Știri
Știri din categoria Apărare
Taiwan spune că primele avioane de luptă F-16V întârziate vor începe să fie livrate în 2026, potrivit Reuters, după ce oficiali de rang înalt din domeniul apărării au vizitat în Statele Unite linia de asamblare a Lockheed Martin.
Ministerul Apărării din Taiwan afirmă că producția se desfășoară la „capacitate maximă”, pe două schimburi, iar compania ar fi alocat câteva sute de angajați pentru asamblarea aeronavelor rămase. Potrivit ministerului, nu există blocaje nici la aprovizionarea cu piese, nici la forța de muncă, însă instituția nu a oferit detalii despre calendarul exact al livrărilor.
Contextul este sensibil pentru Taipei: Taiwan se confruntă cu o presiune militară în creștere din partea Chinei și a reclamat în mod repetat întârzieri la livrările de armament comandate din SUA, principalul său susținător internațional și furnizor de arme. Beijingul revendică insula ca parte a teritoriului său.
SUA au aprobat în 2019 o vânzare de aproximativ 8 miliarde de dolari pentru avioane F-16 către Taiwan, tranzacție care ar urma să ducă flota taiwaneză de F-16 la peste 200 de aparate, însă proiectul a fost afectat de probleme, inclusiv de natură software. Ministerul apărării a precizat că adjunctul ministrului Hsu Szu-chien, împreună cu adjunctul șefului Statului Major al Forțelor Aeriene, Tien Chung-yi, au vizitat luni linia de asamblare F-16V din Carolina de Sud și au văzut primul avion.
Lockheed Martin a transmis că este angajată să livreze „capabilități avansate de descurajare” pentru obiectivele de securitate ale Taiwanului și că lucrează cu guvernul SUA pentru a accelera livrările acolo unde este posibil. Ministerul taiwanez a mai spus că, deoarece F-16V este un model nou, proiectat special pentru Taiwan, sunt necesare în continuare zboruri de test pentru reglarea fină a sistemelor, iar testele trebuie realizate cu atenție.
Taiwan a convertit deja 141 de avioane mai vechi F-16A/B la standardul F-16V și a comandat 66 de aparate noi F-16V, care au avionică, armament și radar mai avansate, pentru a contracara mai bine forțele aeriene chineze, inclusiv avioanele de vânătoare J-20.
Recomandate
Guvernul Elveției a aprobat un program militar de 3,4 miliarde de franci , pe fondul deteriorării climatului de securitate din Europa, potrivit Mediafax . Deși este un stat neutru, Elveția își adaptează planurile de înzestrare la riscuri pe care le consideră tot mai probabile, de la atacuri la distanță la conflicte hibride și utilizarea noilor tehnologii în război. Executivul de la Berna pleacă de la premisa că „războiul Rusiei împotriva Ucrainei” a produs o schimbare majoră de securitate în Europa, cu efecte resimțite și de Elveția. În acest context, autoritățile susțin că armata trebuie reorientată mai ferm spre apărare, cu accent pe consolidarea capacității de răspuns la amenințări precum atacurile la distanță și acțiunile hibride (combinații de mijloace militare și non-militare, inclusiv sabotaj, dezinformare sau presiuni economice). Cea mai mare parte a bugetului este direcționată către apărarea aeriană. Programul prevede achiziția sistemelor germane IRIS-T SLM , pentru care sunt alocate aproximativ 1 miliard de franci, cu obiectivul de a extinde aria de protecție și de a securiza infrastructuri critice suplimentare. Totodată, Elveția intenționează să înlocuiască sistemele de apărare antiaeriană cu rază scurtă, considerate parțial depășite, iar accentul general este pus pe contracararea amenințărilor din aer, în special la joasă și medie altitudine. Pe segmentul anti-dronă, sunt prevăzute aproximativ 70 de milioane de franci pentru protecția împotriva mini-dronelor, atât pentru militari, cât și pentru populația civilă și infrastructurile critice. În paralel, autoritățile vor moderniza radarele, inclusiv prin înlocuirea radarului tactic TAFLIR cu un sistem semi-mobil de rază medie, estimat la aproximativ 150 de milioane de franci. Programul include și investiții de peste 130 de milioane de franci în zona cibernetică și de război electronic, pentru întărirea rețelelor de comunicații, dezvoltarea unor capabilități bazate pe sisteme spațiale și extinderea utilizării rețelelor civile de date în scopuri militare. Separat de pachetul principal, guvernul cere Parlamentului fonduri suplimentare de 394 de milioane de franci pentru costuri asociate achiziției avioanelor F-35A , sumă care, potrivit autorităților, ar permite cumpărarea a aproximativ 30 de aeronave. În plus, pentru programul imobiliar militar sunt alocate 562 de milioane de franci, inclusiv pentru modernizarea unor adăposturi subterane pentru aeronave și pentru lucrări în jurul bazelor aeriene. În prezent, Elveția alocă aproximativ 0,7% din PIB pentru apărare și și-a propus să ajungă la 1% până în 2032, ceea ce ar însemna o creștere treptată a efortului bugetar în domeniu. Contextul european este marcat, în același timp, de majorări ale bugetelor de apărare în statele NATO, pe fondul angajamentelor din alianță și al presiunilor SUA pentru niveluri mai ridicate de finanțare. [...]
Un submarin britanic cu propulsie nucleară ar fi fost poziționat în Marea Arabiei , potrivit Reuters , care citează un articol din Daily Mail pe fondul tensiunilor regionale. Agenția precizează că nu a putut verifica imediat informația, iar Ministerul britanic al Apărării nu a răspuns pe loc unei solicitări de comentariu. Conform relatării Daily Mail, submarinul ar oferi Regatului Unit capacitatea de a lansa lovituri la distanță mare dacă un conflict regional s-ar intensifica. Platforma ar fi echipată cu rachete de croazieră Tomahawk, un tip de armament destinat atacurilor asupra țintelor terestre de la distanțe mari. Daily Mail indică faptul că este vorba despre HMS Anson , înarmat cu rachete Tomahawk Block IV și torpile Spearfish. Submarinul ar fi plecat din Perth la începutul lunii martie și ar fi parcurs aproximativ 5.500 de mile până în zonă. Potrivit aceleiași surse, submarinul ar ieși periodic la suprafață pentru a comunica cu Permanent Joint Headquarters din Northwood, centrul de comandă operațională al Regatului Unit. În scenariul unei lansări, ordinul ar urma să fie autorizat de prim-ministru și transmis de șeful operațiunilor comune, mai notează publicația. Reuters consemnează că această desfășurare ar veni după ce Downing Street a autorizat SUA să folosească baze britanice pentru lovituri asupra unor situri iraniene considerate o amenințare la adresa Strâmtorii Hormuz, un punct critic pentru tranzitul global de petrol și gaze. În lipsa unei confirmări oficiale, semnificația operațională a poziționării rămâne, deocamdată, la nivel de informație atribuită presei britanice. [...]
Ciprul spune că a primit asigurări de la Londra că bazele britanice nu vor fi folosite ofensiv , potrivit Biziday , care citează un comunicat al guvernului cipriot după o convorbire telefonică între premierul britanic Keir Starmer și președintele cipriot Nikos Christodoulides. În comunicat, guvernul de la Nicosia afirmă că Starmer a reiterat că securitatea Republicii Cipru este „fundamentală” pentru Regatul Unit și că s-a decis consolidarea mijloacelor care susțin măsurile preventive deja existente. Totodată, partea cipriotă transmite că premierul britanic a repetat că bazele britanice din Cipru „nu vor fi utilizate pentru nicio operațiune militară ofensivă” în contextul crizei iraniene. Precizările vin după ce, vineri seară, guvernul britanic a anunțat că a autorizat Armata SUA să folosească bazele militare britanice din regiune pentru a lansa atacuri asupra unor ținte iraniene, cu obiectivul de a debloca Strâmtoarea Hormuz, relatează Reuters și consemnează, de asemenea, BBC . La începutul războiului, în urmă cu trei săptămâni, Marea Britanie permisese SUA să utilizeze aceste baze pentru a împiedica Iranul să lanseze atacuri care ar pune în pericol cetățeni sau interese britanice în regiune. Regatul Unit operează în Cipru două baze suverane: Akrotiri, în sud, și Dhekelia, în est. Conform informațiilor din sursă, baza Akrotiri a suferit pagube minore pe 2 martie, după ce a fost lovită de o dronă de fabricație iraniană, iar alte două drone au fost interceptate ulterior. [...]
Rusia a raportat cel mai amplu atac cu drone din 2026, cu peste 120 de aparate implicate , potrivit RBC-Ukraine , care citează canale rusești de pe Telegram. În noaptea de 20 spre 21 martie, au fost vizate nouă districte din regiunea Rostov, obiective considerate strategice din regiunea Saratov și zonele de acces către Moscova. Regiunea Rostov: atac extins și relatări despre incendii lângă noduri logistice Autoritățile locale au susținut că atacul a acoperit aproape întreaga regiune Rostov, iar localnicii ar fi numărat peste 90 de drone pe cer doar în această zonă. În relatările publice sunt menționate „explozii” în districtele Chertkovsky, Millerovsky, Tarasovsky, Bokovsky, Milyutinsky, Sholokhovsky, Kasharsky, Krasnosulinsky și Kamensky. Pe rețele au apărut înregistrări video realizate pe parcursul nopții, în care se aud zgomote specifice și se văd lumini puternice. Deși autoritățile au afirmat că „toate țintele au fost doborâte”, canale publice au raportat incendii în apropierea unor noduri logistice care ar sprijini gruparea de ocupație din Ucraina, notează RBC-Ukraine. Regiunea Saratov: lovituri în zona Engels și restricții la aeroportul Gagarin În regiunea Saratov, dronele ar fi lovit facilități aflate probabil în apropierea bazei aeriene Engels. Autoritățile au confirmat avarii la clădiri rezidențiale (geamuri sparte) și au raportat cel puțin doi răniți. Totodată, au fost introduse de urgență măsuri de restricție la aeroportul Gagarin, potrivit aceleiași surse. Textul nu oferă detalii despre durata sau amploarea acestor restricții. Moscova: 27 de drone doborâte și perturbări la Vnukovo și Domodedovo Primarul Moscovei, Sergey Sobyanin, a declarat că apărarea antiaeriană a distrus inițial șase drone, iar ulterior ar fi respins mai multe valuri de atac. Conform bilanțului prezentat de acesta, numărul total al dronelor neutralizate în regiunea Moscovei a ajuns la 27. În paralel, aeroporturile Vnukovo și Domodedovo au înregistrat perturbări, cu zeci de zboruri întârziate. RBC-Ukraine descrie evenimentul drept cel mai amplu atac „combinat” de la începutul anului 2026, subliniind că lansarea simultană a unui număr mare de drone pe mai multe direcții poate suprasolicita resursele de apărare antiaeriană și poate indica vulnerabilități în protecția unor obiective precum depozite de combustibil, aerodromuri și unități ale industriei de apărare. [...]
Gen. Oleksandr Sîrski afirmă că pierderile rusești au crescut pe fondul intensificării luptelor , potrivit Kyiv Post , pe măsură ce forțele ruse își sporesc presiunea pe mai multe sectoare ale frontului, iar numărul confruntărilor zilnice depășește 200. Comandantul-șef al Ucrainei spune că, în ultimele zile, odată cu schimbarea condițiilor meteo sezoniere, ritmul luptelor s-a accelerat, iar trupele ucrainene ar fi provocat pierderi semnificative adversarului. Creșterea numărului de confruntări și estimarea pierderilor rusești Conform unei declarații publicate pe Telegram, Sîrski a spus că numărul angajamentelor de luptă a depășit 200 pe zi timp de mai multe zile consecutive. În același mesaj, el a susținut că pierderile rusești au crescut „semnificativ” într-un interval scurt. Sîrski a indicat o cifră pentru perioada de marți până joi, afirmând că „aproximativ 4.840 de ocupanți au fost neutralizați, uciși sau răniți”. El a pus escaladarea pe seama schimbărilor sezoniere și a intensificării presiunii ruse pe mai multe direcții ale frontului. Ajustări tactice și obiectivul de a recâștiga inițiativa Sîrski a mai spus că activitatea sporită a forțelor ruse impune trupelor ucrainene adoptarea unor abordări „noi, asimetrice” pe câmpul de luptă, fără a detalia în ce constau acestea. În limbaj militar, „asimetric” se referă, de regulă, la tactici care evită confruntarea directă în condiții egale și caută avantaje prin mijloace diferite (de exemplu, mobilitate, lovituri punctuale, utilizarea dronelor). El a afirmat că forțele ucrainene acționează „proactiv”, încercând să preia inițiativa și să recupereze poziții. „Trupele ucrainene acționează activ, interceptând inițiativa și continuând să restabilească poziții”, a declarat comandantul-șef, potrivit aceleiași surse. Operațiuni în sud și accent pe logistică În timpul unei vizite de lucru în zona operațională de sud, unde luptele continuă, Sîrski s-a întâlnit cu comandanții responsabili de operațiuni ofensive. El a spus că discuțiile au vizat situația de pe câmpul de luptă, rezultatele misiunilor anterioare și coordonarea acțiunilor viitoare în funcție de tacticile ruse. Tot la fața locului, Sîrski a transmis că a emis ordine pentru întărirea sprijinului logistic, inclusiv asigurarea de muniție, drone și alte resurse materiale. Într-o actualizare separată, el a susținut că forțele ucrainene își mențin pozițiile, continuând în același timp acțiuni ofensive în sud, cu avans „treptat” și lupte pentru eliberarea unor localități. Mesajul către trupe și evaluarea generală a presiunii ruse Sîrski le-a mulțumit militarilor ucraineni pentru reziliență și a spus că lupta împotriva forțelor ruse continuă. „Lupta continuă”, a afirmat el, subliniind că prioritățile rămân eliberarea teritoriului ucrainean și protejarea vieților soldaților, în condițiile în care securitatea operațională este esențială pentru succesul misiunilor. Kyiv Post notează că oficiali ucraineni au avertizat în mod repetat că Rusia continuă să aplice presiune de-a lungul frontului, în pofida pierderilor, în timp ce forțele ucrainene încearcă să mențină liniile defensive și să valorifice oportunitățile de a recâștiga teren. [...]
Iran a lansat două rachete balistice cu rază intermediară spre Diego Garcia, fără să lovească baza , potrivit Reuters , care citează un articol din Wall Street Journal bazat pe declarațiile mai multor oficiali americani. Conform relatării, una dintre rachete ar fi eșuat în zbor. În cazul celeilalte, o navă de război a SUA a lansat un interceptor SM-3 (o rachetă de apărare antirachetă destinată interceptării țintelor balistice), însă nu a putut fi stabilit dacă interceptarea a reușit. Wall Street Journal nu a precizat momentul exact al lansărilor, notează Reuters. Incidentul are loc pe fondul tensiunilor regionale și ridică miza de securitate pentru infrastructura militară din Oceanul Indian, inclusiv pentru o bază folosită de SUA și Marea Britanie. Publicația britanică The Guardian scrie, la rândul ei, că Iranul ar fi tras două rachete spre țintă și că niciuna nu a lovit insula, menționând și o distanță de aproximativ 3.800 km între Iran și Diego Garcia. În același material, The Guardian relatează că agenția iraniană Mehr ar fi confirmat lansarea celor două rachete, iar ministrul iranian de externe Abbas Araghchi ar fi invocat „dreptul la autoapărare” după ce premierul britanic Keir Starmer ar fi autorizat folosirea bazelor britanice pentru noi lovituri americane. Reuters mai consemnează că, până la momentul publicării, Casa Albă, ambasada Marii Britanii la Washington și Ministerul britanic al Apărării nu au răspuns solicitărilor de comentarii. În lipsa unor confirmări oficiale publice, rămâne neclar dacă a existat o interceptare reușită și care a fost secvența exactă a evenimentelor. [...]
