Știri
Știri din categoria Apărare
Două avioane F-16 au fost ridicate de la sol și apărarea antiaeriană a trecut în poziții de tragere în noaptea de marți spre miercuri, după ce sistemele de supraveghere au detectat grupuri de drone rusești îndreptându-se spre ținte din Ucraina, foarte aproape de granița fluvială cu România, relatează Adevărul. Măsurile arată presiunea operațională tot mai mare asupra mecanismelor de monitorizare și reacție ale României în zona Tulcea.
Potrivit Ministerului Apărării Naționale (MApN), sistemele de supraveghere au detectat grupuri de drone care se îndreptau spre localitățile ucrainene Vâlcove și Ismail, în contextul unor noi atacuri ruse asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, aflate în imediata proximitate a frontierei cu România.
În acest context, populația din nordul județului Tulcea a primit două mesaje RO-ALERT:
MApN precizează că două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești pentru monitorizarea situației. În paralel, sistemele de apărare antiaeriană ale României au fost trecute în poziții de tragere.
În ambele alerte, populația a fost instruită să se protejeze de posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian. Totuși, MApN a transmis că:
„Nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național.”
Starea de alertă aeriană a fost ridicată oficial la 05:42.
Evenimentele din această noapte vin după o situație similară în dimineața zilei de marți, 14 aprilie, când a fost emis un mesaj RO-ALERT la 03:48, iar avioane F-16 au fost ridicate de la sol, cu sistemele antiaeriene trecute în poziții de tragere, potrivit unui material anterior al publicației, disponibil aici.
MApN mai arată că frecvența acestor evenimente este în creștere: în primele două luni ale acestui an au fost raportate 15 situații generate de atacurile rusești din proximitatea frontierei, iar în 10 dintre ele a fost necesară activarea serviciului de Poliție Aeriană pentru monitorizarea spațiului național.
Recomandate
Activarea apărării aeriene în Tulcea a devenit o procedură recurentă pe fondul atacurilor rusești din apropierea graniței, după ce populația din nordul județului a primit un nou mesaj RO-Alert, iar două aeronave F-16 au decolat de urgență pentru monitorizare, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul RO-Alert a fost transmis la ora 3:48, avertizând populația asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian și incluzând recomandări de autoprotecție. Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN) , două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat din Baza 86 Aeriană de la Fetești , iar sistemele de apărare antiaeriană au fost trecute în poziții de tragere. MApN precizează că nu au fost detectate pătrunderi în spațiul aerian național, iar alerta aeriană a încetat la ora 4:45. Ce arată datele MApN despre frecvența incidentelor MApN indică faptul că, în timpul celor aproape 70 de atacuri înregistrate în apropierea graniței româno-ucrainene, au fost consemnate: 21 de pătrunderi ale unor drone folosite de Rusia în spațiul aerian național; 41 de situații în care, pe teritoriul României, au fost găsite fragmente provenite de la aceste aparate, majoritatea în zona de nord a județului Tulcea. Implicații operaționale: alertare repetată și reacție militară De la începutul războiului din Ucraina, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis, în patru județe, peste 70 de mesaje de alertă extremă, cele mai multe către populația din Tulcea, conform informațiilor citate. Sursa materialului, așa cum este prezentată în articol, este Agerpres. [...]
Două alerte RO-ALERT și ridicarea aviației de poliție aeriană arată presiunea operațională de la granița cu Ucraina , după ce sistemele de supraveghere au detectat grupuri de drone în apropierea frontierei româno-ucrainene, în nordul județului Tulcea, potrivit Agerpres . Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis două mesaje de „alertă extremă” în jurul orelor 2:37 și 5:08, prin care populația a fost avertizată asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian și a fost îndemnată să se protejeze. Reacția MApN: F-16 în aer și apărare antiaeriană în poziții de tragere Ministerul Apărării Naționale a anunțat că două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în Serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat din Baza 86 Aeriană de la Fetești, iar sistemele de apărare antiaeriană au fost trecute în poziții de tragere. „Nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național”, se arată într-un comunicat al MApN. Starea de alertă aeriană a încetat la ora 5:42. Context: frecvența incidentelor în proximitatea frontierei În primele două luni ale acestui an, MApN a înregistrat 15 situații generate de atacuri desfășurate în proximitatea frontierei, iar în 10 dintre acestea a fost necesară ridicarea aeronavelor din Serviciul de Poliție Aeriană pentru monitorizarea și gestionarea situației aeriene. [...]
Modernizarea accelerată a forțelor terestre ar putea schimba echilibrul militar în Europa , după ce Polonia își extinde rapid flota de tancuri moderne și mizează pe un mix de modele occidentale și sud-coreene, potrivit Focus . Miza nu este doar creșterea numerică, ci trecerea la platforme mai performante, care ar putea ridica semnificativ capacitatea de luptă a armatei poloneze în scenarii de criză. Polonia își înlocuiește treptat modelele mai vechi și cumpără tancuri noi, într-un ritm pe care experții îl consideră neobișnuit de rapid pentru standardele europene, notează portalul polonez Onet , citat de Focus. În timp ce alte state păstrează mai mult timp tehnica veche sau modernizează lent, Varșovia urmărește o direcție explicită: mai multe tancuri, dar mai ales tancuri moderne și bine echipate. De ce contează: „calitatea” flotei poate cântări mai mult decât numărul În clasamentele bazate strict pe cantitate, Polonia este încă în urma Turciei și Greciei, însă experții invocați în material susțin că numărul de tancuri nu spune, singur, cât de eficientă este o armată. În prezent, Polonia ar avea în jur de 900 de tancuri, iar componenta relevantă a flotei ar include trei tipuri moderne, potrivit Army Recognition : Leopard 2A4 (Germania); M1A2 Abrams SEPv3 (SUA); K2 (Coreea de Sud). Această combinație ar muta discuția de la „câte tancuri există pe hârtie” la „cât pot livra în luptă”, adică la capacitatea reală de a opera eficient într-un conflict. K2PL, piesa centrală: plan pentru încă 1.000 de tancuri Un element-cheie este intenția Poloniei de a-și majora suplimentar stocul prin achiziția a aproximativ 1.000 de tancuri K2 într-o versiune adaptată, denumită K2PL. Conform informațiilor din material, această variantă ar urma să includă îmbunătățiri precum oțel de blindaj mai bun și un sistem activ de protecție, conceput să intercepteze amenințări precum rachete, muniții antitanc și drone. Tot în planurile descrise apar un modul de armament controlat de la distanță și un sistem de vizibilitate „la 360 de grade”, menit să îmbunătățească percepția situațională a echipajului și să scurteze timpul de reacție la amenințări. Dacă Varșovia își implementează planul „așa cum este prevăzut”, Polonia ar putea ajunge în câțiva ani la circa 1.800 de tancuri și ar intra în rândul celor mai puternice armate de tancuri din Europa, mai arată materialul. La nivel global, doar SUA și China ar avea probabil mai multe tancuri moderne, potrivit aceleiași surse — o estimare care depinde însă de execuția efectivă a achizițiilor și de ritmul de livrare și integrare în unități. [...]
Comisia Europeană alocă 1,07 miliarde de euro (aprox. 5,3 miliarde lei) pentru 57 de proiecte de apărare , într-o rundă care pune accent pe tehnologii cu aplicare rapidă – de la sisteme anti-dronă la apărare cibernetică și scuturi aeriene și spațiale, potrivit Digi24 . Miza economică este dublă: direcționarea banilor către consorții industriale europene și crearea de „uși de intrare” pentru start-up-uri și IMM-uri în lanțurile de furnizare din apărare. Finanțarea este acordată prin Fondul european de apărare (EDF), după evaluarea cererilor de propuneri din 2025, și este legată de obiectivele din „ Foaia de parcurs pentru pregătirea în domeniul apărării 2030 ”. Pachetul susține inițiative precum apărarea împotriva dronelor, Eastern Flank Watch, Scutul aerian european și Scutul spațial european. Unde se duc banii: capacități, cercetare și proiecte „emblematice” Cele 57 de proiecte acoperă sectoare precum inteligența artificială, apărarea cibernetică, dronele și sistemele de combatere a dronelor, conform comunicatului Comisiei Europene citat de Digi24. Din totalul anunțat: 675 de milioane de euro (aprox. 3,4 miliarde lei) sunt pentru 32 de inițiative de dezvoltare a capacităților ; 332 de milioane de euro (aprox. 1,7 miliarde lei) sunt alocate pentru 25 de proiecte de cercetare . Peste 15 proiecte vor sprijini patru inițiative europene privind pregătirea. Un exemplu menționat este AETHER , care ar urma să dezvolte sisteme de propulsie și de gestionare termică pentru Inițiativa privind apărarea împotriva dronelor. În paralel, inițiativele sunt completate de proiecte „transversale” pe senzori, transformare digitală și tehnologii cibernetice. Efectul asupra industriei: rolul IMM-urilor și „micro-granturi” pentru start-up-uri Un element cu impact direct asupra pieței este mecanismul prin care unele proiecte – axate pe producția în serie de muniție accesibilă pentru drone – vor lansa „sub-cereri de propuneri” dedicate start-up-urilor și întreprinderilor mici și mijlocii. Aceste companii pot primi până la 60.000 de euro fiecare (aprox. 300.000 lei) pentru integrarea de inovații noi, cu scopul de a facilita intrarea pe piața de apărare a firmelor fără experiență anterioară în domeniu. În această rundă, proiectele selectate implică 634 de entități din 26 de state membre ale UE și din Norvegia . IMM-urile reprezintă peste 38% dintre participanți și primesc mai mult de 21% din finanțarea totală. Cooperare cu Ucraina: integrare industrială și proiectul STRATUS UE își intensifică, totodată, cooperarea cu industria de apărare ucraineană, cu sprijinul Biroului UE pentru inovare în domeniul apărării din Kiev , cu obiectivul de a integra mai bine Ucraina în baza industrială europeană. O inițiativă-cheie menționată este STRATUS , proiect care ar urma să dezvolte un sistem de apărare cibernetică bazat pe inteligență artificială pentru roiuri de drone. Proiectul include un subcontractant ucrainean, astfel încât să fie valorificată experiența directă de pe câmpul de luptă, potrivit informațiilor din articol. Ce urmează După selectarea propunerilor câștigătoare, Comisia Europeană va pregăti acordurile de finanțare împreună cu consorțiile, cu obiectivul de a le semna înainte de sfârșitul anului . În context, EDF este principalul instrument al UE pentru cooperarea în cercetare și dezvoltare în apărare și are un buget de 7,3 miliarde de euro (aprox. 36,5 miliarde lei) pentru perioada 2021–2027 . A cincea rundă de cereri de propuneri a atras 410 propuneri , un nivel record, în creștere cu 37% față de anul anterior. [...]
Europa accelerează un „NATO european”, iar factura se mută pe capacități critice potrivit Mediafax , care citează The Wall Street Journal . În scenariul în care SUA își retrage forțele din Europa sau refuză să o apere, oficiali europeni lucrează la un plan de rezervă care folosește structurile existente ale NATO, dar împinge europenii spre roluri de comandă și control și spre înlocuirea treptată a resurselor americane cu resurse proprii. Planurile avansează informal în și în jurul NATO și, potrivit participanților, nu urmăresc să rivalizeze cu alianța actuală. Miza este menținerea descurajării față de Rusia și a continuității operaționale, chiar dacă Washingtonul își reduce implicarea, pe fondul îngrijorărilor europene legate de „fiabilitatea” SUA. De ce se grăbește planul: schimbarea Berlinului și tensiunile cu Washingtonul Un element-cheie este schimbarea de poziție a Germaniei, care timp de decenii a respins ideea unei suveranități europene mai mari în apărare, preferând SUA ca garant al securității. Sub cancelarul Friedrich Merz , această abordare se modifică, pe fondul îngrijorărilor privind rolul SUA ca aliat „în timpul președinției Trump și ulterior”, potrivit unor persoane familiarizate cu gândirea sa. Planurile au căpătat urgență după ce Donald Trump a amenințat că va prelua Groenlanda de la Danemarca, stat membru NATO, și pe fondul impasului legat de refuzul Europei de a sprijini războiul Americii în Iran. În paralel, Trump a criticat public aliații europeni, numindu-i „lași” și descriind NATO drept „un tigru de hârtie”, potrivit relatării. Ce înseamnă operațional: cine preia funcții pe care azi le țin americanii Provocarea majoră este că arhitectura NATO este construită în jurul conducerii americane la aproape fiecare nivel, de la logistică și informații până la comanda militară superioară. Secretarul general Mark Rutte a spus recent că alianța va fi „mai condusă de Europa”, iar diferența față de trecut este că europenii acționează din proprie inițiativă. După intrarea Germaniei în joc, discuțiile au început să se mute spre chestiuni militare practice, între care: cine ar conduce apărarea antiaeriană și antirachetă a NATO; coridoarele de întărire către Polonia și statele baltice; rețelele logistice; exercițiile regionale majore, în cazul retragerii ofițerilor americani. Două „găuri” greu de acoperit: recrutarea și dependența de capabilități americane Oficialii implicați indică reintroducerea recrutării militare ca un element esențial pentru succesul planului, în condițiile în care multe state au renunțat la serviciul militar obligatoriu după Războiul Rece. Finlanda a păstrat recrutarea, iar președintele Alexander Stubb – unul dintre liderii implicați în planuri – a susținut că, pentru „educația civică” și „unitatea națională”, serviciul militar obligatoriu ar putea fi dificil de înlocuit. În paralel, europenii vor să accelereze producția de echipamente în domenii unde Europa rămâne în urma SUA, inclusiv războiul antisubmarin, capacitățile spațiale și de recunoaștere, realimentarea în zbor și mobilitatea aeriană. Ca exemplu, este menționat un proiect comun Germania–Marea Britanie pentru dezvoltarea rachetelor de croazieră stealth și a armelor hipersonice. Totuși, materialul subliniază limite structurale: Comandantul Suprem al Forțelor Aliate pentru Europa este întotdeauna american, iar oficiali americani ar fi spus că nu intenționează să renunțe la acest post. În plus, niciun stat european nu are, de unul singur, puterea de a înlocui SUA ca lider militar al alianței, inclusiv din cauza rolului umbrelei nucleare americane în descurajare. Cel mai sensibil dosar: umbrela nucleară și informațiile Cea mai mare lacună rămâne în informații și descurajare nucleară. Oficialii europeni spun că sistemele americane de satelit, supraveghere și avertizare antirachetă nu pot fi înlocuite rapid, ceea ce pune presiune pe Franța și Marea Britanie să își extindă rolurile. În acest context, schimbarea de poziție a Germaniei a deschis discuții despre posibilitatea extinderii descurajării nucleare a Franței pentru a acoperi și alte națiuni europene, inclusiv Germania, după ce Trump a amenințat Groenlanda. Trump a legat explicit amenințarea de a părăsi NATO de acest episod: „Totul a început cu, dacă vreți să știți adevărul, Groenlanda. Vrem Groenlanda. Nu vor să ne-o dea și am spus: «Bine, pa pa».” În plan politic, Stubb a spus că o mutare a poverii de la SUA către Europa „este în curs de desfășurare” și că ar trebui făcută „gestionat și controlabil”, nu printr-o retragere rapidă. Potrivit relatării, orice retragere a SUA din NATO ar necesita aprobarea Congresului, însă președintele american ar putea totuși să mute trupe sau active din Europa ori să își retragă sprijinul folosindu-și autoritatea de comandant suprem. [...]
Relaxarea iminentă a regulilor de export de armament ale Japoniei poate redesena lanțurile de aprovizionare militară ale aliaților SUA , pe fondul incertitudinilor legate de angajamentele de securitate ale administrației Trump și al presiunii puse pe producția americană de două războaie, potrivit Reuters . Partidul de guvernământ al premierului Sanae Takaichi a aprobat în această săptămână schimbările, iar guvernul ar urma să adopte formal noile reguli chiar în cursul acestei luni, au declarat pentru Reuters trei oficiali japonezi. Miza este dublă: stimularea bazei industriale militare interne și crearea de opțiuni suplimentare pentru aliați care vor să reducă dependența de livrările din SUA. Japonia, deși s-a ținut în mare parte departe de piețele globale de armament după al Doilea Război Mondial, cheltuiește suficient pentru propria apărare – 60 miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei) anul acesta – cât să susțină o industrie capabilă să producă sisteme avansate, inclusiv submarine și avioane de luptă. Cerere din Europa și Asia: Polonia și Filipine, în prim-plan Reuters notează că printre potențialii noi clienți se numără armata Poloniei și marina Filipinelor, ambele în procese de modernizare pe fondul tensiunilor regionale. Unul dintre primele acorduri pe care guvernul Takaichi ar urma să le aprobe vizează exportul de fregate second-hand către Filipine, potrivit a doi oficiali japonezi. Aceștia au indicat că tranzacția ar putea fi urmată de sisteme de apărare antirachetă. Din perspectiva Varșoviei, cooperarea cu Tokyo ar putea ajuta la acoperirea unor „blocaje” din dotare, inclusiv în domenii precum sistemele antidronă și războiul electronic, a declarat Mariusz Boguszewski, adjunct al șefului misiunii la ambasada Poloniei în Japonia. În paralel, contractorul polonez WB Group a semnat anul trecut un acord preliminar pentru drone cu producătorul japonez de aeronave ShinMaywa, potrivit aceleiași surse. Trei diplomați europeni au spus că relaxarea regulilor japoneze oferă o oportunitate de a diminua dependența de producția de armament a SUA, afectată de conflicte, iar imprevizibilitatea lui Trump – inclusiv amenințările privind NATO și Groenlanda – a accelerat nevoia de diversificare. Efecte industriale: angajări și extindere de capacități Pe partea de ofertă, Reuters arată că mari contractori japonezi își pregătesc deja capacitățile pentru cererea externă: Toshiba intenționează să angajeze aproximativ 500 de persoane în următorii trei ani și construiește noi facilități de testare și producție; compania a creat și un departament dedicat exporturilor de apărare. Mitsubishi Electric adaugă personal, inclusiv în Londra și Singapore, pentru a facilita exporturile; o listare de recrutare consultată de Reuters indică angajări pentru un rol de vânzări externe care acoperă avioane de luptă și alte exporturi militare. Masahiko Arai, vicepreședinte la divizia de apărare a Mitsubishi Electric, a spus că cererea pentru sisteme complete este cea mai puternică în Asia, în timp ce Europa, Australia și SUA sunt piețe pentru componente și co-dezvoltare. El estimează că vânzările totale ale diviziei (interne și internaționale) vor crește cu 50% până la 600 miliarde yeni (3,8 miliarde dolari, aprox. 17,5 miliarde lei) până în 2031. Constrângeri și riscuri: reputație, reguli și limite politice Deși guvernul încearcă să impulsioneze exporturile, Reuters subliniază că există încă rezerve în mediul corporativ, inclusiv temeri că vânzările de armament ar putea afecta imaginea unor branduri care vând și bunuri de larg consum. În plus, rămâne un decalaj între mesajul politic și politicile unor companii: exemplul dat este Toyota, a cărei subsidiară a refuzat în 2023 o solicitare legată de motoare și piese pentru un vehicul utilitar militar, invocând „scopul și politica” de business. Tokyo este așteptat să mențină controale stricte privind livrările către zone de conflict, însă chiar și Ucraina „simte o oportunitate”, potrivit Reuters: camera de comerț a Kievului la Tokyo urmează să lanseze un grup industrial al firmelor ucrainene și japoneze din domeniul dronelor, sincronizat cu schimbarea regulilor. De ce contează: o alternativă la dependența de SUA Reuters citează un raport SIPRI (Stockholm International Peace Research Institute) potrivit căruia SUA au reprezentat între 2021 și 2025 95% din importurile de apărare ale Japoniei , 85% din achizițiile Australiei și Marii Britanii și 77% din cumpărăturile Arabiei Saudite . În același timp, programul american de vânzări militare externe este criticat pentru întârzieri și costuri în creștere, iar controlul strict asupra tehnologiilor de apărare a fost o sursă de frustrare pentru oficiali și analiști, potrivit materialului. Un obiectiv al schimbărilor Japoniei este dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare în Asia care să nu depindă de Statele Unite, a spus un oficial din partidul de guvernământ implicat în redactarea politicilor de securitate. Ca model regional, Reuters indică Coreea de Sud, care a devenit cel mai mare furnizor de apărare pentru Polonia și Filipine după o creștere constantă în ultimii cinci ani, conform datelor SIPRI. În termeni de capacitate industrială, analiza SIPRI citată de Reuters arată că, chiar și cu restricții, industria japoneză de armament este comparabilă cu cea a Coreei de Sud, Germaniei, Italiei și Israelului și aproape dublă față de cea a Indiei, în timp ce industria SUA este de 25 de ori mai mare. [...]
