Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina vrea să-și refacă până în 2030 trupele de rachete și artilerie, cu accent pe producție internă și lovituri la distanță de până la 2.000 km, potrivit Focus. Miza operațională este reducerea dependenței de livrările externe de armament și muniție, pe fondul problemelor persistente de aprovizionare și logistică.
Planul, relatat de portalul polonez WP Tech, prevede o reorganizare „fundamentală” a trupelor de rachete și artilerie până în 2030, cu sisteme produse în Ucraina ca nucleu al unităților. Marți, șeful armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a aprobat un nou concept de dezvoltare pentru aceste trupe.
O direcție centrală este renunțarea treptată la echipamentele vechi din perioada sovietică, în special acolo unde modernizarea sau mentenanța nu mai sunt eficiente. Conform Defence Blog, între sistemele vizate se numără piese de artilerie precum 2S3 Akatsiya și D-30, care folosesc muniție de 152 mm, respectiv 122 mm.
Pentru a menține capacitatea de luptă în timpul restructurării, Ucraina ar urma să păstreze parțial în serviciu unele sisteme moderne de proveniență externă. În prezent, armata utilizează, între altele, HIMARS, Panzerhaubitze 2000, Caesar și Krab, însă nu este clar care dintre acestea vor rămâne pe termen lung.
Conceptul identifică mai multe vulnerabilități care au limitat eficiența artileriei ucrainene până acum, inclusiv:
În acest context, planul ar include, potrivit Defence Blog, dezvoltarea unei producții de serie pentru rachete balistice și rachete de croazieră ucrainene, care, împreună cu dronele, ar urma să susțină o nouă structură de lovituri la distanță mare. Ținta menționată în concept este atingerea unor obiective aflate la până la 2.000 km distanță.
Recomandate
Ucraina mizează pe un interceptor mai ieftin decât Patriot, cu producție posibilă din august , într-un efort de a-și reduce dependența de livrările occidentale și de ritmul limitat al industriei americane, potrivit HotNews , care citează informații publicate de Financial Times . Noul interceptor sol-aer, FP-7.x, a fost testat în zbor săptămâna trecută de producătorul ucrainean Fire Point , iar cofondatorul companiei, Denis Știlierman, a descris testul drept „destul de reușit”. Proiectul este prezentat ca o alternativă locală, mai ieftină, pentru a contracara rachete balistice și drone, într-un context în care Ucraina nu dispune de suficiente sisteme și interceptoare Patriot, iar SUA nu pot suplimenta rapid aceste livrări. Calendar: producție în serie din august, livrări până în 2027 Fire Point spune că producția în serie ar putea începe în august, condiționată de livrarea unui sistem de ghidare cu infraroșu, pe care compania speră să îl achiziționeze de la Diehl Defence (Germania). Știlierman a mai afirmat că rachetele „finite” ar putea fi gata până în 2027. Costul pe interceptor și implicația pentru bugetul apărării Un element central al proiectului este prețul: Știlierman susține că un interceptor FP-7.x ar costa 700.000 de dolari (aprox. 3,2 milioane lei), față de 3,8 milioane de dolari (aprox. 17,5 milioane lei) pentru o rachetă Patriot PAC-3. Dacă aceste valori se confirmă în producție, diferența de cost ar putea permite achiziții în volume mai mari, într-un război de uzură în care consumul de interceptori este ridicat. Sistemul „Freyja” depinde de parteneri europeni Interceptorul FP-7.x este doar o parte dintr-un sistem mai amplu de apărare aeriană, numit „Freyja”. Potrivit informațiilor citate, restul componentelor — inclusiv radarele pentru detectare și urmărire și sistemul de comandă și control — ar urma să fie furnizate de parteneri europeni, ceea ce sugerează că proiectul rămâne legat de lanțuri externe de aprovizionare, chiar dacă racheta este dezvoltată local. Poate înlocui Patriotul? Evaluări prudente În material sunt menționate și limitele potențiale. Tom Karako, expert în apărare antirachetă la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (Washington), spune că FP-7.x ar putea completa arsenalul Ucrainei (care include sisteme sovietice vechi, rachete americane Hawk și interceptori germani IRIS-T), dar este „puțin probabil” ca Freyja să fie un substitut complet pentru sisteme mai avansate precum Patriot. Pe fondul atacurilor aeriene rusești și al ritmului lent de înlocuire a rachetelor PAC-2 și PAC-3, în articol este citat și fostul ministru de externe Dmitro Kuleba, care pune sub semnul întrebării posibilitatea de a conta pe Patriot, invocând și constrângerile capacității industriale americane în contextul recentelor evenimente din Iran. Context operațional: presiunea atacurilor aeriene Dezvoltarea noului interceptor este legată de nevoia de protecție în fața atacurilor aeriene rusești, inclusiv unul masiv, menționat în articol, care ar fi provocat moartea a cel puțin 22 de persoane. În paralel, Fire Point este prezentată ca având deja rezultate cu dronele FP-1 (rază lungă) și FP-2 (rază medie), folosite pentru lovirea unor ținte și rute logistice rusești. În acest stadiu, proiectul rămâne condiționat de componente-cheie (ghidajul cu infraroșu) și de integrarea cu parteneri europeni, iar calendarul indicat de companie — producție din august și rachete „finite” până în 2027 — nu este confirmat independent în material. [...]
Ucraina cere investiții militare de 60 mld. dolari în 2026 pentru a-și scala industria de drone , mizând pe o capacitate anuală de producție care ar putea ajunge la zeci de milioane de unități, potrivit TechRadar . Miza economică și operațională este majoră: Kievul încearcă să transforme finanțarea aliată într-o bază industrială de apărare cu volum fără precedent, cu efecte directe asupra lanțurilor de aprovizionare și a echilibrului de producție militară în regiune. Ministerul ucrainean al Apărării susține că ar putea produce 20 de milioane de drone militare pe an dacă statele aliate ar aloca resurse suficiente pentru liniile de producție din Ucraina. În plus, unii oficiali ucraineni ar fi indicat că producția anuală ar putea depăși 30 de milioane de unități „în doar câțiva ani”, un nivel care ar depăși orice altă țară. Unde este industria acum și ce ritm de creștere invocă Ucraina În sprijinul acestor ținte, analiza citează estimări ale unor analiști militari independenți potrivit cărora Ucraina ar fi construit aproximativ 4 milioane de aeronave fără pilot și drone navale în 2025. Pentru 2026, industria ar fi „pe cale” să urce la 5–6 milioane de unități , ceea ce ar însemna o creștere anuală de circa 50% . Ca termen de comparație, TechRadar notează că: producția de drone a Chinei este „de obicei” estimată la aproximativ 2 milioane anual , însă majoritatea ar fi drone civile, inclusiv modele pentru începători; Rusia ar produce, potrivit unor evaluări ale serviciilor de informații ucrainene, între 1,2 și 1,8 milioane de drone pe an. Ce cere Kievul: finanțare și sprijin industrial, nu doar livrări Adjunctul ministrului ucrainean al Apărării, Mstislav Banik , le-a spus parlamentarilor NATO că flota de drone a Ucrainei a fost decisivă pentru succesul pe câmpul de luptă și a cerut consolidarea sprijinului pentru producția internă. În același timp, Ucraina solicită și ajutor pentru achiziția altor arme dintr-o listă denumită „Prioritized Ukraine Requirements List”. Pentru a menține avantajul tehnologic invocat față de Rusia în zona dronelor și „în alte sectoare critice”, Kievul ar cere sprijin militar și investiții directe de 60 miliarde dolari în 2026 (aprox. 276 miliarde lei , la un curs orientativ de 4,6 lei/dolar). „Randamentul” promis partenerilor și dimensiunea sprijinului actual Ucraina susține că poate oferi un beneficiu concret pentru investiția aliată: testarea de arme noi în condiții reale de luptă și partajarea progreselor tehnologice și a datelor operaționale cu statele partenere. Materialul menționează că peste 50 de țări sprijină în prezent Ucraina bilateral, iar printre contribuțiile estimate pentru 2026 se numără: Germania: 5,8 miliarde dolari (aprox. 26,7 miliarde lei ) Norvegia: 2,8 miliarde dolari (aprox. 12,9 miliarde lei ) Regatul Unit: 1,9 miliarde dolari (aprox. 8,7 miliarde lei ) De asemenea, Uniunea Europeană ar fi aprobat o schemă de sprijin de până la 104 miliarde dolari sub formă de împrumuturi (aprox. 478 miliarde lei ). Limitările: decalajul dintre ambiție și capacitatea verificată, plus riscuri pe lanțul de aprovizionare TechRadar avertizează că diferența dintre ambițiile declarate și producția verificată rămâne semnificativă. Publicația notează că nicio țară nu a susținut până acum o producție de drone la scara propusă de Kiev, iar componente precum cipurile de ghidaj și senzorii optici pot deveni blocaje severe în lanțul de aprovizionare. În plus, rămâne incert dacă aliații vor fi dispuși să asigure 60 miliarde dolari în 2026, chiar și în contextul intensificării campaniei ucrainene cu drone cu rază lungă, care a vizat în principal infrastructura energetică a Rusiei și noduri logistice și industriale. Informațiile despre aceste lovituri sunt atribuite de TechRadar publicației Kyiv Post . [...]
Ucraina își mută presiunea militară pe logistica rusă la 50–150 km în spatele frontului , într-o campanie de lovituri cu drone de rază medie care vizează rute de aprovizionare, depozite și apărarea antiaeriană, cu efecte vizibile inclusiv asupra alimentării cu combustibil în Crimeea , potrivit Kyiv Post . Campania – descrisă ca a doua parte dintr-o serie despre o operațiune recent lansată – urmărește să reducă „capacitatea de luptă” a unităților ruse prin atacarea logisticii militare din adâncime, la aproximativ 50–150 km de linia frontului. În aprilie, comandamentul forțelor ucrainene de drone (SBS) a anunțat extinderea misiunilor de tip „middle-strike”, iar președintele Volodîmîr Zelenski a indicat, într-o postare pe Telegram, că o prioritate pentru lunile următoare este lovirea țintelor până la 120–150 km. Ținte: drumuri, noduri feroviare, depozite și combustibil Conform relatării, după o fază inițială cu atacuri mai dispersate în zona Mării Azov, accentul s-a mutat pe infrastructura care susține mișcarea trupelor și a materialelor în sud-estul Ucrainei ocupat de Rusia și în Crimeea. Printre țintele cu prioritate ridicată sunt menționate: vehicule militare, cisterne de combustibil și camioane de marfă; noduri feroviare care facilitează legătura dintre Rusia și Crimeea; depozite și spații de stocare pentru materiale militare; elemente de comandă și sisteme de apărare antiaeriană. Kyiv Post indică drept zone cu „cele mai dense roiuri” de drone și cele mai multe vehicule avariate sau distruse trei artere rutiere: M-04 (Donețk–Mariupol), M-14 (din Rostov, prin Mariupol, spre Melitopol) și R-280 „Novorossiya” (între Melitopol și destinații din Crimeea). Ritm operațional și finanțare: „Logistics Lockdown” Ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov , a anunțat pe 27 mai lansarea formală a operațiunii „Logistics Lockdown” (în ucraineană: „Логістичний локдаун”), cu o alocare suplimentară de 5 miliarde hrivne (111 milioane dolari, aprox. 510 milioane lei) pentru achiziții, potrivit sursei. „Lansăm un blocaj logistic al armatei ruse și extindem atacurile de rază medie asupra zonelor din spatele frontului inamic. Sarcina noastră este să creștem și mai mult presiunea asupra rușilor în spatele liniei frontului și să-i lipsim de capacitatea de a desfășura operațiuni active de asalt”, a declarat Fedorov. În același material se menționează și o „creștere de cinci ori” a activelor contractate pentru lovituri de rază medie în 2026 față de 2025 (atribuită unei surse Interfax Ucraina), precum și un sprijin occidental, inclusiv o investiție olandeză de 248 milioane euro (293 milioane dolari, aprox. 1,35 miliarde lei) pentru producție comună de drone. De ce contează: loviturile pe combustibil au produs penurie în Crimeea Pe lângă efectul militar direct asupra transporturilor și depozitelor, Kyiv Post notează că, în mai–iunie 2026, loviturile asupra infrastructurii de combustibil din sudul Ucrainei ocupat de Rusia (rafinării, depozite, stații de pompare) au devenit frecvente și s-au extins către ținte precum benzinării, vagoane-cisternă și camioane cu combustibil de pe ruta „Novorossiya”. Potrivit aceleiași surse, până la finalul lunii mai campania a declanșat o penurie serioasă de combustibil în Crimeea, unde unele stații au limitat vânzările la 20 de litri per vehicul, iar altele au rămas fără stocuri. Materialul mai susține că scumpiri și lipsuri au fost raportate și în alte zone din Rusia, inclusiv la Moscova, însă nu oferă date cantitative despre amplitudinea acestora. Cum a fost „deschis” coridorul: degradarea apărării antiaeriene ruse Un element-cheie pentru intensificarea loviturilor la 50–150 km este reducerea treptată a apărării antiaeriene ruse în sud-estul Ucrainei și Crimeea, într-o campanie desfășurată între ianuarie și aprilie 2026, potrivit Kyiv Post. Sunt menționate pierderi importante de sisteme antiaeriene și radare, inclusiv distrugerea unor sisteme S-400 și Pantsir-S1, precum și o estimare a SBS privind pierderi totale de 1,1 miliarde dolari (aprox. 5,1 miliarde lei) în Crimeea și alte teritorii ocupate, prin sisteme antiaeriene, radare sau echipamente de război electronic distruse ori scoase din funcțiune pe termen lung. Tehnologie și informații: alternative la sprijinul american Kyiv Post mai descrie un avantaj tehnologic: un acord din ianuarie cu compania americană privată Vantor pentru furnizarea de informații satelitare aproape în timp real, cu actualizări la circa 15 minute pentru zonele survolate de sateliții companiei, informații care ar fi integrate în rețelele ucrainene de analiză. Contextul este oprirea, în martie 2026, a fluxului de informații satelitare furnizat de guvernul SUA, după o decizie atribuită administrației de la Washington; materialul citează declarații ale directorului CIA, John Ratcliffe, și ale consilierului pentru securitate națională, Mike Waltz. Ce urmează Materialul anunță o continuare dedicată evaluării pagubelor și eficienței campaniei de lovituri de rază medie („The Damage – How Effective Has Mid-Strike Been So Far?”), fără a oferi în acest episod un bilanț complet al rezultatelor. [...]
Întârzierea semnării unui acord SUA–Ucraina pe drone riscă să blocheze accesul armatei americane la tehnologie testată în război , deși înțelegerea ar avantaja direct Statele Unite, potrivit Focus . Acordul ar fi fost negociat încă din septembrie anul trecut, însă președintele Donald Trump nu l-a semnat până acum. Înțelegerea ar urma să permită SUA să beneficieze de progresul tehnologic pe care Ucraina l-a acumulat în războiul de apărare împotriva Rusiei, în special în zona dronelor. La rândul ei, Ucraina ar obține acces la tehnologii avansate de inteligență artificială (IA), pe care, potrivit președintelui Volodîmîr Zelenski , nu le are în prezent. Ce spune partea ucraineană și de ce insistă Kievul Zelenski a revenit public asupra subiectului, afirmând pe platforma X că Ucraina ar câștiga prin acces la tehnologii de IA, iar SUA ar câștiga „datorită experienței noastre extinse de pe câmpul de luptă”, mizând pe faptul că acordul va fi încheiat. Explicațiile invocate de experți: de la „inerție” la calcule politice Potrivit publicației americane The Hill, citată de Focus, experți în apărare pun întârzierea pe seama unor factori care țin mai degrabă de politică decât de utilitatea militară a acordului: un fost oficial american, sub protecția anonimatului, descrie întârzierea drept „inerție” și o leagă de „o anumită ostilitate față de Ucraina, care vine de sus”; Rebeccah Hudson, de la think tank-ul Hudson Institute, spune că nu vede „care ar fi problema” în a permite SUA să profite și consideră evident că un parteneriat cu Ucraina în domeniul dronelor ar aduce un avantaj major; Michael E. O’Hanlon, de la Brookings Institution, ia în calcul fie un blocaj procedural, fie „politica și instrucțiunile Casei Albe”, în contextul în care Trump rămâne „imprevizibil” în privința angajamentului față de cauza Ucrainei; el spune că este „uimit” că nu s-a ajuns încă la o înțelegere. Context: semnale că Washingtonul vrea, totuși, cooperare extinsă Focus notează că Bloomberg a relatat cu câteva săptămâni în urmă că SUA ar intenționa să își extindă cooperarea militară cu Ucraina. Conform acelei relatări, armata americană ar urma să obțină acces la tehnologii militare ucrainene, inclusiv drone, sisteme de război electronic și alte dezvoltări folosite în conflictul cu Rusia. În lipsa semnăturii, acordul rămâne blocat, iar incertitudinea se mută din zona tehnică în cea politică: dacă întârzierea continuă, SUA riscă să amâne tocmai transferul de know-how pe care experții îl descriu drept un câștig evident pentru capacitățile americane în domeniul dronelor. [...]
Aproximativ 450 de militari exersează la Babadag operații amfibii și trageri reale în cadrul Sea Breeze 26.1 , un exercițiu care vizează creșterea capacității de reacție în criză pe fondul mediului de securitate din regiunea Mării Negre, potrivit news.ro . Exercițiul multinațional Sea Breeze 26.1 se desfășoară în perioada 2–20 iunie, este condus de Flota a Șasea a Statelor Unite ale Americii și este găzduit de Forțele Navale Române, prin Regimentul 307 Infanterie Marină „Heracleea ”. La activități participă militari din România, SUA, Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Turcia și Bulgaria. Secvențele de instruire au loc în Poligonul Babadag și includ trageri reale, acțiuni tactice și simularea unui raid amfibiu. Ce se urmărește operațional Ministerul Apărării Naționale precizează că militarii exersează planificarea și executarea operațiilor în comun, coordonarea forțelor participante și reacția la scenarii „specifice mediului de securitate actual din regiunea Mării Negre”. „Secvenţele de instruire se desfăşoară în Poligonul Babadag şi includ trageri reale, acţiuni tactice şi simularea unui raid amfibiu. Militarii exersează planificarea şi executarea operaţiilor în comun, coordonarea forţelor participante şi reacţia la scenarii specifice mediului de securitate actual din regiunea Mării Negre.” De ce contează Potrivit MApN, Sea Breeze 26.1 este orientat spre menținerea unui nivel ridicat de pregătire și dezvoltarea capacității de a desfășura operații amfibii, acțiuni tactice întrunite și misiuni în condiții apropiate de cele ale unui conflict modern. Ministerul mai arată că exercițiul „reflectă angajamentul comun al aliaților și partenerilor” pentru consolidarea descurajării și apărării pe Flancul Estic al NATO și pentru menținerea securității și stabilității în regiunea Mării Negre. [...]
România cere accelerarea proiectelor NATO pentru contracararea dronelor , după incidentele recente, iar miza imediată este ca la Summitul de la Ankara să fie aprobate măsuri de sprijin pentru aliații vizați, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a salutat rezultatele reuniunii Consiliului Nord-Atlantic de la sediul NATO de la Bruxelles, arătând că aliații au exprimat „ferm solidaritatea” cu România. În acest context, șeful statului a spus că este important ca NATO să își întărească prezența și capabilitățile în România, inclusiv în domeniul contracarării dronelor aeriene și maritime. Ce s-a agreat la nivelul NATO și ce urmează Nicușor Dan a anunțat că, în cadrul discuției, a fost agreată accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările prezentate de drone, astfel încât la Summitul de la Ankara să poată fi aprobate măsuri de sprijin pentru aliații vizați. În paralel, președintele a precizat că România a reiterat nevoia de contribuții suplimentare din partea aliaților și a menționat că, la nivel național, sunt „în derulare inițiative, proiecte și achiziții importante” în acest sens, fără a detalia. Marea Neagră, infrastructura critică și proiectele energetice În mesajul citat de Digi24, Nicușor Dan a legat direct discuția despre securitatea Mării Negre de protejarea infrastructurii critice și a proiectelor energetice strategice, indicând explicit Neptun Deep . Potrivit președintelui, tema a făcut parte din discuțiile de la reuniune, iar România va continua cooperarea cu aliații pentru „o Mare Neagră mai sigură” și „un Flanc Estic mai bine apărat”. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să creeze riscuri majore pentru securitatea euro-atlantică, în special la Marea Neagră, regiune de importanță strategică pentru Alianță. De aceea, este important ca NATO să își întărească prezența și capabilitățile în România, inclusiv în domeniul contracarării dronelor aeriene și maritime.” „Securitatea Mării Negre este esențială și pentru protejarea infrastructurii critice și a proiectelor energetice strategice, precum Neptun Deep, care contribuie la reziliența energetică a Europei.” [...]
