptă. Un operator de drone, cu indicativul „Bambi”, descrie frontul ca fiind „mai degrabă ca Terminator”, argumentând că un robot nu reacționează la rănire, iar în spatele lui se află un operator care poate riposta. Pavlov spune că unitatea sa pierde aproximativ trei roboți pe zi în urma atacurilor aeriene rusești, ceea ce ar însemna o rată de uzură de 25%, dar consideră costul acceptabil raportat la viețile salvate.

Materialul mai arată că și Rusia folosește sisteme similare, inclusiv un vehicul electric numit „Courier”, capabil să transporte 250 kg și să execute misiuni de război electronic, însă Pavlov susține că Ucraina ar avea, în prezent, un avantaj și că prioritatea este creșterea producției. În paralel, Corpul 3 a dezvoltat o școală de instruire pentru piloți de UGV, KillHouse academy, unde militarii se antrenează pe trasee și simulatoare, iar instructorii spun că foștii jucători de jocuri video se adaptează rapid la acest tip de operare.
Recomandate

Militari ucraineni și experți în apărare spun că unele armate NATO rămân în urmă în adaptarea la războiul modern, potrivit Mediafax , care citează o relatare EFE. Diferențele au fost observate în antrenamente și exerciții comune, iar partea ucraineană se teme că Alianța se mișcă prea lent în fața amenințărilor actuale. Un veteran ucrainean identificat ca Mikita, care a urmat instruire militară de bază într-o țară NATO, a spus că o parte din pregătire nu se potrivește cu realitățile de pe frontul din Ucraina și că unele metode sunt încă ancorate în experiențe din Afganistan și Irak. El a indicat, între altele, presupuneri legate de folosirea aviației „fără restricții” și o abordare prudentă față de drone, deși acestea domină câmpul de luptă. „Majoritatea lucrurilor pe care le-am învățat acolo nu sunt aplicabile realităților noastre”, a declarat pentru EFE Mikita, veteran al armatei ucrainene. Pe aceeași linie, Evghen Mezhevikin, adjunct responsabil cu instruirea în Forțele Armate ale Ucrainei, a afirmat că unele trupe NATO sunt „deconectate” de la războiul modern. În paralel, Ucraina își actualizează constant programele, iar o parte tot mai mare a pregătirii are loc pe teritoriul ucrainean, unde pot fi replicate condiții precum utilizarea intensivă a dronelor, a echipamentelor de război electronic (mijloace de bruiaj și perturbare a comunicațiilor) și trageri pe timp de noapte, după cum a spus purtătorul de cuvânt Dmitro Lihovi. Diferențele s-ar fi văzut și în exerciții: specialiști ucraineni în drone ar fi „neutralizat” două batalioane NATO într-un exercițiu din 2025, potrivit unor relatări din presa americană menționate de EFE și confirmate ulterior de unitățile participante, conform textului citat de Mediafax. Ucrainenii au descris și probleme de tactică, precum înaintarea în formațiuni mari fără acoperire adecvată și fără verificarea terenului pentru mine. Separat, într-un exercițiu naval, Ucraina ar fi obținut un rezultat favorabil, iar partenerii ar fi fost impresionați de Delta, o platformă digitală de „conștientizare a situației” care permite schimbul de informații în timp real. În plan instituțional, articolul arată că, la o vizită recentă la Kiev, comandantul suprem aliat pentru transformare din NATO, amiralul Pierre Vandier, a discutat despre o implicare mai mare a Ucrainei în viitoarele exerciții ale Alianței și a recunoscut nevoia de adaptare rapidă. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat în martie că Alianța „învață lecții din experiența de război a Ucrainei” prin Centrul Comun de Analiză, Instruire și Educație, înființat în februarie 2025 în Polonia, însă experți ucraineni avertizează că ritmul schimbării rămâne insuficient, inclusiv în perspectiva unor posibile testări ale flancului estic chiar din 2026. [...]

Ucraina a minat segmentul transnistrean al frontierei cu Republica Moldova , pe fondul riscului ca Rusia să folosească regiunea Transnistria pentru acțiuni de diversiune în spatele frontului, potrivit G4Media , care citează declarațiile consilierului prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak, preluate de Agerpres. Podoliak a spus, într-o intervenție la un post de televiziune din Chișinău, că Ucraina ia în calcul posibilitatea ca Federația Rusă să utilizeze regiunea transnistreană pentru a crea presiune suplimentară asupra armatei ucrainene. În acest context, Kievul a decis măsuri de apărare pe segmentul transnistrean al graniței, inclusiv operațiuni de minare și înăsprirea controlului de frontieră, prin detașarea unor unități suplimentare de grăniceri care fac verificări suplimentare în zonă. Oficialul ucrainean a argumentat că, deși punctele de trecere a frontierei pe acest segment „ nu sunt funcționale de mai mulți ani ”, ele ar necesita în continuare monitorizare strictă, pentru a împiedica folosirea unor grupuri de diversioniști și eventuale acțiuni terestre care ar putea viza logistica Ucrainei. Podoliak a legat aceste riscuri de prezența de trupe și armament rusesc în Transnistria, regiune aflată de facto în afara controlului autorităților constituționale de la Chișinău încă din anii 1990-1991, conform relatării. De partea Republicii Moldova, vicepremierul pentru reintegrare Valeriu Chiveri a declarat, în emisiunea „ Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV , că a aflat din presă despre măsurile Kievului și că nu cunoaște detalii suplimentare. El a susținut însă, citat de NewsMaker , că Ucraina „are tot dreptul” și „interesul” de a menține segmentul respectiv al frontierei într-o capacitate de apărare sporită. [...]

Franța folosește rachete MICA scumpe pentru a doborî drone Shahed ieftine , potrivit Focus , iar în Paris crește presiunea politică pe fondul costurilor și al consumului de muniție. Rafale, avioanele de luptă ale Forțelor Aeriene Franceze, ar doborî de săptămâni drone iraniene Shahed deasupra Emiratelor Arabe Unite. Misiunile urmăresc interceptarea încă din zona Golfului Persic, pentru ca resturile să nu ajungă să pună în pericol oameni sau infrastructură. Conform La Tribune , piloții folosesc rachete aer-aer MICA. De la începutul războiului cu Iranul ar fi fost lansate peste 80 de rachete MICA, fiecare cu un cost estimat între 600.000 și 700.000 de euro, de peste zece ori mai mult decât o dronă Shahed. În ultimele două săptămâni, numărul lansărilor de MICA per avion Rafale ar fi scăzut, pe fondul reducerii atacurilor iraniene asupra Emiratelor. Notează Institute for the Study of War că, în prima săptămână de război, media a fost de 137 de „obiecte zburătoare” iraniene pe zi îndreptate spre Emiratele Arabe Unite, iar în ultima săptămână media zilnică ar fi coborât la 25. „Fiecare rachetă costă între 600.000 și 700.000 de euro, mai mult de zece ori cât o dronă Shahed.” În plan intern, utilizarea masivă a MICA în Emirate generează presiune la Paris, în special din cauza raportului cost-efect, arată La Tribune . În acest context, ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu, ar considera că pierderile de material impun măsuri rapide pentru refacerea stocurilor de muniție. Elementele-cheie ale situației descrise în articol sunt: interceptări ale dronelor Shahed cu avioane Rafale deasupra Emiratelor Arabe Unite, cu intenția de a opri țintele cât mai departe, peste Golful Persic; folosirea rachetelor aer-aer MICA, cu peste 80 de lansări de la începutul conflictului menționat; costul estimat al unei rachete MICA (600.000–700.000 euro) raportat la prețul mult mai mic al unei drone Shahed; scăderea recentă a intensității atacurilor, potrivit ISW, și creșterea criticilor politice în Franța privind consumul de muniție și necesitatea refacerii stocurilor. [...]

SUA pregătesc alocarea aproape a întregului stoc de rachete JASSM-ER pentru campania militară în desfășurare împotriva Iranului, potrivit The Jerusalem Post , care citează un material Bloomberg. Bloomberg relatează că rachetele de croazieră JASSM-ER (armament cu rază lungă și profil redus, conceput să fie mai greu de detectat) sunt scoase din stocuri planificate inițial pentru alte regiuni, în cadrul următoarei faze a operațiunilor. Alocarea către teatrul iranian nu înseamnă automat că toate vor fi și lansate, notează publicația. Raportul indică faptul că SUA au folosit intens muniții „standoff” (lovire de la distanță, din afara apărării antiaeriene), inclusiv JASSM-ER , pentru a reduce riscurile pentru personal, în timp ce vizează infrastructură iraniană. Până acum, rachetele ar fi fost lansate de pe bombardiere B-52 și B-1B, precum și de pe avioane de luptă. Un oficial american și unul israelian au afirmat că o parte importantă a apărării aeriene iraniene a fost distrusă, ceea ce ar permite, în unele misiuni, utilizarea unor muniții mai ieftine. Totuși, Bloomberg menționează că riscurile rămân ridicate, invocând doborârea unui F-15E și a unui A-10, precum și avarierea unor elicoptere de salvare de către foc iranian. O persoană familiarizată cu situația a declarat pentru Bloomberg că peste 1.000 de rachete JASSM-ER ar fi fost folosite în primele patru săptămâni ale războiului. Aceeași sursă a spus că alte 47 de rachete au fost utilizate într-o operațiune separată a SUA care l-a vizat pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro. Din perspectiva industriei, Bloomberg arată că SUA au finanțat achiziția a peste 6.200 de rachete JASSM din 2009, iar producția versiunii de bază s-a încheiat în urmă cu aproximativ un deceniu. Lockheed Martin ar urma să producă 396 de rachete JASSM-ER în 2026, cu posibilitatea de a urca până la 860 pe an dacă liniile de producție sunt dedicate integral. „În următoarele două-trei săptămâni, o să-i aducem înapoi în Epoca de Piatră, acolo unde le este locul”, a spus președintele SUA, Donald Trump, într-un discurs de miercuri, fără să precizeze dacă se referă la armata Iranului, la guvern sau la infrastructura civilă. Bloomberg mai consemnează că nu este limpede ce urmează în campanie: o invazie terestră, intensificarea loviturilor sau un acord. Pe fondul deplasării în regiune a unor forțe terestre americane, inclusiv pușcași marini și parașutiști, au apărut speculații privind o posibilă operațiune pentru preluarea insulei Kharg, unde se află principalele terminale petroliere ale Iranului. În plan operațional, șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a declarat că SUA au început să zboare cu bombardiere B-52 deasupra Iranului, sugerând că situația din spațiul aerian s-a îmbunătățit suficient pentru folosirea unor bombe ghidate JDAM (kit de ghidaj care transformă o bombă convențională într-una de precizie), mai ieftine și mai disponibile. În același timp, Bloomberg notează că Iranul ar fi doborât peste 12 drone MQ-9 în timpul războiului, pe lângă cele două aeronave americane pierdute vineri. Raportul include și o imagine de ansamblu asupra consumului și producției de muniții și interceptori, pe fondul intensificării atacurilor iraniene în regiune: Iranul ar fi lansat peste 1.600 de rachete balistice și aproximativ 4.000 de rachete de croazieră de tip Shahed, pe baza raportărilor oficiale din țările din Golf citate de Bloomberg. Apărarea doar împotriva rachetelor balistice ar necesita cel puțin 3.200 de interceptori. Lockheed Martin produce în prezent circa 650 de interceptori Patriot PAC-3 pe an și vizează 2.000 pe an până în 2030; producția de interceptori THAAD ar urma să crească de la 96 la 400 anual. SUA au tras și sute de rachete Tomahawk; înainte de război ar fi existat aproximativ 4.000 în stocuri. RTX ar fi produs circa 100 de Tomahawk noi în 2025, iar aproximativ 240 mai vechi ar fi fost modernizate la configurația Block V. După mai bine de o lună de lupte, evaluările citate de Bloomberg indică degradarea semnificativă a capabilităților de rachete ale Iranului, dar nu eliminarea lor: doar o parte din arsenal ar fi confirmată ca distrusă, iar un număr substanțial de lansatoare și rachete din stoc ar fi încă operaționale, în pofida loviturilor susținute ale SUA și Israelului. [...]

Premierul Ilie Bolojan spune că NATO înseamnă pentru România siguranță și stabilitate , într-un mesaj transmis duminică, de Ziua NATO. Bolojan a amintit că se împlinesc 22 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pe care o descrie drept un moment ce a consolidat „decisiv” securitatea și parcursul euroatlantic al țării. În același mesaj, premierul a subliniat că apartenența la NATO presupune și responsabilități, pe care România afirmă că și le asumă prin contribuții la securitatea colectivă și prin prezență alături de aliați. „Astăzi marcăm 22 de ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică, un moment care a consolidat decisiv securitatea şi parcursul nostru euroatlantic. Pentru România, NATO înseamnă astăzi siguranţă, stabilitate şi încredere.” Șeful Executivului a mai arătat că, pe fondul „multiplelor provocări de securitate”, este important ca NATO să rămână „unit și puternic”, iar solidaritatea dintre statele membre este, în viziunea sa, elementul care susține capacitatea de răspuns la riscuri. În final, Bolojan a dat asigurări că România va continua investițiile în apărare, modernizarea Armatei și consolidarea rolului de partener pe Flancul Estic, mulțumind celor care „întăresc zi de zi” poziția României în NATO. [...]

Gărzile Revoluției susțin că au distrus un avion american de salvare , potrivit HotNews.ro , care citează agenția iraniană Tasnim, cu informații transmise de AFP și Reuters. Tasnim a relatat că aeronava americană ar fi fost lovită în sudul orașului Isfahan, în timp ce participa la operațiuni de căutare și salvare pentru un pilot american prăbușit în Iran. Publicația iraniană nu a confirmat, însă, anunțul președintelui SUA, Donald Trump, potrivit căruia militarul a fost recuperat. „Un avion inamic american care căuta pilotul unui avion de vânătoare doborât a fost distrus de luptătorii islamici în regiunea sudică a orașului Isfahan”, a scris Tasnim. Separat, relatează Reuters , forțele speciale ale SUA l-au salvat duminică pe pilotul prăbușit vineri „din spatele liniilor inamice”, într-un context tensionat, pe fondul războiului cu Iranul, aflat în a șasea săptămână. Anunțul a fost făcut de Trump și de Casa Albă, iar liderul american a susținut că militarul este rănit, dar în afara oricărui pericol. Într-o declarație publicată de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, pe X , Trump a descris operațiunea drept una dintre cele mai riscante misiuni de acest tip. El a mai afirmat că, în timpul intervenției, nu au existat victime sau răniți în rândul americanilor implicați. Incidentul are loc după ce Iranul a anunțat vineri doborârea unui avion F-15E Strike Eagle, cu echipaj de două persoane. Unul dintre membrii echipajului a fost recuperat în aceeași zi, iar pentru al doilea a fost declanșată o căutare amplă, atât de către Iran, cât și de către Statele Unite. Potrivit The Guardian , acesta ar fi fost primul avion american doborât deasupra Iranului în actualul conflict, iar un general american în rezervă a declarat pentru Associated Press că armata SUA nu a mai pierdut o aeronavă doborâtă de foc inamic de peste 20 de ani, de la invazia Irakului din 2003. [...]