Știri
Știri din categoria Apărare
Lovirea uzinei Avitek din regiunea Kirov, la peste 800 km de Moscova, țintește direct lanțul de producție al apărării antiaeriene ruse, într-un atac atribuit Ucrainei cu o rachetă de croazieră „Flamingo”, potrivit G4Media. Ținta ar produce rachete antiaeriene și componente pentru industria militară, iar uzina este parte a concernului Almaz-Antei, aflat sub sancțiuni internaționale.
Guvernatorul regiunii Kirov, Aleksandr Sokolov, a confirmat pe rețelele sociale că „o rachetă a atacat o întreprindere din Kirov” și a spus că există răniți, care primesc asistență medicală. El a mai precizat că echipele de intervenție sunt la fața locului și că situația este „sub control”.
Potrivit informațiilor citate de EFE, atacul ar fi avut loc în jurul orei 06:00, ora Moscovei (06:00, ora României), iar martori au relatat o explozie produsă de impactul unei rachete. Identificarea muniției ca fiind o rachetă de croazieră „Flamingo” este atribuită unor conturi de Telegram și unor instituții media; în același timp, Denis Știlierman, cofondator al companiei militare ucrainene Fire Point, a publicat înainte de atac o imagine cu lansarea unei rachete de acest tip.
Uzina vizată ar fabrica produse cu dublă utilizare, folosite în sistemele de apărare antiaeriană și în industria aeronautică, iar instalațiile ar avea un ciclu complet de producție, de la turnare la asamblare finală și testare. Surse ucrainene susțin că Avitek ar participa la producția sistemului de apărare aeriană Tor și ar livra componente pentru motoarele rachetelor Kh-101 și Kh-59M2; totodată, uzina ar produce și scaune ejectabile pentru avioanele de vânătoare Su-34 și Su-57.
Separat, Ministerul rus al Apărării a transmis că, în noaptea de joi spre vineri, apărarea antiaeriană ar fi doborât 571 de drone ucrainene în mai multe regiuni ale Rusiei, inclusiv în regiunea Moscovei, precum și în Krasnodar și în peninsula Crimeea ocupată. Instituția a mai afirmat că ar fi interceptat drone deasupra mărilor Azov și Neagră.
Recomandate
MApN explică de ce neutralizarea dronei a întârziat, invocând constrângeri legale și de siguranță , după ce un Eurofighter italian a lansat o rachetă în spațiul aerian al României, dar a ratat ținta, potrivit Antena 3 . Episodul pune accent pe regulile de angajare în timp de pace și pe modul în care sunt gestionate operațional incidentele cu drone care traversează zone locuite. Într-o conferință de presă la sediul MApN, generalul de brigadă Gheorghe Maxim, locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, a spus că aeronavele Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene ridicate de la sol au încercat să doboare drona cu o rachetă, fără succes. Potrivit lui, lansarea a avut loc „în spațiul aerian al României, la vest de Dunăre, în Brăila”, cu câteva minute înainte ca ținta să fie angajată de un F-16. MApN a precizat că, la momentul operațiunii, piloții au raportat vizual că ar fi fost o dronă rusească de tip Gheran-2 (Șahed). Conform informațiilor prezentate, aparatul a trecut prin Sulina, Brăila și Fetești, înainte să fie neutralizat de un F-16, iar resturile au căzut în localitatea Padina. De ce nu a fost doborâtă mai devreme: „condiții tehnice și legale” Explicația centrală oferită de conducerea militară a fost că nu au fost îndeplinite condițiile pentru angajarea mai rapidă a țintei. Generalul Gheorghe Maxim a descris succint pașii necesari înaintea unei lovituri: identificarea vizuală a țintei „la momentul oportun”; încadrarea cu radarul de bord; angajarea doar în zone în care nu există pericol pentru populație și obiective de pe teritoriul național. „Pentru noi sunt mai importante siguranţa populaţiei şi siguranţa elementelor de infrastructură decât momentul în care doborâm o ţintă”, a declarat generalul de brigadă Gheorghe Maxim. În același context, șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, a intervenit pentru a întări mesajul privind cadrul de acțiune: „Domnul general a vrut să spună că nu au fost îndeplinite condiţiile tehnice şi legale pentru combaterea acestei ameninţări în spaţiul aerian al României”. Căutări la sol pentru racheta lansată și resturile dronei După neutralizarea dronei, au început căutările în zona în care au căzut resturile, fiind implicați militari și jandarmi, iar perimetrul a fost izolat, conform informațiilor prezentate. Generalul Vlad Gheorghiță a spus că există două dispozitive de căutare la sol: unul al MApN și unul al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. El a precizat că, după finalizarea operațiunilor, vor fi oferite detalii despre „racheta românească, racheta italiană și rămășițele de dronă”. Ce mijloace au fost implicate și ce rămâne neclar Șeful Statului Major al Apărării a confirmat și participarea unui elicopter IAR-330 Puma „SOCAT” la acțiune, însă a refuzat să ofere alte răspunsuri privind detalii de apărare antiaeriană de la sol, invocând caracterul operațional al informațiilor și faptul că este „o misiune de luptă pe timp de pace”, desfășurată „în conformitate cu Legea 72”. În acest stadiu, cauza pentru care racheta lansată de Eurofighter a ratat ținta nu este explicată public; MApN spune că nu poate estima motivul, iar căutările și verificările sunt în desfășurare. [...]
MApN a activat proceduri de alertare și supraveghere aeriană după ce radarul a detectat, în noaptea de 23 spre 24 iulie, un grup de drone care evoluau la aproximativ 33 km nord de granița fluvială cu România, iar populația din județul Tulcea a primit mesaj RO-ALERT , potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării arată că atacurile cu drone au vizat obiective civile și de infrastructură din Ucraina, iar sistemul de supraveghere radar a identificat ținte aeriene în jurul orei 00:10. Pentru monitorizarea situației, Forțele Aeriene Române au ridicat de la sol un elicopter IAR-330 Puma SOCAT , care a decolat la ora 00:48. În paralel, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar mesajul RO-ALERT pentru populația din județul Tulcea a fost transmis la ora 00:56. Alerta aeriană a încetat la 01:33. Ce spune MApN despre riscul pentru teritoriul României Potrivit Ministerului Apărării, nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național și nici „cazuri de impact cu solul” ale vreunui vehicul aerian. Ce urmează MApN precizează că monitorizează permanent situația și că informează „în timp real” structurile aliate, în contextul atacurilor rusești cu drone în proximitatea graniței României. [...]
Industria de apărare a Ucrainei împinge SUA și Europa spre arme mai ieftine, produse în masă , pe fondul lecțiilor din război despre raportul cost–efect. O analiză TechRadar arată cum sisteme ucrainene precum racheta de croazieră Flamingo și dronele cu rază lungă de acțiune schimbă așteptările privind prețul, ritmul de producție și materialele folosite, cu efecte directe asupra strategiilor occidentale de apărare. Un exemplu central este Flamingo, dezvoltată de Fire Point. Potrivit unui raport din The Atlantic (citat de publicație), racheta ar avea aproximativ dublul razei de acțiune față de Tomahawk-ul american, un focos mai mare și un cost de circa jumătate. Mesajul economic este că munițiile „ieftine” pot forța adversarul să consume interceptori scumpi, iar statele și companiile occidentale sunt împinse să găsească echilibre noi între performanță și cost. Producție accelerată și costuri reduse prin soluții „suficient de bune” Fondatorul Fire Point, Denys Shtilerman , spune că firma produce aproximativ 200 de drone cu rază lungă pe zi, alături de până la trei rachete Flamingo. Publicația notează că reducerea costurilor ar veni, între altele, din: folosirea unor motoare cu reacție reutilizate, provenite din aeronave sovietice mai vechi, în locul unor sisteme noi de propulsie; construcție din fibră de carbon, în locul aliajelor convenționale de aluminiu; aripi de dronă cu spumă ușoară. Logica este una de proiectare pentru cerința operațională minimă, nu pentru durabilitate pe termen lung. Shtilerman este citat spunând că „au nevoie să zboare 15 ore. Orice peste asta e o risipă de bani”. Efect de contagiune în industria americană: interceptori mai ieftini Presiunea de a coborî costurile începe să se vadă și la producătorii consacrați din SUA, pe măsură ce realitățile de pe câmpul de luptă penalizează soluțiile foarte scumpe. TechRadar dă ca exemplu Lockheed Martin , care a introdus PAC-3 Adapted Capability Effector (ACE), un interceptor care „ar urma” să coste sub jumătate din PAC-3 MSE, evaluat la peste 4 milioane de dolari bucata (aprox. 18 milioane lei). Asta ar plasa ACE sub 2 milioane de dolari (aprox. 9 milioane lei), lăsând interceptorii mai scumpi pentru amenințările balistice cele mai dificile. Miza pentru Europa: parteneriate industriale, nu doar achiziții Publicația argumentează că succesul unor sisteme testate în război poate atrage producători străini către parteneriate industriale și acorduri de producție comună, nu doar contracte de cumpărare. În Europa, nouă țări au anunțat împreună cu Ucraina o „Coaliție integrată anti-rachete balistice”, susținută de tehnologie și experiență industrială ucraineană, ceea ce poate deschide ușa transferului de know-how și cooperării pe termen lung între companii. În același timp, TechRadar notează o limitare importantă: credibilitatea și autenticitatea lui Shtilerman sunt puse sub semnul întrebării, pe fondul unor elemente din trecutul său (studii și muncă în Rusia, două pedepse cu închisoarea) și al asocierii companiei cu o investigație majoră de corupție. Acest context poate conta în eventuale negocieri internaționale, chiar dacă tendința mai largă – orientarea către producție rapidă și costuri mai mici – rămâne relevantă pentru piața de apărare. [...]
Un pilot român de F-16 a doborât o dronă în spațiul aerian al României , incidentul fiind confirmat vineri, 24 iulie 2026, de președintele Nicușor Dan. Potrivit Biziday , șeful statului a precizat că aparatul fără pilot a fost neutralizat în jurul orei 11, însă nu a indicat zona exactă în care s-a produs intervenția. Nicușor Dan a explicat că drona se afla deasupra unei regiuni nelocuite, ceea ce i-a permis pilotului să deschidă focul din aer în condiții considerate sigure pentru populație. Echipe ale instituțiilor competente au ajuns ulterior în zonă pentru a cerceta resturile și împrejurările incidentului. Autoritățile urmează să stabilească tipul dronei, proveniența acesteia, traseul urmat și modul în care a pătruns în spațiul aerian național. Confirmarea a venit după ce populația din mai multe județe primise mesaje de avertizare prin sistemul Ro-Alert. Inspectoratul pentru Situații de Urgență Brăila a anunțat că Statul Major al Forțelor Aeriene a extins alerta aeriană în estul județului Brăila, iar locuitorilor li s-a transmis că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian. Conform Agerpres , avertizări similare au fost trimise și locuitorilor din județele Galați și Prahova. Durata estimată a alertei a fost de 90 de minute. Prin mesajele primite, oamenii au fost îndemnați: să își păstreze calmul; să se adăpostească în beciuri sau în spații de protecție civilă; să rămână în interiorul locuințelor, departe de ferestre și de pereții exteriori, dacă nu au acces la un adăpost. Incidentul reprezintă, potrivit informațiilor publicate de Biziday, prima situație în care o dronă a fost doborâtă pe teritoriul României de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române. Până la prezentarea rezultatelor cercetărilor, nu sunt cunoscute locul exact al prăbușirii, originea aparatului și nici dacă drona transporta armament sau alte încărcături. Autoritățile nu au anunțat victime sau pagube materiale. Faptul că intervenția a avut loc într-o zonă nelocuită a redus riscul ca proiectilul folosit de avion sau resturile dronei să afecteze persoane și clădiri. Clarificările oficiale sunt așteptate după recuperarea și analizarea fragmentelor găsite la sol. [...]
Ucraina își mută o parte din lanțul de aprovizionare Patriot pe plan intern printr-un acord de producție comună cu Raytheon , într-un demers care poate reduce dependența de livrările externe într-o piață cu liste de așteptare de ani pentru interceptoare, potrivit Antena 3 . Volodimir Zelenski a anunțat joi că Ucraina și contractorul american din domeniul apărării Raytheon au convenit să producă împreună rachete interceptoare pentru sistemul Patriot, după o întâlnire cu reprezentanți ai conducerii companiei. În material se menționează că informația este relatată de Kiev Independent. Zelenski s-a întâlnit cu o delegație Raytheon condusă de vicepreședintele Joseph DeAntona și a mulțumit companiei pentru extinderea parteneriatului, în contextul în care Ucraina se apără de atacuri aeriene rusești. „Ucraina va produce în comun cu Raytheon unul dintre cele mai importante sisteme de apărare aeriană — interceptoare pentru sistemul Patriot.” Președintele ucrainean a adăugat că el și președintele american Donald Trump au discutat despre această inițiativă în timpul convorbirilor de la Ankara. De ce contează: interceptoarele Patriot sunt un „gât de sticlă” în apărarea aeriană Anunțul vine pe fondul eforturilor Ucrainei de a-și extinde producția internă de armament și de a aprofunda cooperarea cu companii occidentale, pe măsură ce atacurile rusești se intensifică. În același timp, sistemul Patriot este descris ca fiind cel mai avansat sistem occidental de apărare aeriană și singurul capabil să doboare constant rachete balistice rusești, ceea ce îl face „extrem de solicitat”. Potrivit sursei, există liste de așteptare de câțiva ani atât pentru bateriile Patriot, cât și pentru rachetele interceptoare. Ce urmează: stabilirea detaliilor între guvern și sectorul privat Zelenski a precizat că echipele guvernamentale și cele din sectorul privat vor rămâne în contact pentru a stabili detaliile cooperării. Materialul nu oferă, însă, un calendar, volume de producție sau locații pentru fabricarea interceptoarelor. [...]
România ar urma să primească 2,15 miliarde de euro (aprox. 10,8 miliarde lei) pentru extinderea conductelor NATO de combustibil , în cadrul unui proiect finanțat din fonduri comune ale Alianței, potrivit Economedia , care citează o postare a președintelui Nicușor Dan . Miza economică pentru România este dublă: investiții de infrastructură pe termen lung și potențiale contracte pentru companii locale, pe lângă componenta de securitate. Consiliul Nord-Atlantic a aprobat finanțarea totală a proiectului la 27 de miliarde de euro pentru următorii 20 de ani , descrisă ca cea mai mare investiție de acest tip din istoria NATO. Proiectul vizează modernizarea rețelei de combustibil militar din perioada Războiului Rece și extinderea ei către Est. Ce presupune proiectul și cine sunt principalii beneficiari Inițiativa are ca obiectiv extinderea rețelei NATO de conducte pentru combustibil, considerată esențială pentru mobilitatea militară pe Flancul Estic , în contextul lecțiilor desprinse după invazia Rusiei în Ucraina, potrivit mesajului transmis de președinte. România este indicată între principalii beneficiari, alături de: Polonia Turcia Bulgaria Acordul a fost semnat de cei 32 de ambasadori ai NATO la ultima reuniune înainte de vacanța de vară. Potrivit unor diplomați citați de POLITICO, înțelegerea a fost posibilă după ce Turcia a renunțat la o încercare de ultim moment de a amâna adoptarea proiectului. Impact economic: lucrări pe teritoriul României și utilizări civile Nicușor Dan afirmă că România a fost implicată „încă de la început” prin Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale și Delegația României la NATO. Conform aceleiași declarații, noua rețea va traversa teritoriul României și va avea utilizări atât militare, cât și civile , ceea ce ar putea deschide „oportunități importante pentru economia și companiile românești”. În același mesaj, președintele leagă proiectul de consolidarea rolului României ca aliat de primă linie la Marea Neagră și de întărirea conectivității strategice cu ceilalți aliați. Context politic: un episod recent de comunicare neclară Economedia notează și că, în urmă cu două săptămâni, la o conferință de presă la Ankara, președintele nu a știut să răspundă unei întrebări despre extinderea conductelor militare NATO, întrebat în limba română de un reporter Bloomberg, reacționând cu „Pentru aprovizionare, sau pentru ce?”, apoi oferind un răspuns fără legătură cu întrebarea. Pentru mediul de afaceri, relevanța imediată rămâne dimensiunea financiară indicată pentru România și perspectiva ca proiectul – derulat pe 20 de ani – să genereze lucrări și contracte, în măsura în care detaliile de implementare vor fi stabilite. [...]
