Știri
Știri din categoria Apărare
Imagini recente sugerează că Rusia ar putea folosi Su-57 la apărarea aeriană internă, într-un rol mai degrabă „de poliție a cerului” împotriva dronelor și rachetelor de croazieră, decât în misiuni clasice de superioritate aeriană, potrivit unei analize publicate de TWZ. Dacă interpretarea se confirmă, ar indica presiunea tot mai mare asupra apărării antiaeriene ruse, nevoită să acopere ținte pe un teritoriu foarte întins cu mijloace terestre „întinse la maximum”.
Fotografiile – a căror sursă originală nu este clară – arată un Su-57 într-un adăpost mare, cu o încărcătură externă neobișnuită: două rachete aer-aer cu rază scurtă din seria R-73/R-74 montate sub aripi și ceea ce pare a fi un pod (container) de ochire/țintire montat sub nacela motorului stâng. Postările au circulat pe rețele sociale ruse, iar bloggeri militari le-au asociat cu o configurație pentru „vânătoarea” dronelor ucrainene.
Publicația notează că este neobișnuit ca Su-57 să poarte extern rachete aer-aer cu rază scurtă, în condițiile în care avionul are compartimente interne dedicate pentru astfel de muniții. O explicație plauzibilă este că încărcătura ar fi optimizată pentru angajamente la distanță mică, tipice interceptării dronelor de atac cu rază lungă și, tot mai mult, a rachetelor de croazieră.
Contextul invocat este intensificarea loviturilor ucrainene în adâncimea teritoriului rus, inclusiv asupra infrastructurii energetice (rafării), a unor obiective de producție militară și a unor facilități militare. În acest tablou, folosirea unor avioane de vânătoare pentru apărarea punctelor-cheie devine o soluție de completare a apărării terestre, mai ales când aceasta este dispersată și suprasolicitată.
Analiza atrage atenția și asupra adăpostului în care apare avionul, asemănător celor instalate la baza Akhtubinsk (regiunea Astrahan), la peste 350 de mile de linia frontului (aprox. 563 km). Baza a fost lovită de drone ucrainene în iunie 2024, iar serviciul de informații militare al Ucrainei a susținut atunci că un Su-57 parcat în aer liber a fost grav avariat sau distrus. În acest context, apariția unui Su-57 într-un astfel de adăpost susține ideea unei preocupări crescute pentru protecția aeronavelor.
În privința podului observat, TWZ notează că partea din spate diferă de cea a podului standard 101KS-N asociat Su-57. Nu este clar dacă este o versiune nouă, una optimizată pentru angajamente aer-aer sau un alt tip de echipament, deși poziționarea pe nacelă sugerează tot un rol de senzori/țintire.
Pe armament, publicația subliniază că nu există dovezi că Rusia ar fi introdus efectiv rachete/arme ghidate cu laser pentru angajamente aer-aer împotriva dronelor; în lipsa acestora, rachetele din familia R-73/R-74 rămân opțiunea „cea mai ieftină” pentru doborârea unor astfel de ținte. Nu este clar, din imagini, dacă sunt R-73, R-74 sau o altă variantă; analiza notează însă că ar avea sens ca stocurile mai vechi de R-73 să fie folosite extern, inclusiv dacă nu pot fi acomodate în compartimentele interne.
TWZ argumentează că Su-57 este bine echipat pentru detectarea și angajarea dronelor și rachetelor de croazieră, în special prin radarul său AESA (radar cu antenă activă cu scanare electronică), care, în general, oferă avantaje la detectarea țintelor mici și la joasă altitudine. Pachetul de senzori electro-optici 101KS (inclusiv un senzor IRST – căutare și urmărire în infraroșu) ar putea fi, de asemenea, util pentru identificare și urmărire la distanță a țintelor cu semnătură radar redusă.
Totuși, publicația subliniază limitările și incertitudinile: imaginile pot indica și un program de testare a armamentului, nu neapărat o misiune operațională de rutină. În plus, folosirea tunului de 30 mm împotriva dronelor lente și joase este descrisă ca dificilă și potențial periculoasă pentru un avion de vânătoare, iar muniția disponibilă este limitată (150 de cartușe).
Concluzia analizei este că există „indicii circumstanțiale” că Su-57 ar putea fi folosit – fie în mod curent, fie în teste de luptă – pentru apărarea aeriană împotriva dronelor și rachetelor de croazieră. Dacă astfel de misiuni se confirmă, ele ar reflecta adaptarea Rusiei la o amenințare tot mai prezentă în interiorul propriului teritoriu și dificultatea de a asigura protecție doar cu sisteme terestre, într-un spațiu atât de vast și cu ținte critice numeroase.
Recomandate
Țările de Jos își accelerează investițiile în apărare, mizând pe drone, pe fondul evaluării că Rusia ar putea testa NATO la un an după încheierea războiului din Ucraina , potrivit Adevărul , care citează strategia anuală de politică de apărare a Ministerului olandez al Apărării . Documentul descrie Europa ca fiind într-o „zonă gri” între război și pace și susține că serviciile de informații olandeze estimează că Rusia se pregătește pentru o confruntare pe termen lung cu Europa. În „cel mai pesimist scenariu”, un război limitat împotriva unor state membre NATO ar putea deveni posibil în decurs de un an de la încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, avertizează oficialii. Pivot operațional: jumătate din capacități, sisteme fără pilot Ca răspuns, autoritățile olandeze și-au propus ca, în următorii cinci ani, jumătate din capacitățile operaționale ale armatei să fie formate din sisteme fără pilot (platforme operate de la distanță sau autonome), cu accent pe drone. În acest scop, guvernul intenționează să înființeze un laborator special de dezvoltare pentru proiectarea și construirea de drone capabile să combată alte drone. Context regional: Finlanda și semnalul către NATO Avertismentul apare în contextul în care Kremlinul a amenințat Finlanda după ce aceasta și-a anunțat intenția de a elimina o interdicție veche privind găzduirea armelor nucleare pe teritoriul său, notează publicația, trimițând la relatarea Daily Mail . Finlanda, care are o frontieră de aproximativ 1.340 de kilometri cu Rusia, a anunțat în martie că va modifica legea privind energia nucleară, ceea ce ar putea deschide calea desfășurării de arme nucleare pe teritoriul finlandez în timp de război (context detaliat în materialul Adevărul ). Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că măsura reprezintă „amenințări reale” la adresa securității naționale a Rusiei și că Moscova își va adapta „rapid și eficient” poziția militară și politică. Ce urmează: summitul NATO de la Ankara Statele membre ale Alianței se pregătesc pentru summitul NATO de la Ankara (Turcia), programat pe 7 și 8 iulie, unde amenințarea reprezentată de Rusia va fi unul dintre subiectele centrale. În acest context, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a avertizat că Rusia „ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva NATO în următorii cinci ani”, potrivit Adevărul . Ministrul olandez al Apărării, Dilan Yesilgöz, a pus presiunea pe calendarul de pregătire, întrebând dacă Europa și Țările de Jos vor fi suficient de puternice la timp pentru a-și proteja „libertatea, securitatea și modul de viață”, apreciind că urgența este rar întâlnită. [...]
Patrula aeriană comună China–Rusia ridică presiunea operațională asupra apărării aeriene din Pacific , după ce Seul și Tokio au fost nevoite să ridice avioane de vânătoare ca reacție la zborurile din apropierea zonelor lor de interes, potrivit HotNews . Manevrele au avut loc sâmbătă, deasupra Mării Japoniei, Mării Chinei de Est și a Oceanului Pacific de Vest, iar informațiile au fost raportate duminică de presa de stat chineză, care citează Ministerul Apărării de la Beijing. Conform comunicatului, scopul a fost „demonstrarea hotărârii și capacității ambelor forțe de a păstra pacea și stabilitatea regională”, iar aceasta ar fi a 11-a patrulare aeriană comună de acest tip. Ce înseamnă, concret, pentru apărarea aeriană din regiune Deși Tokio și Seul au precizat că aeronavele nu le-au încălcat spațiile aeriene, ambele țări au reacționat prin desfășurarea propriilor avioane de vânătoare. Din perspectiva operațională, astfel de episoade cresc frecvența alertelor și a misiunilor de interceptare, chiar și atunci când nu există o încălcare formală a spațiului aerian. Totodată, Japonia a transmis „profunda îngrijorare” către Beijing și Moscova prin Ministerul său de Externe, potrivit agenției taiwaneze CNA, citată în material. Ce tipuri de aeronave au fost implicate Un videoclip difuzat de Ministerul chinez al Apărării arată participarea mai multor tipuri de aeronave, inclusiv: avion de vânătoare J-10C; avion de atac Su-30MKK; avion cisternă YY-20 (realimentare în aer); avion de avertizare timpurie și control KJ-500A; bombardier H-6K; bombardiere rusești Tu-95. Contextul regional: tensiuni și rute comerciale Materialul plasează patrula în contextul intensificării tensiunilor în zonă, pe fondul creșterii activităților militare și ale pazei de coastă chineze, dar și al unei coordonări mai strânse în materie de securitate între Japonia, Filipine și Statele Unite. În plus, China are dispute teritoriale cu Japonia în Marea Chinei de Est pentru insulele Diaoyu (Senkaku) și revendică aproape în întregime Marea Chinei de Sud, rută prin care trece aproape o treime din comerțul maritim mondial, potrivit articolului. [...]
Ucraina a aprobat un mecanism de stat pentru exportul de armament , o schimbare de reglementare menită să aducă finanțare industriei de apărare în plin război, dar cu condiția ca aprovizionarea armatei ucrainene să rămână prioritară, potrivit Euronews . Noul cadru, descris de ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov , drept „primul mecanism transparent” pentru export, ar permite țărilor partenere să cumpere armament și tehnologii ucrainene și să colaboreze direct cu producătorii din Ucraina. Miza declarată este atragerea de investiții internaționale, fără a afecta fluxul de echipamente către forțele armate. Exporturi condiționate de nevoile frontului Regula centrală a mecanismului este că exporturile vor fi autorizate doar dacă aprovizionarea armatei ucrainene este „garantată”. Fedorov a precizat că, dacă statul are nevoie de anumite arme, autorizația de export poate să nu fie acordată, ceea ce introduce un filtru administrativ care poate limita livrările externe în funcție de evoluția cererii interne. În paralel, Kievul încearcă să valorifice experiența acumulată în războiul cu Rusia, în special în zona dronelor și a sistemelor de combatere a dronelor, domenii pentru care ar exista interes din Europa și Orientul Mijlociu. Context: cooperare în Golf și cerere pentru ridicarea restricțiilor Ucraina a restricționat exporturile de armament pe durata războiului, însă în acest an a trimis experți în domeniul dronelor în mai multe țări din Orientul Mijlociu. Președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre implicarea specialiștilor ucraineni în doborârea dronelor Shahed care vizau țări din regiune și despre demonstrații privind utilizarea dronelor interceptoare și a mijloacelor de război electronic. Zelenski a mai spus că Ucraina a semnat acorduri pe zece ani cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, care ar urma să permită colaborarea companiilor ucrainene cu forțele armate locale pentru protejarea unor obiective specifice, și că există discuții și cu Oman, Kuweit și Bahrain. Separat, luna trecută, Zelenski declara că Ucraina lucrează la acorduri în domeniul apărării cu aproximativ 20 de țări. De ce contează pentru industrie: capacități peste cererea internă Decizia vine pe fondul presiunilor din partea industriei locale: producătorii ucraineni de armament cer de aproape un an ridicarea restricțiilor la export, în special pentru drone, pentru a genera venituri suplimentare. În Ucraina ar activa aproximativ 800 de producători de armament, iar o parte dintre ei și-ar fi extins capacitățile până la nivelul la care produc mai mult decât poate absorbi armata ucraineană. Potrivit celor mai recente estimări citate, Ucraina produce anual peste patru milioane de drone și ar putea dubla această capacitate dacă ar avea finanțare suficientă — iar noul mecanism de export este prezentat tocmai ca o cale de a atrage bani, fără a reduce prioritatea livrărilor către propriile forțe armate. [...]
Summitul NATO de la Ankara va pune presiune pe bugetele de apărare și pe accesul la fondurile UE , pe fondul unei prime evaluări a angajamentului de 5% din PIB și al cererii Washingtonului ca inițiativele europene să nu excludă companii din afara Uniunii, potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis miercuri de ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker , înaintea reuniunii din 7-8 iulie. Summitul va fi prima verificare a modului în care statele aliate aplică angajamentul asumat anul trecut la Haga de a aloca 5% din PIB pentru apărare. Whitaker a spus că există aliați „care rămân în urmă”, fie pentru că „nu cheltuiesc suficient” în prezent, fie pentru că nu au „un plan credibil”, iar președintele Donald Trump „se așteaptă pe deplin” ca toți aliații să-și intensifice eforturile. În briefing a fost invocată explicit Spania, despre care Whitaker a afirmat că Trump este „dezamăgit”, inclusiv din cauza unor chestiuni legate de accesul la baze și survol, observate în timpul operațiunii „Epic Fury”, dar și din perspectiva unui plan de atingere a pragului de 5%. Diplomatul a adăugat însă că nu se așteaptă ca summitul să degenereze într-o situație conflictuală și a insistat că angajamentul de 5% a fost unanim. Washingtonul cere acces pentru companiile din afara UE la programele europene Un alt punct major anticipat pentru Ankara este disputa privind regulile programelor europene de apărare și accesul companiilor din afara UE. Whitaker a spus că SUA salută creșterea producției europene și reducerea reglementărilor, dar nu susțin prevederi „protecționiste” care ar exclude aliați din afara UE, inclusiv SUA, Turcia și alte țări. Ambasadorul a indicat că Washingtonul urmărește „coproducție” și parteneriate industriale și că se așteaptă la un acord pe această temă. În același timp, a subliniat că nu contează doar nivelul cheltuielilor, ci capabilitățile cumpărate, avertizând că banii trebuie să se transforme în „sisteme reale” și nu „doar în inflație”. Whitaker a mai susținut că industria de apărare are nevoie de mai multă eficiență și armonizare, invocând exemplul numărului mare de platforme diferite de vehicule blindate, și a indicat drept priorități apărarea aeriană, loviturile de precizie în adâncime și sistemele fără pilot. Ucraina: anunțuri „substanțiale” și noi contracte de armament În privința Ucrainei, Whitaker a spus că la summit sunt așteptate anunțuri „substanțiale” atât din partea SUA, cât și a aliaților. El a menționat programul PURL, prin care administrația Trump ar fi vândut aliaților NATO sisteme fabricate în SUA de peste 6 miliarde de dolari, inclusiv rachete Patriot și PAC-3, care au fost apoi furnizate Ucrainei. La Ankara va avea loc și o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina la nivel de miniștri de externe. Potrivit informațiilor prezentate, este de așteptat ca membrii NATO să se angajeze la noi contracte de furnizare de arme „în valoare de miliarde de dolari” și să crească volumul producției de armament, inclusiv pentru Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat că va conduce personal delegația ucraineană la summit. [...]
Presiunea pentru creșterea bugetelor de apărare la 5% din PIB riscă să devină un test de credibilitate în NATO , după ce ambasadorul SUA la Alianță, Matt Whittaker , a avertizat că unele state europene sunt „rămase în urmă” față de angajamentele asumate, potrivit HotNews , înaintea summitului de la Ankara (7–8 iulie). Angajamentul a fost luat la summitul NATO de anul trecut de la Haga, sub presiunea președintelui american Donald Trump: toate statele membre, cu excepția Spaniei, au acceptat să își majoreze treptat cheltuielile pentru apărare până la 5% din PIB până în 2035. Ținta este împărțită în 3,5% cheltuieli strict militare și 1,5% pentru investiții conexe apărării, precum infrastructura critică, consolidarea industriei de apărare și apărarea cibernetică. Cine e „în frunte” și ce reproșează Washingtonul Whittaker a spus că „unii aliați fac mai mult decât alții”, indicând drept exemple de țări aflate „în fruntea plutonului” Polonia, țările scandinave, statele baltice și Germania. În același timp, a acuzat existența unor aliați care fie „nu cheltuiesc suficient”, fie „nu se află pe o traiectorie credibilă” pentru a-și îndeplini angajamentele de la Haga, fără să numească statele vizate. Mesajul central transmis de ambasador este că Trump „așteaptă din partea tuturor aliaților să-și intensifice eforturile și să se angajeze urgent pe calea celor 5%”, ceea ce ridică miza politică a summitului de la Ankara: nu doar nivelul cheltuielilor, ci și ritmul și credibilitatea planurilor naționale. Spania, excepția care complică consensul Întrebat despre Spania — descrisă ca o dezamăgire pentru Trump după refuzul creșterii cheltuielilor de înarmare — Whittaker a afirmat că nu se așteaptă la un conflict deschis între președintele american și premierul spaniol Pedro Sanchez la summitul de la Ankara. Ce urmează: rol mai mare pentru europeni în Alianță Pe lângă bani, ambasadorul a cerut ca statele europene din NATO să își asume „un rol sporit” în cadrul Alianței și să își consolideze capacitățile de apărare, argumentând că SUA rămân angajate, dar au și alte priorități globale. „Statele Unite nu vor pleca, dar noi avem responsabilități la nivel global”, a spus Matt Whittaker. [...]
Atacul cu drone asupra bazei aeriene Saki din Crimeea ridică miza operațională în zona Mării Negre , după ce hangare care adăposteau avioane rusești Su-30 și Su-30SM au fost lovite pe 1 iulie, potrivit Euronews . Țintele au fost hangarele în care se aflau aparatele de zbor, iar Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a confirmat „cinci lovituri de precizie”. În urma atacului, a izbucnit un incendiu de proporții la unul dintre hangare. Publicațiile Defence Blog și Aerotime sunt citate pentru detalii despre operațiune. Din perspectiva costurilor, un avion Su-30SM este evaluat în material la circa 40 de milioane de dolari (aprox. 184 milioane lei), ceea ce sugerează un potențial impact financiar semnificativ dacă au existat avarii majore sau pierderi, deși sursa nu indică un bilanț confirmat al aeronavelor distruse. De ce contează: rolul bazei Saki în operațiunile rusești Baza Saki are importanță strategică pentru Rusia, fiind un centru principal pentru misiunile aviației în zona Mării Negre și în sudul Ucrainei, potrivit publicației Glavnoe. De la această bază, Rusia ar lansa bombe ghidate și rachete de croazieră către regiunile Zaporojie, Herson și Odesa, ceea ce face ca lovirea infrastructurii de la sol (hangare) să aibă o miză operațională directă. Context: atacuri repetate și logică de „răspuns” Ucrainenii au mai atacat baza Saki în august 2022, când, potrivit sursei, cel puțin opt avioane au fost distruse. Noul atac este prezentat și ca reacție la loviturile rusești de acum patru zile asupra unor avioane ucrainene MiG-29 de pe aerodromul Voznesensk (regiunea Mykolaiv), după care Ucraina a anunțat pierderi privind „elemente tehnice și personal calificat”. [...]
