Știri
Știri din categoria Apărare
Decizia din august pentru F/A-XX pune presiune pe capacitatea de producție a industriei americane, într-un program în care US Navy cere un salt de rază de acțiune și compatibilitate cu portavioanele, iar finanțarea a fost până acum oscilantă, potrivit WinFuture. Northrop Grumman a publicat la final de aprilie 2026 primul său videoclip-concept pentru avionul stealth din program, sincronizat cu anunțul conducerii Marinei că atribuirea contractului este programată în august.
Programul F/A-XX vizează dezvoltarea unui avion de luptă de generația a șasea, care să înlocuiască F/A-18E/F Super Hornet și să completeze F-35C Lightning II. Una dintre cerințele centrale este un „raius de acțiune” (distanța la care poate opera eficient) de aproape 1.600 km, adică o creștere de circa 25% față de modelele actuale din flotă. În același timp, aeronava trebuie să rămână compatibilă cu sistemele existente de catapultare și prindere (cabluri de oprire) de pe portavioane, ceea ce limitează opțiunile de proiectare și integrare.
Clipul are 15 secunde și prezintă un avion stealth fără ampenaj (fără coadă), conceput pentru operare de pe portavioane. Conform The Warzone, imaginile generate pe calculator indică mai multe elemente de design:
WinFuture notează că posibilele compartimente interne pentru armament sugerează o sarcină utilă ridicată, dar experții se așteaptă ca designul din clip să difere de configurația reală din motive de secretizare. În special prizele de aer sunt considerate zone sensibile la avioanele stealth, iar forma finală este, de regulă, păstrată confidențial până la prezentarea oficială.
Pe lângă Northrop Grumman, și Boeing concurează pentru contractul care ar urma să fie atribuit în august 2026. Rezultatul este descris ca fiind deschis, iar șeful operațiunilor navale, amiralul Daryl Caudle, a ridicat recent semne de întrebare privind capacitățile de producție ale ofertanților. Potrivit acestuia, o companie neprecizată nu ar putea respecta calendarul de livrare. Ambele grupuri sunt implicate, în paralel, în alte programe militare majore, ceea ce poate tensiona resursele industriale.
Finanțarea programului a fost, de asemenea, neuniformă. US Navy a cerut pentru anul bugetar 2026 doar 140 milioane dolari (aprox. 630 milioane lei), însă Congresul a intervenit de mai multe ori în trecut pentru a suplimenta bugetul proiectului.
În perioada următoare, miza imediată este dacă US Navy poate atribui contractul în august fără ca riscurile de producție și de calendar să împingă programul în întârzieri — un aspect care, dincolo de designul prezentat public, poate cântări decisiv în selecția finală.
Recomandate
Northrop Grumman spune că poate livra la timp viitorul avion de vânătoare naval F/A-XX , într-un moment în care Marina SUA presează pentru o atribuire rapidă a contractului, iar discuția despre „capacitatea industriei” de a duce simultan două programe de generația a șasea rămâne un punct sensibil, potrivit Twz . Miza este una operațională și industrială: șeful operațiunilor navale americane (CNO), amiralul Daryl Caudle, a spus că obiectivul este ca atribuirea contractului F/A-XX să aibă loc până în august și a avertizat că unul dintre contractanții aflați în cursă „chiar nu poate livra” în intervalul de timp de care Marina are nevoie. Caudle a făcut declarația ca răspuns la o întrebare adresată de publicație, într-o discuție organizată în marja expoziției Sea-Air-Space 2026 a Navy League. În acest context, directoarea generală a Northrop Grumman, Kathy Warden, a declarat într-un apel cu investitorii că se așteaptă ca Departamentul Marinei să facă selecția în trimestrul al treilea și că firma este „încrezătoare” că își poate livra soluția. Warden nu a confirmat și nici nu a negat explicit că observația amiralului Caudle ar fi vizat Northrop. Argumentul Northrop: capacitate, furnizori și „lecția” B-21 Warden a susținut că Northrop și furnizorii săi sunt pregătiți să asigure forța de muncă și infrastructura necesare pentru a executa programul și a invocat istoricul companiei pe bombardierul B-21 Raider ca dovadă că poate livra „un avion complex” la timp. În material se arată că oficiali ai Forțelor Aeriene și membri ai Congresului descriu frecvent B-21 drept un program-model, menținut în grafic și în buget, iar Northrop a ajuns anterior la un acord cu Forțele Aeriene pentru accelerarea producției B-21. Pe partea financiară, Warden a spus că, dacă Northrop ar câștiga F/A-XX, compania s-ar aștepta la un impact pozitiv asupra vânzărilor și profitului față de estimările curente și că programul ar deveni o prioritate de vârf. De ce a devenit „capacitatea industriei” un subiect politic Articolul reamintește că Pentagonul a încercat anul trecut să pună pe pauză ambițiile Marinei pentru un viitor avion de vânătoare, argumentând că baza industrială din SUA nu are suficientă capacitate pentru a susține simultan două programe de avioane de luptă de generația a șasea. Între timp, Boeing a câștigat în martie 2025 contractul pentru avionul de generația a șasea al Forțelor Aeriene, numit acum F-47. Boeing este singura altă companie despre care se știe că mai concurează pentru F/A-XX, iar anul trecut s-a relatat că Lockheed Martin a fost eliminată din competiție. Congresul a intervenit ulterior și a alocat aproximativ 1,69 miliarde de dolari (aprox. 7,8 miliarde lei) pentru a menține F/A-XX în mișcare în anul fiscal 2026. Următorul test: bugetul pe 2027 și calendarul de atribuire Deși există sprijin public din partea conducerii Marinei și a Congresului, publicația notează că persistă întrebări despre viitorul programului. Marina ar urma să ceară „puțin peste” 140 milioane de dolari (aprox. 650 milioane lei) pentru F/A-XX în anul fiscal 2027, o sumă redusă raportat la amploarea programului. În paralel, Forțele Aeriene solicită 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei) fonduri suplimentare pentru F-47, după ce pentru efortul de generația a șasea al USAF au fost deja alocate miliarde. În zilele următoare, detaliile propunerilor bugetare anuale ale Pentagonului și ale serviciilor militare ar putea oferi indicii despre cât de ferm rămâne angajamentul financiar pentru F/A-XX și cât de realist este obiectivul de atribuire până în august. Pentru industrie, câștigarea contractului rămâne un premiu major pentru compania selectată. [...]
Peru amână semnarea contractului pentru avioanele F-16, împingând o achiziție de 3,5 miliarde de dolari (aprox. 16,1 miliarde lei) către următorul guvern , într-o decizie care prelungește incertitudinea asupra programului de modernizare a apărării aeriene în plin calendar electoral, potrivit Agerpres . Președintele interimar José Maria Balcazar a spus că finalizarea achiziției de avioane de vânătoare F-16 din Statele Unite va reveni viitorului președinte, al cărui mandat începe în iulie. Peru se află în campanie pentru alegeri generale, cu turul al doilea programat în iunie, pe fondul unei instabilități politice prelungite. „Contractul va fi amânat pentru ca noul președinte ales să poată finaliza acest tip de achiziție”, a declarat Balcazar la postul de radio RPP. Ce se amână, concret Acordul dintre autoritățile peruane și compania americană Lockheed Martin ar fi trebuit să fie semnat vinerea trecută, la Lima, potrivit presei locale. În aceeași zi, ambasadorul SUA în Peru, Bernardo Navarro, a avertizat într-un mesaj pe X că va folosi „toate instrumentele disponibile” pentru a proteja interesele americane dacă negocierile sunt purtate „cu rea-credință”. Balcazar a insistat însă că, în acest moment, „nu există încă nicio achiziție”. Mandatul său, început în februarie, se încheie pe 28 iulie. Miza economică și operațională: modernizarea flotei, în așteptare Peru a anunțat în octombrie 2024 reînnoirea flotei de apărare aeriană, cu achiziționarea a 24 de avioane de vânătoare de ultimă generație pentru 3,5 miliarde de dolari (aprox. 16,1 miliarde lei). Printre ofertele evaluate s-au numărat Rafale (Franța) și Gripen (Suedia), iar în februarie un comitet de evaluare a selectat propunerea americană. În prezent, Peru operează 12 avioane Mirage 2000, potrivit publicațiilor militare de specialitate. Flota include și avioane MiG-29 (rusești) și Sukhoi-27 (belaruse), cumpărate în 1997, majoritatea fiind acum scoase din uz sau păstrate în rezervă. Balcazar este al optulea șef de stat al Peru în ultimii zece ani, iar amânarea mută decizia finală într-un nou ciclu politic, cu potențial impact asupra calendarului și continuității programului de înzestrare. [...]
China pregătește drone subacvatice pentru a planta mine și a bloca rute maritime-cheie , o capabilitate care ar putea afecta nu doar operațiunile militare din jurul Taiwanului, ci și fluxurile comerciale din Pacific, potrivit Focus . Planul, relatat pe baza informațiilor din publicații de specialitate, vizează folosirea unor vehicule subacvatice fără echipaj pentru a crea „baraje” de mine în zone înguste și strategice. Miza este așa-numitul lanț al „Primei insule”, care se întinde de la Japonia, trece pe lângă Taiwan și ajunge până în Filipine – o linie considerată importantă de SUA și partenerii săi pentru controlul accesului către Pacific. Ce tehnologie ar urma să folosească China Conform Marine Insight (citat de Focus), marina Armatei Populare de Eliberare ar intenționa să utilizeze vehicule subacvatice mari, fără echipaj, pentru a plasa mine marine. Platforma menționată este AJX002 , descrisă ca un vehicul „în formă de torpilă”, care operează autonom sub apă. Interesting Engineering notează că AJX002 ar avea o rază de acțiune de aproximativ 1.800 de kilometri și ar fi destinată plantării de mine în ape străine sau internaționale, potrivit articolului. De ce contează: risc direct pentru rutele comerciale, nu doar pentru flote Scenariul de utilizare descris se concentrează pe strâmtori și culoare maritime unde o minare ar putea restrânge sever navigația. Marine Insight indică drept ținte posibile lanțul insulelor Ryukyu (Japonia) și rute importante din apele din jurul Filipinelor. Într-o criză în jurul Taiwanului, astfel de câmpuri de mine ar putea face dificilă sau nesigură trecerea navelor. Impactul nu s-ar limita la nave militare: aceeași sursă arată că ar fi afectate și nave comerciale, inclusiv petroliere și portcontainere, dacă rutele ar deveni impracticabile sau prea riscante. „Mine inteligente”: selecție de ținte, dar cu risc pentru civili Un element sensibil este evoluția tehnologică a minelor. Marine Insight susține că China ar încerca să programeze minele astfel încât să „evalueze” o navă înainte de detonare, pe baza unor semnale măsurate de senzori (de exemplu dimensiune, formă, câmp magnetic sau zgomot). În teorie, acest lucru ar permite țintirea mai precisă a navelor militare. În practică, Focus notează că riscul pentru navele civile rămâne ridicat, inclusiv din cauza erorilor de identificare sau a deplasării minelor către rute intens folosite, sub influența curenților. Costuri și efecte secundare: presiune economică și risc de sancțiuni Articolul subliniază că minele nu lovesc doar flotele: chiar și suspiciunea existenței unor mine poate devia traficul comercial, iar operațiunile de deminare sunt periculoase și consumatoare de timp. Marine Insight apreciază că simpla teamă de mine ascunse poate frâna comerțul în Pacific. În plus, o astfel de minare în ape internaționale ar putea declanșa crize diplomatice și sancțiuni, ceea ce ar pune presiune și pe propriile rute comerciale ale Chinei, potrivit Interesting Engineering. Focus face o paralelă cu Strâmtoarea Hormuz , unde, conform unor evaluări americane menționate în articol, ar exista mii de mine marine. [...]
Militari din 30 de țări discută la Londra un plan comun pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz , miză directă pentru siguranța rutelor maritime și continuitatea fluxurilor comerciale , potrivit Economica , care citează Agerpres . Reuniunea are ca scop „planificarea detaliată” a redeschiderii strâmtorii „imediat ce condițiile o vor permite”, după „progresele” obținute la discuțiile de la Paris din săptămâna precedentă, potrivit Ministerului britanic al Apărării. „Obiectivul de astăzi şi mâine este de a traduce consensul diplomatic într-un plan comun pentru a garanta libertatea de navigaţie în strâmtoare şi a sprijini un armistiţiu durabil.” Declarația îi aparține ministrului britanic al apărării, John Healey, care a spus că are încredere că „se pot face progrese concrete”. Misiune multinațională, condiționată de „pace durabilă” Discuțiile de la Londra vin imediat după tratativele de la Paris, unde vineri s-au reunit peste 40 de țări sub conducerea premierului britanic Keir Starmer și a președintelui francez Emmanuel Macron. Starmer a indicat că Franța și Regatul Unit ar urma să conducă o misiune multinațională pentru a asigura libertatea de navigație în strâmtoare „imediat ce condițiile o vor permite”. Londra și Parisul au precizat că forța ar fi „exclusiv defensivă” și ar fi desfășurată doar după instaurarea unei păci durabile în regiune. Statele Unite și Iranul, descrise ca părți beligerante, nu au participat la discuții. Ce urmează Înaintea reuniunii de la Paris, Downing Street anunțase un summit de planificare militară în această săptămână, fără detalii suplimentare. În acest moment, calendarul redeschiderii rămâne condiționat de evoluția situației din regiune, iar planul comun este prezentat ca pregătire pentru momentul în care „condițiile o vor permite”. [...]
Bugetul de apărare al SUA urcă la 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6,9 trilioane lei) în anul fiscal 2027, iar structura propusă indică o accelerare a achizițiilor și a investițiilor în tehnologii militare, cu efect direct asupra marilor contractori și a lanțului de furnizori din industria de apărare, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Pentagonul a prezentat detalii despre bugetul solicitat de președintele Donald Trump pentru 2027, descris ca fiind „de departe cea mai mare creștere anuală” a cheltuielilor de apărare din perioada de după al Doilea Război Mondial. Unde se duc banii: nave, avioane, drone și „Golden Dome” O noutate este introducerea unei categorii numite „priorități prezidențiale”, care include apărarea antirachetă „Golden Dome”, supremația în domeniul dronelor, inteligența artificială și infrastructura de date, precum și baza industrială de apărare, potrivit oficialilor Pentagonului citați în material. Pe componente, bugetul include: Construcții navale: peste 65 miliarde dolari (aprox. 300 miliarde lei) pentru achiziția a 18 nave de război și 16 nave de sprijin , construite de General Dynamics și Huntington Ingalls Industries, în cadrul inițiativei „Flota de Aur”, descrisă drept cea mai mare comandă în domeniu din 1962. Aviație militară: creșterea achizițiilor de F-35 (Lockheed Martin) la 85 de unități pe an și 102 miliarde dolari (aprox. 470 miliarde lei) pentru achiziții, cercetare și dezvoltare, o creștere de 26% față de anul precedent. Sunt menționate și programe de nouă generație, inclusiv avionul de vânătoare F-47 (Boeing), plus o solicitare de 6,1 miliarde dolari (aprox. 28 miliarde lei) pentru bombardierul B-21 (Northrop Grumman). Drone și anti-drone: 53,6 miliarde dolari (aprox. 247 miliarde lei) pentru platforme autonome de drone și logistică pentru utilizare în zone de război și 21 miliarde dolari (aprox. 97 miliarde lei) pentru muniții, tehnologii anti-drone și sisteme avansate. Contracte pe termen lung și extinderea efectivelor Bugetul propune și contracte de achiziții publice plurianuale pentru mai multe programe de muniții, argumentul fiind că termenele mai lungi oferă stabilitate atât marilor companii, cât și furnizorilor mici și mijlocii, pentru a-și extinde producția. Pe partea de personal, se are în vedere o majorare salarială diferențiată și o extindere a trupelor: creștere a remunerației cu 7% pentru soldații de rang inferior; 6% pentru comandanții lor; 5% pentru gradele superioare; +44.000 de membri suplimentar ai trupelor în anul fiscal 2027 (față de o suplimentare prevăzută de 20.000 în anul fiscal în curs). Ce lipsește: finanțarea conflictului cu Iranul Bugetul nu include fonduri pentru conflictul cu Iranul. Un oficial de rang înalt al Pentagonului a spus că, din cauza calendarului alocărilor, ar putea fi necesară o cerere de buget suplimentară pentru costurile operaționale pe termen scurt și pentru reaprovizionare generate de conflict. În context, materialul amintește că Trump a cerut anterior Congresului un buget de apărare națională de 892,6 miliarde dolari , la care a adăugat 150 miliarde dolari printr-o solicitare suplimentară, ducând totalul la peste 1 trilion de dolari pentru prima dată în istoria SUA. [...]
Germania își calibrează reînarmarea pe „amenințarea rusă” printr-o nouă strategie militară națională prezentată de ministrul apărării Boris Pistorius , care fixează organizarea, structura și mărimea Bundeswehr-ului, potrivit Digi24 . Documentul este însoțit de o analiză a capacităților armatei, însă detaliile sunt clasificate. În acest cadru, Pistorius a indicat drept obiectiv „dezvoltarea Bundeswehr până la nivelul de cea mai puternică armată convențională din Europa”, pe fondul unei „amenințări în creștere” din partea Moscovei, conform relatării dpa, preluată de Agerpres. Ce schimbă strategia: priorități operaționale și tehnologice Strategia Berlinului pune accent pe capabilități cu relevanță directă pentru apărarea teritoriului și descurajare, în special: arme de precizie cu rază lungă; sisteme de apărare aeriană; dezvoltarea unor tehnologii precum inteligența artificială, computerele cuantice și robotica. Pistorius a descris direcția pe etape, de la creșterea rapidă a capacităților de apărare și rezistență, la o extindere „semnificativă, cuprinzătoare” și, ulterior, la obținerea unei superiorități tehnologice. De ce contează: Rusia, definită drept „principala amenințare” Ministerul Apărării de la Berlin vede Rusia ca pe principala amenințare pentru Germania. Pistorius a susținut că Moscova „prin reînarmare se pregătește pentru o confruntare militară cu NATO” și că folosește forța militară ca instrument pentru afirmarea intereselor sale. În paralel, NATO urmărește să-și sporească forțele la 460.000 de soldați pentru a contracara agresiunea rusă, mai notează materialul. Context: reînarmare și recrutare Bundeswehr-ul se află într-un program de reînarmare după invazia rusă din Ucraina , iar Germania a reintrodus serviciul militar voluntar în ianuarie, ca măsură pentru creșterea numărului de militari, potrivit aceleiași surse. [...]
