Știri
Știri din categoria Apărare
Trei alerte RO-ALERT într-o singură zi la granița României cu Ucraina iar avioane F-16 au fost ridicate de urgență pentru monitorizarea spațiului aerian, după ce radarele militare au detectat drone în apropierea județului Tulcea, potrivit TVR Info. Situația a fost semnalată vineri, 13 martie 2026, când sistemele radar ale Ministerului Apărării Naționale au identificat mai multe ținte aeriene în zona Chilia Veche – Vâlcove, în apropierea frontierei cu Ucraina. În același timp, localnici au filmat drone care ar fi traversat zona în timp ce apărarea antiaeriană ucraineană încerca să le doboare.
Prima alertă pentru populația din nordul județului Tulcea a fost transmisă în jurul orei 10:05 prin sistemul RO-ALERT. Mesajul avertiza asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian și recomanda oamenilor să se adăpostească în beciuri sau în spații de protecție civilă. În lipsa acestora, autoritățile au recomandat rămânerea în locuințe, departe de geamuri și pereți exteriori.
După confirmarea țintelor aeriene, două avioane F-16 au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru misiuni de supraveghere și cercetare a spațiului aerian. Ulterior, în cursul dimineții, a fost transmis și al doilea mesaj RO-ALERT, iar alte aeronave de luptă au fost ridicate pentru a monitoriza situația.
În cursul serii, în jurul orei 18:15, autoritățile au emis un al treilea mesaj de avertizare, semnalând din nou posibilitatea căderii unor fragmente din aer. Echipe specializate ale Ministerului Apărării au fost pregătite să intervină pe teren pentru verificarea unor eventuale resturi de drone în zona Chilia Veche.
Potrivit datelor oficiale ale MApN, incidentele din apropierea frontierei României s-au înmulțit de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Statisticile indică:
Autoritățile au îndemnat populația să respecte instrucțiunile transmise prin RO-ALERT și să anunțe imediat la 112 orice obiect suspect sau posibil fragment de dronă observat în zonă.
Etichete: Tulcea, RO-ALERT, F-16, Chilia Veche, Ministerul Apărării Naționale, drone, granița România Ucraina
Recomandate
MApN își leagă recrutarea de apărarea antidrone , într-o campanie pe Facebook lansată la câteva zile după incidentul din Galați, potrivit Libertatea . Mesajul vine în contextul în care o dronă rusească încărcată cu explozibil a intrat în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit pe 25 aprilie, iar reacțiile publice au inclus ironii legate de capacitatea de interceptare. Recrutare cu temă operațională: „Ajută-ne să prindem drona!” Ministerul Apărării Naționale a publicat o postare însoțită de o imagine cu un avion și o dronă deasupra sud-estului României, adresată tinerilor interesați de o carieră militară. Mesajul pentru candidați a fost: „Ajută-ne să prindem drona! Pune dovada în comentarii și te așteptăm să fim colegi!” În comentarii au apărut și reacții critice. Un utilizator a scris „Până acum nu ați doborât niciuna”, iar altul a comentat: „Acum vreți să le prindem noi?”. Componenta tehnologică: echipă de tineri pentru software de drone În același context, ministrul Apărării, Radu Miruță , a declarat că MApN a început formarea unei echipe de tineri specialiști pentru dezvoltarea de software pentru drone, cu obiectivul de a aduce inovație și de a schimba abordările folosite până acum. „Am început în Ministerul Apărării să creăm o echipă de tineri care să aibă curaj să spargă modul în care se făceau lucrurile astea până acum.” Ministrul a spus că se bazează pe pregătirea studenților, pe firmele de profil din România și pe tinerii cu bază tehnică deja angajați în minister. Contextul de securitate: drona Geran 2 și reacția MAE Inițiativele de comunicare și recrutare vin după incidentul din noaptea de 25 aprilie, când, pe fondul atacurilor rusești asupra Ucrainei în apropierea graniței fluviale cu România, fragmente de dronă au căzut într-o gospodărie din Galați. Potrivit declarațiilor ministrului Apărării citate de Libertatea, drona prăbușită ar fi fost de tip Geran 2 (model nou, de fabricație rusească) și ar fi zburat în spațiul aerian al României aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 kilometri, la altitudine joasă. În urma acestui episod, ministrul de Externe, Oana Țoiu, l-a convocat la sediul MAE pe Vladimir Lipaev, ambasadorul Federației Ruse la București. [...]
România își accelerează planurile de apărare anti-dronă după ce o dronă rusească s-a prăbușit într-o gospodărie din Galați, un incident pe care președintele Nicușor Dan îl descrie drept „neobișnuit” prin extinderea zonei de risc dincolo de Delta Dunării, potrivit Antena 3 . Declarațiile au fost făcute miercuri, după Summitul Inițiativei celor Trei Mări din Croația. Șeful statului a spus că România își consolidează capacitatea de apărare și lucrează la îmbunătățirea sistemelor de protecție, în contextul în care astfel de drone au intrat „în mod neobișnuit” pe teritoriul României, fiind anterior asociate mai ales cu zona Deltei. „Capacitatea noastră actuală, care a fost îmbunătățită față de anii anteriori, ne permite o protecție pe o zonă, iar acum optimizăm pe termen de, să zicem, 1 an. Din momentul acesta vom fi complet apărați.” Cooperare cu SUA și Marea Britanie pentru sisteme de drone și anti-dronă Nicușor Dan a mai afirmat că România colaborează cu parteneri precum Statele Unite și Marea Britanie pentru dezvoltarea unor sisteme moderne de drone și anti-dronă, adaptate la evoluțiile rapide din domeniu. În acest cadru, președintele a indicat că România a agreat să fie parte a unei „platforme de producție și distribuție” pentru astfel de sisteme, cu obiectivul de a lucra „în timp real” și de a evita procedurile de achiziție. „Este o zonă tehnologică care se dezvoltă extrem de rapid și România a agreat, împreună cu Statele Unite și Marea Britanie, să fie parte a unei platforme de producție și distribuție a sistemelor de drone și anti drone în timp real, care să evite toate aceste proceduri de achiziție.” Ce s-a întâmplat la Galați și ce efecte a avut incidentul Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat sâmbătă dimineață că resturi de dronă au căzut în Galați, iar anexa unei gospodării și un stâlp de electricitate au fost avariate. Incidentul a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, pe fondul unor noi atacuri cu drone în Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România; radarele MApN au detectat drone care evoluau în apropierea spațiului aerian românesc. În același context, două aeronave Eurofighter Typhoon au fost ridicate de la sol, autoritățile au făcut verificări la fața locului, iar în județul Tulcea a fost emis un mesaj Ro-Alert . Pe plan operațional, incidentul a avut și un impact asupra utilităților: aproximativ 550 de consumatori casnici și non-casnici din municipiul Galați au rămas fără gaze naturale sâmbătă dimineață, după ce alimentarea a fost oprită de operatorul Distrigaz Sud Rețele la cererea Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU), potrivit informațiilor din articol. [...]
Rusia a bifat un prag operațional în programul său spațial, lansând pentru prima dată racheta purtătoare „Soiuz-5”, după un ciclu lung de dezvoltare și amânări repetate , potrivit Meduza . Primul zbor al rachetei, descrisă ca fiind de unică folosință și cu două trepte, a avut loc în seara de 30 aprilie, de pe o platformă a cosmodromului Baikonur din Kazahstan, a transmis Roscosmos . Roscosmos a publicat și o înregistrare video a lansării pe canalul său de Telegram. Instituția a susținut că prima și a doua treaptă au funcționat „în regim normal”, iar un „model dimensional și de masă” (un simulator al încărcăturii utile, folosit la testele de zbor) a fost plasat pe o traiectorie suborbitală calculată. Conform aceleiași informări, acest model ar urma să cadă ulterior în Oceanul Pacific, într-o zonă închisă pentru navigație și aviație. De ce contează: trecerea de la proiect la test de zbor, după ani de întârzieri Materialul indică un calendar extins al programului. Centrul racheto-spațial „Progress” din Samara anunța în 2015 intenția de a include construcția „Soiuz-5” în programul spațial federal până în 2025, iar în 2016 lucrările au intrat în fază activă. Dezvoltatorul principal, corporația racheto-spațială „Energia”, declara în 2017 că primul zbor este planificat pentru 2022, însă lansarea a fost amânată de mai multe ori ulterior, notează Meduza, citând informații anterioare din presa rusă. [...]
SUA au livrat către Israel 6.500 de tone de muniții și echipamente în 24 de ore , într-o operațiune logistică care indică menținerea unui flux susținut de aprovizionare pentru armata israeliană, pe fondul escaladării regionale, potrivit The Jerusalem Post . Transportul a fost realizat cu două nave cargo și mai multe aeronave de marfă, iar navele au acostat în porturile Ashdod și Haifa. Ministerul israelian al Apărării a precizat că încărcătura a inclus mii de muniții aeriene și terestre, camioane militare, vehicule tactice ușoare Joint Light Tactical Vehicle (JLTV) și alte echipamente. Operațiunea a fost coordonată de Direcția de Achiziții pentru Apărare din cadrul ministerului, împreună cu divizia de transport internațional, misiunea ministerului în SUA și Direcția de Planificare a IDF (Forțele de Apărare ale Israelului). După descărcare, echipamentele au fost preluate de sute de camioane și distribuite către baze ale IDF din țară, într-o acțiune în portul Ashdod supervizată de directorul general al Ministerului Apărării, gen.-maj. (rez.) Amir Baram. „Podul” aerian și maritim: volum cumulat de peste 115.600 de tone Ministerul Apărării a descris „podul” aerian și maritim drept instrumentul central pentru creșterea nivelului de pregătire „pe măsură ce situația de securitate continuă să evolueze”. Conform datelor comunicate de instituție, de la lansarea „ Operation Roaring Lion ”, Israel ar fi primit peste 115.600 de tone de echipamente militare, prin: 403 transporturi aeriene; 10 transporturi maritime. Mesajul politic și implicația operațională Ministrul Apărării, Israel Katz, a legat explicit aceste livrări de consolidarea capacităților IDF și de menținerea „superiorității operaționale”, în timp ce Amir Baram a indicat că fluxul de transporturi este continuu și că operațiunea „va continua să se extindă în săptămânile următoare”. În termeni operaționali, volumul și ritmul livrărilor sugerează o aprovizionare accelerată pentru nevoi imediate, dar și pentru constituirea de stocuri, în contextul în care ministerul vorbește despre pregătirea pentru „un deceniu de securitate solicitant”. [...]
Canada se poziționează ca hub pentru finanțarea reînarmării , după ce a acceptat să găzduiască sediul unei noi bănci multilaterale de apărare, menită să faciliteze accesul statelor la capital pentru proiecte de securitate, potrivit Mediafax . Noua instituție, denumită Defence, Security and Resilience Bank (DSRB), a fost discutată în negocieri desfășurate la Montreal , împreună cu parteneri internaționali, iar autoritățile canadiene spun că statele participante au susținut în unanimitate ca, după ratificarea acordului de înființare, Canada să devină țara-gazdă pentru sediul central. Informațiile sunt atribuite de Mediafax agenției Reuters. Ce ar urma să facă banca și de ce contează economic DSRB este proiectată ca o instituție care să faciliteze finanțarea pentru proiecte din domeniul apărării și securității, în special pentru țările care întâmpină dificultăți în accesarea unor surse avantajoase de finanțare. Inițiativa urmărește crearea unei instituții cu rating triplu A, capabilă să atragă până la 100 de miliarde de lire sterline (aprox. 585 miliarde lei), echivalentul a aproximativ 135 de miliarde de dolari (aprox. 621 miliarde lei). Miza este reducerea costului finanțării pentru investiții militare într-un context de creștere a cheltuielilor de apărare, pe fondul tensiunilor geopolitice. Sprijin politic în Canada Canada este prezentată drept unul dintre susținătorii importanți ai proiectului. Premierul Mark Carney și-a exprimat public sprijinul pentru inițiativă, iar ministrul Finanțelor, François-Philippe Champagne, a descris negocierile ca un pas necesar pentru transformarea ideii într-o instituție funcțională. Rezerve în Europa și inițiative paralele Proiectul nu are însă susținere uniformă în rândul aliaților: Regatul Unit și Germania s-au distanțat în ultimele luni, potrivit informațiilor din material. În paralel, Regatul Unit promovează o inițiativă multilaterală separată, împreună cu Țările de Jos și Finlanda, pentru atragerea de capital privat destinat achiziției de arme, muniții și echipamente militare, semn că statele occidentale testează mai multe formule de finanțare pentru nevoile de apărare. Implicarea băncilor mari Pentru lansarea proiectului, DSRB colaborează cu instituții financiare precum JPMorgan Chase , Deutsche Bank și Royal Bank of Canada. Participarea acestora este prezentată ca un element de credibilizare, în ideea obținerii ratingului necesar și a capacității de a finanța proiecte de amploare. În acest stadiu, calendarul exact și condițiile de ratificare ale acordului de înființare nu sunt detaliate în informațiile publicate. [...]
Armata Ucrainei impune rotația obligatorie a trupelor din prima linie, cu un plafon de două luni de serviciu continuu , o schimbare cu impact operațional direct asupra modului în care Kievul își gestionează resursa umană pe front, în condițiile în care aprovizionarea și deplasarea unităților sunt tot mai dificile din cauza intensificării războiului cu drone, potrivit Mediafax . Ordinul a fost dat de comandantul Forțelor Armate din Ucraina, Oleksandr Sîrskîi , și stabilește că militarii pot rămâne în prima linie „până la două luni”, după care urmează o rotație obligatorie care „trebuie să aibă loc în termen de o lună”, conform unei declarații citate de Reuters . „Comandanții trebuie să se asigure că sunt create condițiile pentru ca personalul militar să rămână la posturile sale timp de până la două luni, urmate de o rotație obligatorie, care trebuie să aibă loc în termen de o lună. Rotația nu este doar o chestiune de organizare a serviciului, ci o chestiune de conservare a vieții soldaților noștri și de stabilitate a apărării”, spune Sîrskîi, citat de Reuters. Ce presupune măsura, dincolo de rotație Pe lângă limitarea duratei de serviciu continuu în prima linie, ordinul include și obligații logistice și medicale pentru comandanți, respectiv: evaluări medicale periodice pentru militarii din prima linie; asigurarea hranei și a muniției pentru trupele aflate în poziții avansate. Context: presiune pe aprovizionare și pe recrutare Decizia vine pe fondul intensificării atacurilor cu drone, care complică atât aprovizionarea, cât și deplasarea trupelor. Totodată, ordinul este legat și de relatări despre militari care au fost nevoiți să rămână perioade îndelungate pe front, în condiții „extrem de dificile”, în timp ce armata rusă avansează lent, dar constant. În paralel, armata ucraineană se confruntă cu dificultăți în atragerea de noi recruți, pe fondul scăderii entuziasmului pentru înrolare și al criticilor privind condițiile de instruire și comportamentul personalului militar de recrutare, mai notează publicația. [...]
