Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia intenționează să folosească personal mobilizat pentru a compensa pierderile suferite pe câmpul de luptă din Ucraina, începând cu 1 aprilie, conform unui oficial militar ucrainean de rang înalt. Colonelul Vladyslav Voloshyn, purtător de cuvânt al Forțelor de Apărare Sudice ale Ucrainei, a declarat pentru Interfax Ucraina că personalul mobilizat în prezent în Crimeea va fi implicat în operațiuni de luptă. Acest pas vine în contextul în care forțele ruse se confruntă cu pierderi semnificative și dificultăți în a recruta voluntari noi, relatează Kyiv Post.
Voloshyn a menționat că personalul mobilizat va înlocui personalul rănit și va completa Brigada 810 de Infanterie Navală a Flotei Mării Negre. De asemenea, comandamentul militar rus intenționează să reorganizeze această brigadă într-o divizie de infanterie navală, ceea ce ar constitui a zecea divizie de acest tip formată de Rusia din 2022.
Ucraina continuă să exercite presiune asupra forțelor ruse prin contraatacuri în sudul țării, afectând planurile Rusiei pentru ofensiva de primăvară-vară 2026. Voloshyn a subliniat că comandamentul militar rus transferă elemente ale diviziilor 55 și 120 de infanterie navală către Armata 29 de Arme Combinate în direcțiile Oleksandrivka și Hulyaipole. Aceste mișcări sunt o reacție la succesul contraatacurilor ucrainene în aceste zone.
„Forțele ucrainene au avansat recent în zona tactică Kostyantynivka-Druzhkivka”, a declarat Voloshyn, subliniind efectele strategice ale acțiunilor ucrainene asupra frontului sudic.
În plus, autoritățile poloneze au raportat recent aterizarea unor baloane, probabil belaruse, în Polonia, ca parte a eforturilor Rusiei de a folosi Belarusul în cadrul „Fazei Zero”, pregătind condițiile pentru un posibil conflict viitor cu NATO. Aceste incidente au fost frecvente de la sfârșitul anului 2025, indicând o strategie de intimidare și pregătire psihologică.
Pe lângă aceste evoluții, forțele ucrainene au continuat să lovească active militare și infrastructura petrolieră din Rusia, inclusiv în regiunea Bashkortostan. Aceste atacuri sunt parte a eforturilor de a slăbi capacitatea Rusiei de a susține operațiuni ofensive continue.
Recomandate
Ucraina își extinde capacitatea de lovire la distanță cu drone-bombardier reutilizabile construite din avioane civile, potrivit TechRadar . Imagini oficiale arată cel puțin zece aparate modificate, fiecare capabil să transporte o bombă aeriană OFAB-100-120 de aproximativ 100 kg, ceea ce sugerează trecerea de la teste izolate la o forță operațională mai amplă. Aparatele, denumite „Horynych”, ar fi realizate pe platforme ultraușoare SkyRanger Swift și Nynja, proiectate inițial pentru zbor recreațional. Conversia militară ar include înlocuirea comenzilor clasice de cockpit cu echipamente de pilotaj de la distanță și camere electro-optice, astfel încât operatorii să poată ghida aeronava de la sol pe durata misiunii. De ce contează: reutilizarea schimbă ecuația operațională Diferența majoră față de dronele de atac „kamikaze” este că aceste platforme sunt concepute să se întoarcă după lansarea încărcăturii, pentru a fi folosite în misiuni repetate. În termeni operaționali, asta poate însemna o capacitate de lovire la distanță mai sustenabilă, dacă aparatele pot fi recuperate constant și menținute în stare de funcționare. TechRadar notează că fiecare aeronavă pare să transporte o singură bombă OFAB-100-120 sub fuselaj în misiuni de rază lungă. Publicația menționează și o rază de acțiune de 1.200 mile (aprox. 1.930 km), însă nu oferă detalii tehnice complete care să permită verificarea independentă a performanței în condiții de luptă. Indicii despre utilizare și limitele confirmării Potrivit lui Serhii Sternenko , consilier al ministrului ucrainean al apărării, aeronavele ar fi participat la un atac nocturn asupra unei facilități logistice subterane rusești din apropiere de Armyansk , în Crimeea ocupată. Zona este descrisă ca fiind relevantă prin proximitatea față de Istmul Perekop, un coridor terestru important pentru mișcarea aprovizionării militare. Atacul ar fi fost realizat împreună de Forțele Aeriene ale Ucrainei , „Lazar Group” și „Venom Unmanned Systems Center”, însă armata ucraineană și Ministerul Apărării nu au confirmat oficial numărul de aeronave implicate sau amploarea pagubelor. De asemenea, nu există încă evaluări independente publicate, astfel că detalii-cheie despre eficiență și rezultate rămân neconfirmate. Context: de la aparate izolate la un posibil escadron Ucraina a mai folosit aeronave civile modificate pentru lovituri la distanță, inclusiv un atac din iunie 2025 cu un A-22 Foxbat care a remorcat un planor fără propulsie, încărcat cu un focos de 100 kg, asupra unei facilități de producție de drone Shahed din Alabuga, conform aceleiași surse. Totodată, SkyRanger convertite ar fi fost observate încă din 2024, însă de regulă ca aparate individuale. Faptul că imaginile arată cel puțin zece drone împreună este tratat de publicație ca un semnal că programul ar fi depășit faza experimentală. Totuși, rămân necunoscute dimensiunea totală a flotei, ritmul de producție și ce nivel de daune poate genera în practică, în lipsa unor confirmări suplimentare. [...]
România își leagă răspunsul la incidentul GAS LISBON de cooperarea cu NATO și UE pentru întărirea apărării și a securității în Marea Neagră, pe fondul riscurilor de securitate maritimă evidențiate de avarierea navei comerciale, potrivit news.ro . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , a spus marți seară, la Euronews, că România va continua colaborarea în „formatele internaționale” – NATO și Uniunea Europeană – pentru a crește capacitatea de apărare, capacitatea de analiză a informațiilor și pentru a proteja securitatea la Marea Neagră. În același context, ea a menționat cooperarea cu Germania și Franța, pe care le-a descris drept aliați care au susținut menținerea securității la Marea Neagră pe agenda UE. „Ce am făcut şi vom continua să facem este să ne asigurăm în formatele internaţionale, vorbim de NATO, Uniunea Europeană, colaborarea cu celelalte ţări, că reuşim împreună să putem să creştem capacitatea de apărare, capacitatea de analiză a informaţiilor şi să protejăm securitatea la Marea Neagră.” Schimb de practici cu țările baltice, după modelul Mării Baltice Oana Țoiu a mai afirmat că, împreună cu ceilalți miniștri europeni de Externe, a decis asigurarea unui schimb de bune practici și de expertiză între echipele care lucrează pentru securitatea la Marea Neagră și cele din țările baltice. Potrivit ministrului, țările baltice au început mai devreme colaborarea internațională pentru securitatea maritimă și au integrat echipele diplomatice și de securitate astfel încât să funcționeze ca o singură echipă pentru protejarea Mării Baltice, model pe care România încearcă să îl aplice, „în măsura în care e posibil”, și la Marea Neagră. Incidentul GAS LISBON: avarii majore și incendiu, cu echipaj evacuat Incidentul invocat de ministru a implicat nava comercială GAS LISBON, un tanc petrolier de tip LPG (gaz petrolier lichefiat) sub pavilion liberian. Nava se afla la aproximativ 20 de mile marine (aprox. 37 km) sud-est de localitatea Sfântu Gheorghe când a suferit avarii majore, iar la bord a izbucnit un incendiu. Sindicatul Liber al Navigatorilor a afirmat marți după-amiază că nava ar fi fost lovită de două rachete, însă informația este prezentată ca afirmație a sindicatului, fără o confirmare în același material. GAS LISBON plecase din portul Alexandria (Egipt) și se îndrepta către Reni (Ucraina), fiind în tranzit în Zona Economică Exclusivă a României. La bord se aflau peste 3.790 de tone de propan și un echipaj de 17 persoane. Toți membrii echipajului au fost evacuați și recuperați în siguranță, iar trei marinari răniți au fost transportați la Spitalul Județean Tulcea. [...]
Opt aliați NATO au lansat HALO, un proiect care urmărește să trateze sateliții militari ca infrastructură comună de operare , prin conectarea flotelor naționale într-o „mega-constelație” rețelizată pentru comunicații și urmărirea rachetelor, potrivit The Next Web . Inițiativa a fost anunțată la NATO Summit Defence Industry Forum, organizat la Ankara, și îi include pe Canada, Danemarca, Finlanda, Germania, Țările de Jos, Norvegia, Suedia și Türkiye. HALO (Hybrid Alliance Layered Operations in Space) este gândit să depășească limitele de cost și acoperire ale flotelor satelitare operate de o singură țară, prin integrarea sateliților suverani — deținuți și operați la nivel național — într-o rețea comună. Miza operațională este ca Alianța să poată folosi aceste resurse „ca și cum” ar fi o singură flotă, fără ca vreun stat să-și cedeze controlul asupra propriilor active spațiale, ceea ce face proiectul mai ușor de acceptat politic, dar mai dificil de implementat tehnic. Ce schimbă HALO în plan operațional Arhitectura propusă păstrează proprietatea și controlul la nivel național, însă urmărește interoperabilitatea la nivel de Alianță pentru: comunicații de mare viteză; schimb de informații (inclusiv informații de intelligence); urmărirea rachetelor peste granițe. Această abordare mută accentul de la „colecții de sateliți naționali” la o infrastructură comună de apărare, în care conectivitatea și compatibilitatea devin la fel de importante ca numărul de sateliți. Ankara: pachet mai larg de angajamente în spațiu În același context, forumul de la Ankara a adus și alte decizii care indică accelerarea programelor spațiale multinaționale în NATO: Canada a devenit al 15-lea membru al STARLIFT , inițiativă lansată în octombrie 2024 pentru construirea unei rețele de spațioporturi pe teritoriul Alianței, astfel încât aliații să poată lansa rapid active în caz de criză. Tot aici, compania germană Isar Aerospace a semnat un contract cu Maritime Launch Services (Canada) pentru acces la Spaceport Nova Scotia. Spania a devenit al 19-lea stat care intră în APSS (Alliance Persistent Surveillance from Space) , descris ca cea mai mare investiție multinațională NATO în capabilități spațiale. APSS a atins capacitatea operațională inițială în decembrie 2025 și operează o „constelație virtuală” de sateliți naționali și comerciali, cu numele de cod Aquila; Spania ar urma să contribuie cu imagini de supraveghere de coastă din sateliții Atlantic Constellation. Türkiye a anunțat separat planuri pentru încă doi sateliți de recunoaștere de înaltă rezoluție, după satelitul de observare a Pământului IMECE pe care îl operează deja, plus investiții în sateliți pe orbită joasă pentru comunicații militare și sisteme radar de avertizare timpurie. De ce contează și ce urmează Seria de anunțuri arată că spațiul a trecut rapid de la rol de sprijin la un pilon central în planificarea apărării NATO: HALO pentru rețelizarea sateliților, APSS pentru supraveghere, STARLIFT pentru acces la lansări și misiuni de securitate cibernetică pentru protejarea navelor spațiale. Testul următor, potrivit publicației, va fi dacă voința politică de a integra active suverane în rețele comune rezistă presiunii bugetelor naționale de apărare și calendarului de achiziții. [...]
Șeful armatei ucrainene respinge ruptura cu Ministerul Apărării, pe fondul presiunii publice pentru schimbări la vârf , într-un moment în care Kievul încearcă să țină sub control atât frontul, cât și tensiunile interne din sistemul de apărare, potrivit HotNews . Oleksandr Sîrskîi a negat public informațiile despre un conflict cu fostul ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, susținând că discuțiile și dezacordurile dintre instituții sunt normale „în timpul unui război major”, relatează The Kyiv Independent. Reacția vine la câteva zile după ce președintele Volodimir Zelenski l-a înlăturat pe Fedorov, într-o remaniere amplă care a inclus demisia întregului cabinet condus de Iulia Sviridenko. Miza este una operațională: în spațiul public, demiterea lui Fedorov a fost legată de presupuse divergențe „ireconciliabile” cu șeful armatei, iar protestele de la Kiev au cerut inclusiv demisia lui Sîrskîi. Potrivit unei persoane familiarizate cu situația, citată de publicația de la Kiev, Zelenski analizează acum și o posibilă demitere a comandantului-șef , o decizie așteptată „în curând”, posibil în câteva zile. „Războiul se câștigă prin muncă, nu prin dramă publică” Într-un text de opinie publicat pe 20 iulie în revista Militarnyi, Sîrskîi a criticat politizarea subiectelor militare și reducerea lor la „sloganuri”, argumentând că teme precum contractele, achizițiile și mobilizarea sunt mai complicate decât dezbaterile din mediul online. „Reducerea acestui război la o confruntare între două persoane este cel mai mare serviciu pe care îl putem face inamicului”, a scris Sîrskîi. Generalul a insistat că relația cu Fedorov a fost una profesională, chiar dacă au existat poziții diferite, și a avertizat că împărțirea societății în „tabere” slăbește capacitatea de decizie într-un domeniu în care miza este viața oamenilor. Disputele de fond: drone, achiziții și contracte Sîrskîi a respins acuzațiile că s-ar fi opus creșterii rolului dronelor, afirmând că el a inițiat crearea Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei și l-a recomandat personal pe comandantul acestora, Robert „Magyar” Brovdi. În același timp, a susținut că eficiența dronelor depinde de un pachet mai larg de capabilități și echipamente, de la artilerie și apărare aeriană la război electronic. Pe zona de personal, șeful armatei a criticat reformele recente ale contractelor militare inițiate de Fedorov, spunând că aproximativ 2.000 de militari au semnat noile contracte, deși acestea au fost introduse cu mai bine de o lună în urmă, și avertizând că unii soldați și-au pierdut motivația după ce se așteptau la condiții diferite. În plus, Sîrskîi a contestat ideea că bugetul de salarii ar fi putut fi „redistribuit” către achiziția de drone, afirmând că salariile militarilor „nu constituie o rezervă pentru redistribuire”. Mesaj către politic: „Nu sunt în război cu ministerul” În intervenția sa, Sîrskîi a încercat să închidă disputa instituțională și să transmită că armata va coopera cu orice ministru numit de stat, subliniind că ținta este Rusia, nu conducerea civilă a apărării. „Nu sunt în război cu ministerul. Sunt în război cu Rusia”, a spus Sîrskîi, adăugând: „Meseria mea este războiul. (…) Asta fac și voi continua să fac.” Contextul rămâne însă tensionat: HotNews notează că deciziile recente ale lui Zelenski au atras critici din partea parlamentarilor, veteranilor și opiniei publice, inclusiv pe fondul temerilor că demiterea lui Fedorov ar putea submina reformele din Ministerul Apărării și ar amplifica îngrijorările privind conducerea militară. [...]
Canada intră ca observator în programul GCAP, iar miza imediată este extinderea lanțurilor de aprovizionare și a bazei industriale pentru un avion de luptă de generația a șasea , într-un proiect pe care Marea Britanie îl leagă explicit de reindustrializare și de capacitatea de producție, potrivit Politico . Marea Britanie, Japonia și Italia au anunțat marți că aduc Canada în Global Combat Air Programme (GCAP) ca „națiune observator”, cu obiectivul de a pune în serviciu un avion de luptă de generația a șasea până în 2035. Decizia este prezentată ca un pas pentru întărirea lanțurilor de aprovizionare ale „puterilor medii” și este prima mișcare majoră a noului ministru britanic al apărării, Wes Streeting , numit în funcție luni seară de premierul Andy Burnham. Din perspectiva Londrei, proiectul are o componentă industrială pronunțată. Streeting a legat GCAP de „reindustrializare” și de refacerea capacității de producție, argumentând că astfel forțele armate pot primi echipamentele necesare, iar investițiile pot susține locuri de muncă în comunități din întreaga țară. Burnham a spus, la rândul său, că „reindustrializarea Marii Britanii” va fi un obiectiv central și că investițiile în apărare ar urma să fie folosite pentru a „transforma viețile oamenilor”. În plan financiar, guvernul britanic a alocat 8,6 miliarde lire sterline pentru avion în următorii patru ani, prin planul său de investiții în apărare. Politico notează că programul susține deja 4.500 de locuri de muncă în Regatul Unit, în circa 600 de firme din lanțul de aprovizionare. Ce primește Canada și ce nu primește, deocamdată Ca primă țară observator în GCAP, Canada ar urma să obțină „acces direct” și „acces privilegiat” la program, inclusiv la dezvoltarea capabilităților, colaborare industrială și planuri de livrare pe termen lung, potrivit lui Streeting. Totuși, ministrul britanic a precizat ulterior că nu există „niciun angajament” ca Ottawa să cumpere avionul. În același timp, statutul de observator este prezentat ca o cale pentru discuții privind contribuția bazei canadiene de aerospațial și producție la proiect. Ministrul canadian al apărării, David McGuinty, a spus că sectorul aerospațial și de apărare al Canadei este „gata să ajute” și că acest statut va permite o înțelegere mai bună a capabilităților de generație următoare și o colaborare industrială mai strânsă. Contextul strategic invocat de parteneri Italia a descris proiectul drept „o investiție în tehnologii care încă nu există”, iar Japonia a argumentat că poziția geografică a Canadei între Indo-Pacific și spațiul euro-atlantic evidențiază caracterul „inseparabil” al securității dintre cele două regiuni. [...]
Aproape 100 de militari americani au fost răniți în două săptămâni , un salt care indică presiune operațională crescută asupra bazelor SUA din Orientul Mijlociu, potrivit news.ro . Pentagonul spune că rănirile au fost înregistrate după 7 iulie, pe fondul intensificării atacurilor iraniene asupra instalațiilor militare americane din regiune, după eșecul negocierilor de încetare a conflictului. Sean Parnell, purtător de cuvânt al Pentagonului, a transmis pe rețelele sociale că „aproape 100 de militari se consideră că au fost afectați fizic”, iar 96% dintre ei au revenit la datorie. El a precizat că „marea majoritate” a rănilor au fost contuzii ușoare. Bilanțul oficial, actualizat cu întârziere, rămâne sub semnul întrebării Parnell a mai spus că date suplimentare urmau să fie publicate într-o bază de date online a Pentagonului, care nu fusese actualizată „timp de câteva zile, dacă nu chiar săptămâni”. Aceasta indica anterior 14 militari morți și 427 răniți de la începutul războiului, pe 28 februarie. Luni seara, baza de date a fost actualizată la 18 militari morți și 447 răniți de la debutul conflictului, însă The Washington Post notează că nu este clar dacă aceste bilanțuri includ toate situațiile recente. Atacuri în Iordania, Irak, Kuweit și Bahrain Dezvăluirea privind numărul răniților a venit în contextul în care armata SUA i-a identificat pe doi militari uciși într-un atac de vineri seara în Iordania: soldatul Isabella Gonzales (19 ani) și locotenentul Tyler James Feehan (25 de ani). În noaptea de vineri spre sâmbătă, un atac asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti din Iordania a dus la moartea a trei soldați americani (unul neidentificat) și la rănirea altora. Un alt militar american a murit sâmbătă în Irak, ceea ce ar ridica totalul la 18. În paralel, Garda Revoluției Islamice din Iran (IRGC) a revendicat lovituri asupra unor obiective militare americane din Kuweit și Bahrain, informație preluată de mass-media de stat iraniană. Agenția semioficială Tasnim, asociată cu IRGC, a relatat că au fost vizate inclusiv baza aeriană Ali Al-Salem și Camp Arifjan din Kuweit, respectiv instalații ale dronelor americane din portul Salman și baza aeriană Sakhir din Bahrain. Forțele de apărare din Bahrain au confirmat că au interceptat luni mai multe valuri de atacuri aeriene. Ce spune un oficial militar despre volumul atacurilor și eficiența apărării Un oficial militar familiarizat cu situația a declarat că, de la începutul operațiunilor din 28 februarie, Iranul ar fi lansat aproximativ 8.500 de drone și rachete către ținte din regiune, iar circa 100 ar fi trecut de sistemele de apărare aeriană ale SUA și ale partenerilor regionali. În acest context, unii oficiali și experți au exprimat îngrijorări privind nivelul de protecție al instalațiilor americane din Orientul Mijlociu. Represalii americane și riscuri de extindere a conflictului Armata SUA a lansat luni seara un nou val de atacuri de represalii împotriva Iranului, a zecea zi consecutivă de astfel de acțiuni, la ordinul președintelui Donald Trump. Potrivit unui comunicat al Comandamentului Central al SUA , loviturile sunt menite să slăbească capacitățile militare iraniene folosite pentru atacarea navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz. Separat, rebelii houthi din Yemen , susținuți de Iran, au anunțat blocarea transporturilor de petrol ale Arabiei Saudite prin Strâmtoarea Bab el-Mandeb din Marea Roșie, închizând una dintre puținele alternative viabile din Golf la Strâmtoarea Ormuz pentru exporturile de petrol. Pentru context suplimentar, news.ro a publicat și un material despre a zecea noapte consecutivă de atacuri ale SUA asupra Iranului , respectiv despre anunțul houthi privind un blocaj naval asupra Arabiei Saudite . [...]
