Știri
Știri din categoria Apărare
Rheinmetall mizează pe lansare rapidă și dispersată a dronelor kamikaze din containere standard, într-o abordare care poate transforma rețelele obișnuite de logistică în puncte mobile de lovire, potrivit Interesting Engineering. Compania germană a prezentat la Eurosatory 2026 un lansator autonom containerizat (Containerized Missile Launcher – CML), gândit să opereze ca „multiplicator de forță” pentru noul său sistem de muniție rătăcitoare FV-014 (Loitering Munition System – LMS).
CML este descris ca un sistem modular, complet autonom, integrat într-o rețea de recunoaștere și lovire a Rheinmetall. În practică, conceptul urmărește să reducă timpii de reacție prin posibilitatea de a disloca rapid lansatorul și de a lansa mai multe drone FV-014 către ținte de pe câmpul de luptă.
FV-014 este o muniție rătăcitoare portabilă de 20 kg, destinată să lege rapid recunoașterea de sprijinul de foc „organic” (adică disponibil direct unității, fără a depinde de alte structuri). Conform descrierii din material, drona are propulsie electrică „silencioasă” și un design aerodinamic al aripii pentru operare discretă.
Pentru observare și conștientizare situațională, FV-014 are un gimbal frontal rotativ la 360 de grade. Parametrii de utilizare indicați sunt:
Rheinmetall spune că FV-014 folosește o încărcătură explozivă HEDP (High-Explosive Dual Purpose – exploziv cu dublu rol), dezvoltată intern. Aceasta combină efecte de fragmentare anti-personal cu penetrare anti-blindaj, iar compania afirmă că poate străpunge peste 600 mm de blindaj.
În plus, arhitectura software ar permite unui singur operator să comande mai multe drone într-o formație coordonată de tip „roi”. Sistemul ar impune și un protocol „human-in-the-loop”, ceea ce înseamnă că decizia finală pentru o lovitură letală rămâne la un operator uman. Materialul mai susține că drona este proiectată să funcționeze în medii cu bruiaj și război electronic intens.
FV-014 este prezentat ca element central al Rheinmetall Reconnaissance Network (AWV), controlat printr-o stație de sol „ușor de folosit” și capabil să combine date cu alte platforme, inclusiv drona de recunoaștere LUNA NG, pentru a construi o imagine operațională comună.
Un element cu relevanță economică și de achiziții: sistemul ar fi fost validat într-o demonstrație cu foc real pentru un client NATO în februarie 2026, iar în aprilie 2026 ar fi urmat semnarea unui acord-cadru „masiv”, de ordinul mai multor miliarde de euro, cu forțele armate germane (Bundeswehr). Articolul nu precizează valoarea exactă și nici structura contractuală.
Pe fondul creșterii capacităților de producție, Rheinmetall poziționează combinația CML–FV-014 ca soluție scalabilă pentru nevoile de apărare moderne, cu accent pe dispersie, mobilitate și lansare rapidă din infrastructuri logistice standardizate.
Recomandate
Germania își consolidează influența în arhitectura militară a NATO după ce generalul Carsten Breuer a fost ales președinte al Comitetului Militar al Alianței, potrivit HotNews . Decizia a fost luată prin vot secret de șefii armatelor naționale din NATO, într-o reuniune cu ușile închise la Copenhaga . Breuer, general german cu patru stele și șef al armatei germane (Bundeswehr) din 2023, a obținut sprijinul a cel puțin 17 dintre cei 32 de șefi de stat major general din alianță, conform AFP și Politico, citate în articol. Ce înseamnă votul pentru echilibrul intern din NATO Funcția de președinte al Comitetului Militar este una dintre pozițiile-cheie din structura NATO, pentru că reunește și coordonează pozițiile șefilor apărării din statele membre. Alegerea unui militar german în acest rol indică o susținere internă suficient de largă pentru ca Berlinul să joace un rol mai vizibil în deciziile militare ale Alianței. În același timp, faptul că votul a fost secret și că pragul minim menționat este „cel puțin 17” arată că sprijinul a fost majoritar, dar nu neapărat unanim, iar articolul nu oferă detalii despre contracandidați sau despre calendarul exact al mandatului. [...]
Numirea șefului armatei germane la conducerea Comitetului Militar al NATO mută centrul de greutate al deciziei militare spre Europa , într-un moment în care aliații europeni sunt presați să-și asume mai mult din propria apărare, potrivit Mediafax . Generalul Carsten Breuer, șeful armatei germane, a fost ales sâmbătă viitorul președinte al Comitetului Militar al NATO de către șefii de Stat Major ai celor 32 de state membre, în cadrul unei reuniuni la Copenhaga. Informația a fost anunțată de actualul președinte al Comitetului Militar, amiralul italian Giuseppe Cavo Dragone, într-o postare pe X, potrivit Reuters. Breuer își va prelua funcția vara viitoare, urmând să-i succeadă lui Dragone. Comitetul Militar este cea mai înaltă autoritate militară a Alianței, iar președintele său este principalul consilier militar al secretarului general al NATO, Mark Rutte . De ce contează: presiune pentru „europenizarea” responsabilităților de apărare Numirea vine într-un context de schimbări în interiorul Alianței, pe fondul cererilor președintelui american Donald Trump ca statele europene să își asume un rol mai mare în propria apărare, după decenii în care SUA au avut „principala responsabilitate” în NATO, conform informațiilor din articol. În acest cadru, Germania este indicată drept una dintre țările care și-au crescut puternic bugetul militar, ceea ce întărește semnalul politic și operațional al alegerii unui general german în poziția de vârf a structurii militare a NATO. Ce transmite NATO prin această alegere În mesajul publicat, Dragone a argumentat alegerea prin profilul operațional al lui Breuer și momentul de securitate în care se află Alianța. „Judecata dumneavoastră operațională, cunoașterea profundă a acestei Alianțe și experiența la conducerea forțelor armate germane vor fi de mare folos NATO.” „Șefii apărării și-au pus încrederea în dumneavoastră într-un moment dificil pentru securitatea euroatlantică.” Cine este Carsten Breuer Breuer are 61 de ani și a fost supranumit „generalul cancelarului” după ce Olaf Scholz l-a numit la conducerea unui comitet de criză care a coordonat răspunsul Germaniei la pandemia de COVID-19. Potrivit articolului, el s-a alăturat Bundeswehr-ului în 1984, într-o unitate de apărare antiaeriană, și a urmat cursurile colegiului Statului Major General al SUA de la Fort Leavenworth (Kansas), precum și pregătirea de stat major în Hamburg. [...]
Germania recurge la detașări obligatorii pentru a-și completa brigada din Lituania , o mișcare cu impact operațional direct asupra capacității de apărare pe flancul estic al NATO, potrivit Antena 3 . Decizia vine pe fondul dificultăților de recrutare a unui număr suficient de voluntari pentru unitatea care urmează să fie staționată permanent în Lituania. Conform informațiilor citate de Antena 3, publicația Bild a relatat că primii militari ar putea primi ordinul de a servi în Lituania începând cu sfârșitul lunii septembrie, iar ordinul ar putea viza până la 1.000 de membri ai Bundeswehr-ului. Cei detașați obligatoriu au dreptul să conteste decizia în instanță. Ținta: o brigadă permanentă de 4.800 de militari până la finalul lui 2027 Planul Berlinului este ca, până la sfârșitul anului 2027, Brigada 45 Blindate să ajungă la aproximativ 4.800 de militari germani și să fie staționată permanent în Lituania, pe flancul estic al NATO. Baza principală ar urma să fie la Rūdninkai, la aproximativ 30 de kilometri de Belarus, iar obiectivul declarat este descurajarea Rusiei. Bild a relatat în premieră despre detașările obligatorii planificate, iar Ministerul Apărării de la Berlin a confirmat ulterior măsurile. În prezent, aproape 80% dintre posturile brigăzii din Lituania sunt ocupate de voluntari. Ministerul a transmis, într-un comunicat citat de Antena 3, că „se preconizează că numărul detașărilor obligatorii va fi de câteva sute”, subliniind că menținerea capacității operaționale a Bundeswehr-ului este „prioritatea absolută” și criteriul decisiv pentru măsuri. Context: redislocări cu tancuri, drone și deficit de personal Euronews a însoțit doi militari din Batalionul 203 de Tancuri în timpul exercițiului „Freedom Shield”, desfășurat în iunie anul trecut; batalionul urmează să fie redislocat pe flancul estic al NATO până la sfârșitul lui 2027. Într-un interviu pentru Euronews, comandantul batalionului, locotenent-colonelul Oliver Kaufmann, a spus că majoritatea militarilor din subordinea sa sunt dispuși să meargă voluntar în Lituania. În rândul forțelor deja staționate în Lituania, gradul de ocupare a posturilor este de aproximativ 92%, inclusiv în cadrul grupului de luptă multinațional prezent acolo din 2017. Totuși, Batalionul 203 de Tancuri și Batalionul 122 de Infanterie Mecanizată nu urmează să fie transferate în Lituania decât în 2027, iar potrivit surselor citate, aproximativ 40% din personalul militar necesar lipsește încă. Mesaj politic: Merz vorbește despre „săptămâni sau luni” decisive La Summitul Arctic de la Rovaniemi (Finlanda), cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că Europa ar putea intra într-o perioadă decisivă pentru securitate. „Cel mai probabil, ne aflăm în fața unor momente decisive, măsurate poate în săptămâni sau luni, pentru apărarea libertății și păcii pe continentul nostru.” Merz a adăugat că, dacă Rusia „reușește”, consecințele ar fi „imprevizibile și fără precedent” inclusiv pentru Germania, potrivit declarațiilor citate în articol. [...]
Un politolog rus apropiat de Kremlin indică România între primele ținte ale unor lovituri asupra Europei în 2027 , într-un scenariu pe care îl leagă de sprijinul militar pentru Ucraina, potrivit Mediafax . Miza pentru România este una de securitate și de continuitate operațională: astfel de mesaje urmăresc să descurajeze logistica de sprijin și să crească presiunea asupra statelor de pe flancul estic. Serghei Karaganov , prezentat drept un veteran rus în domeniul securității, afirmă că la Moscova „sunt discutate planuri” pentru atacuri „mult mai serioase” nu doar împotriva Ucrainei, ci și împotriva unor țări europene pe care le descrie ca fiind „implicate direct în agresiunea împotriva Rusiei”. El susține că acest lucru „se va întâmpla în decurs de un an”. „Atacuri asupra mai multor țări europene. Inițial, desigur, cu arme nenucleare.” De ce apare România în lista de ținte invocată de Karaganov Karaganov indică Germania, România și Polonia drept primele state vizate, iar în cazul României invocă explicit rolul de „sursă a livrărilor de arme către Ucraina”. „În primul rând, Germania, România – pentru că România este sursa livrărilor de arme către Ucraina – și, din păcate, Polonia. Dar, în primul rând, Germania.” În aceeași logică, el pledează pentru „urcarea bruscă pe scara escaladării” și pentru lovituri mai dure, argumentând că Rusia „s-ar putea epuiza” dacă războiul continuă și că ar fi nevoie de „acțiuni mult mai hotărâte”. Escaladare și componenta nucleară în discursul strategului rus Karaganov afirmă că Moscova ar fi greșit pentru că nu a folosit „potențialul nuclear” „nici măcar politic” de la începutul războiului și susține că ar fi trebuit să recurgă la exerciții și teste nucleare ca parte a escaladării. El spune că Rusia a început să furnizeze arme nucleare pentru rachetele din Belarus și pentru „multe alte mijloace de lansare”, pe care le descrie drept „trepte ale escaladării”. Deși califică folosirea armelor nucleare drept un „păcat uriaș”, nu exclude utilizarea lor, pe care o consideră justificabilă dacă alternativa ar fi „prăbușirea Rusiei și un război termonuclear global”. În plus, afirmă că Rusia trebuie să fie pregătită să folosească racheta Oreșnik cu focos nuclear, admițând că un astfel de atac ar ucide „milioane de oameni”. Context: profilul lui Karaganov și istoricul declarațiilor Karaganov este președinte de onoare al Prezidiului Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare, un centru de analiză influent în Rusia, și a fost consilier pentru politică externă în Administrația Prezidențială rusă (2001–2013). Mediafax notează că este considerat apropiat de Vladimir Putin și de ministrul de Externe Serghei Lavrov și că se află pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene, Canadei, Australiei, Elveției și Ucrainei pentru sprijinirea și justificarea publică a războiului. Publicația mai arată că amenințările la adresa statelor europene nu sunt noi: în 2023, Karaganov vorbea despre posibilitatea folosirii „câtorva arme nucleare” împotriva unor țări europene implicate în sprijinirea Ucrainei, iar în 2026 a avansat scenarii de lovituri convenționale asupra unor obiective „simbolice sau logistice” urmate de lovituri nucleare dacă statele vizate nu ar ceda. Interviul citat a fost realizat de Diana Panchenko, jurnalistă de origine ucraineană aflată, la rândul ei, sub sancțiunile Uniunii Europene. [...]
Rusia își industrializează atacurile cu drone, iar asta schimbă ecuația costurilor pentru apărarea aeriană a Ucrainei , pe fondul trecerii de la drone lente, de tip „Shahed”, la versiuni cu reacție, mai greu de interceptat și utilizate în volum mare, potrivit Focus . Miza nu mai este doar performanța unei platforme, ci capacitatea Rusiei de a produce, pregăti și lansa „muniție aeriană” relativ ieftină la scară industrială, forțând adversarul să consume resurse mai scumpe pentru apărare. De la improvizație la „hub” de lansare: Tsymbulova și logistica atacurilor în valuri Publicația descrie transformarea rapidă a zonei Tsymbulova, din regiunea rusă Oriol, într-o bază specializată pentru noile drone cu reacție. Lucrările ar fi început pe câmpuri din apropierea satului, la circa 175 km de granița cu Ucraina, cu fundații, drumuri și poziții de lansare, iar în câteva luni ar fi rezultat un complex militar. O evaluare a imaginilor satelitare realizată de „Telegraph”, citată de Focus, indică faptul că baza ar fi avut în august 16 instalații de lansare, iar temporar ar fi putut găzdui peste 100 de drone. Sunt menționate și șine de lansare lungi, aparent adaptate pentru o nouă generație de drone „Geran” cu propulsie cu reacție, precum și aproape 100 de panouri solare, care ar susține comunicațiile și sistemele de comandă inclusiv în cazul unei pene de curent. Ideea operațională: centralizarea într-un „hub” rezolvă o problemă logistică atunci când sunt lansate simultan zeci sau sute de drone pe rute diferite, pentru a coordona timpii de decolare, alimentarea, pregătirea și dirijarea. „Geran” se apropie de racheta de croazieră: viteză, senzori și rezistență la bruiaj Dincolo de infrastructură, Focus pune accent pe schimbarea de clasă a armamentului. Dronele „Geran” inițiale, derivate din familia iraniană Shahed, erau relativ lente și cu elice, deci mai ușor de contracarat cu mijloace mai ieftine (tunuri, drone interceptoare). În prezent, Rusia ar dezvolta versiuni cu reacție, iar granița dintre dronă și rachetă de croazieră („cruise missile”) începe să se estompeze. Conform informațiilor publicate de „Defence-Newsletter”, care citează serviciile de informații militare ucrainene, „Geran-5” ar fi fost folosită pentru prima dată la începutul lui 2026 și ar avea: viteză de aproximativ 600 km/h; încărcătură de luptă de circa 90 kg; rază de acțiune de aproximativ 1.000 km. „Geran-4” ar fi, de asemenea, cu reacție, iar „Geran-5” ar semăna tot mai mult cu o rachetă de croazieră, notează Focus. În paralel, „Financial Times” este citată cu informații despre camere termice, îmbunătățiri ale identificării țintelor, antene rusești anti-bruiaj și componente chinezești de tip „mesh network” (rețea în care nodurile comunică între ele, crescând redundanța). Volumul, nu exemplarul: producție lunară și extinderea capacităților Focus argumentează că o dronă rapidă, singură, nu schimbă războiul, însă mii pot schimba presiunea asupra apărării aeriene. Potrivit serviciilor de informații militare ucrainene, Rusia ar produce în prezent aproximativ 3.000 de drone „Geran-4” și „Geran-5” pe lună. Think tank-ul american Institute for the Study of War (ISW) este citat cu informații despre extinderea masivă a capacităților de producție în zona economică specială Alabuga (Tatarstan). Pe imagini satelitare din august ar fi fost vizibile cel puțin zece hale noi, iar zona de extindere ar depăși 500 de hectare, cu drumuri noi și zeci de depozite. În această schemă, Alabuga ar produce, iar locații precum Tsymbulova ar prelua stocarea, pregătirea și lansarea, conturând o „linie industrială” completă, de la fabrică la atac. Presiunea economică asupra apărării aeriene: interceptări mai slabe și „capcana costurilor” Pentru Ucraina, efectul imediat este dublu: scăderea eficienței interceptării și creșterea costului apărării. Focus citează date ale forțelor aeriene ucrainene potrivit cărora, în prezent, ar fi interceptate aproximativ 60% dintre dronele cu reacție, față de 90–95% în cazul variantelor mai vechi. O parte dintre sistemele dezvoltate special împotriva „Shahed” ar fi prea lente pentru noile versiuni. În acest context, Reuters este citată cu informația că dezvoltatori ucraineni lucrează accelerat la o nouă generație de drone interceptoare. Focus dă exemplul SkyFall, care ar fi dezvoltat „P1-SUN Jetkiller”, și menționează și alte proiecte de interceptori cu viteze de 400–500 km/h. Rațiunea economică este explicită: apărarea trebuie să folosească mijloace cu un cost proporțional cu ținta; altfel, utilizarea repetată a rachetelor antiaeriene scumpe devine o vulnerabilitate pe care Rusia ar încerca să o exploateze prin atacuri în masă. Vulnerabilitatea centralizării: baza mare e și țintă mare Focus notează însă și reversul: infrastructura nouă este mare, fixă și vizibilă. Pregătirea a zeci sau sute de drone presupune transport, armare, verificări și mutarea lor la pozițiile de lansare, activități care pot fi observate prin satelit. Publicația menționează că Ucraina ar fi atacat deja Tsymbulova la final de august, cu pagube aparent limitate. Apropierea de graniță (circa 175 km) ar face amplasamentul vulnerabil, iar pe măsură ce crește raza de acțiune a Ucrainei, „calculele” se pot schimba: lovituri precise ar putea viza lansatoarele, depozitele, comunicațiile și dronele pregătite, crescând costul centralizării pentru Rusia. În ansamblu, concluzia analizei este că Rusia nu doar produce mai multe drone, ci își „industrializează” întregul lanț de atac: producție în mii de unități, modernizare tehnică, logistică specializată și centre de lansare pregătite pentru valuri coordonate. [...]
Ucraina a început să folosească operațional o nouă dronă interceptor pentru a doborî dronele rusești Shahed cu motor cu reacție, într-un efort de a reduce presiunea asupra apărării antiaeriene clasice, potrivit Kyiv Post . Anunțul a fost făcut de președintele Volodîmîr Zelenski după un raport operațional prezentat de șeful interimar al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) , Oleksandr Poklad. Zelenski a spus că departamentul de contrainformații militare al SBU a obținut „rezultate operaționale” în interceptarea dronelor rusești de mare viteză și că noul interceptor „a fost creat și deja aplicat cu succes”, fără a oferi detalii tehnice sau un bilanț al interceptărilor. De ce contează: răspuns mai ieftin la o amenințare mai rapidă Miza este una operațională și de cost: planificatorii ucraineni tratează dronele interceptoare ca o contramăsură „rentabilă” menită să degreveze sistemele de apărare antiaeriană de la sol, într-un context în care Rusia a intensificat folosirea munițiilor rătăcitoare (drone kamikaze) cu propulsie cu reacție. În ultimele luni, forțele ruse au escaladat lansările de Geran-4 și Banderol cu motor turbojet, care ar zbura cu 400–600 km/h, la altitudini de câțiva kilometri. Aceste caracteristici fac mai puțin eficiente echipele mobile cu tunuri antiaeriene și interceptoarele cu elice, notează publicația. Testare pe front și extinderea producției Potrivit informațiilor prezentate, Forțele Armate ale Ucrainei testează în prezent patru modele avansate de drone interceptoare în sectoare active ale frontului, cu obiectivul de a neutraliza ținte aeriene rapide. În paralel, aproximativ 10 alți producători ucraineni fac teste de zbor și interceptare cu prototipuri, înainte de a le trimite spre „codificare” militară (procedura formală de acceptare/standardizare pentru utilizare în armată). Zelenski a indicat și o direcție de politică industrială de apărare: creșterea producției, mulțumind inginerilor și întreprinderilor din domeniu care lucrează la scalarea fabricației. Context: creșterea victimelor civile din lovituri la distanță Dezvoltarea interceptoarelor interne vine pe fondul unei creșteri a victimelor civile din bombardamente aeriene asupra orașelor aflate departe de linia frontului. Kyiv Post citează o evaluare a ONU potrivit căreia în august au fost uciși cel puțin 372 de civili și au fost răniți 2.349. În aceeași evaluare, armele cu rază lungă sunt indicate drept principala cauză a victimelor civile în august, cu 47% din totalul morților și răniților (194 uciși și 1.077 răniți). Separat, dronele tactice cu rază scurtă, în special FPV (first-person view – drone controlate „din perspectiva” camerei), ar fi reprezentat 30% din totalul victimelor civile la nivel național în august. Ce urmează: dacă testele din zonele de luptă confirmă eficiența, următorul pas este accelerarea codificării și a producției, pentru a integra interceptoarele la scară mai mare în arhitectura de apărare aeriană a Ucrainei. [...]
