Știri
Știri din categoria Apărare
Intercepțiile NORAD deasupra New Jersey arată presiunea operațională a restricțiilor aeriene temporare în jurul deplasărilor președintelui SUA, după ce două aeronave de aviație generală au intrat în spațiul restricționat în timp ce Donald Trump participa la un turneu de golf la Bedminster, potrivit The Jerusalem Post.
Comandamentul North American Aerospace Defense (NORAD) a transmis că avioane F-16 au interceptat „mai multe” aeronave de aviație generală care au încălcat restricțiile temporare de zbor instituite deasupra zonei Bedminster, New Jersey, în timpul prezenței lui Trump la evenimentul LIV Golf, conform unei postări pe X (fostul Twitter).
NORAD a refuzat să spună dacă piloții au greșit din neatenție, precizând că stabilirea cauzei revine Federal Aviation Administration (FAA), potrivit Reuters, citată de publicație. În același timp, NORAD a reamintit că piloții au obligația să verifice informațiile FAA pentru a rămâne la zi cu restricțiile temporare de spațiu aerian.
Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea Reuters. Trump urma să se întoarcă la Washington mai târziu în aceeași zi, după participarea la turneul de golf.
Separat, FAA a anunțat că revizuiește un incident de siguranță în trafic aerian care a implicat elicopterul militar Marine One, folosit pentru transportul președintelui. Agenția a precizat că nu a părut să fie vorba despre o „aproape-coliziune” periculoasă și că aeronavele nu păreau să convergă.
Potrivit a două surse citate de Reuters, elicopterul a decolat marți după-amiază de la Casa Albă, însă controlorii de trafic aerian nu ar fi oprit zborurile comerciale pe aeroportul Ronald Reagan Washington National Airport, deși o politică introdusă anul trecut ar fi cerut acest lucru, în urma unei coliziuni fatale.
Recomandate
O alertă aeriană activată lângă Galați a declanșat procedurile de reacție ale MApN , inclusiv decolarea a două F-16 și transmiterea unui mesaj RO-ALERT , fără ca autoritățile să raporteze pătrunderi în spațiul aerian național , potrivit Agerpres . Radarele Ministerului Apărării Naționale au detectat, în noaptea de joi spre vineri, o țintă aeriană la 20 de kilometri est de Galați. Ca parte a măsurilor de monitorizare, două aeronave F-16 au decolat de la Baza Aeriană Borcea. În paralel, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din estul județului Galați și nordul județului Tulcea. La ora 3:27 a fost transmis un mesaj RO-ALERT. Alerta aeriană a încetat la ora 4:14. MApN precizează că nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național. [...]
O dronă a intrat în spațiul aerian al României și s-a prăbușit în Suceava, fără victime sau pagube , după ce a evoluat aproximativ patru minute, potrivit informațiilor transmise de Biziday , care citează actualizări ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) . Incidentul a declanșat proceduri de alertare a populației și ridicarea de la sol a unor aeronave militare pentru monitorizare. MApN precizează că „ținta aeriană” a pătruns în spațiul aerian național prin nordul județului Botoșani, iar ulterior s-a prăbușit în apropierea localității Solca, județul Suceava. La locul prăbușirii, echipele de intervenție ale Ministerului Afacerilor Interne au securizat perimetrul și au identificat „o dronă de mici dimensiuni”, fără incendiu. Reacția operațională: avioane F-16 și elicopter pentru supraveghere În urma detectării țintei pe radar, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă pentru Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situației. Populația din județele Botoșani și Suceava a fost avertizată printr-un mesaj RO-Alert transmis la ora 06:26, după notificarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență de către Centrul Național Militar de Comandă. Ulterior, la ora 7:21, un elicopter IAR-330 SOCAT a decolat de la Baza 95 Aeriană Bacău pentru monitorizarea situației în zonă, conform actualizării MApN. Context: alertă separată în Tulcea, fără pătrunderi raportate În același flux de informare, MApN a relatat și un episod distinct din noaptea precedentă, în județul Tulcea, unde radarele au detectat un grup de ținte aeriene pe teritoriul Ucrainei, în apropierea localității Chilia Veche. Preventiv, a fost emis un mesaj Ro-Alert la ora 4:41, iar două aeronave F-18 spaniole au fost ridicate de la sol de la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Alerta aeriană din Tulcea a încetat la ora 5:44, iar MApN a transmis că nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național în acel caz. [...]
Pentagonul a ales Boeing pentru programul F/A-XX, o decizie care deschide un nou ciclu de investiții și capacități industriale în apărarea americană , potrivit Economica . Viitorul avion de luptă al US Navy ar urma să înlocuiască, în deceniul 2030, flota F/A-18E Super Hornet și EA-18G Growler și să opereze alături de F-35C, conform informațiilor transmise de Agerpres. Programul este, în această etapă, denumit F/A-XX și este prezentat de Pentagon ca o platformă de generația a șasea destinată aviației navale americane. Pentru Boeing, selecția consolidează poziția companiei într-o zonă cu bugete mari și proiecte pe termen lung, într-un moment în care industria de apărare mizează tot mai mult pe modernizarea rapidă a flotelor. Ce înseamnă contractul pentru Boeing: producție și dezvoltare în paralel Steve Parker, președintele diviziei de Apărare, Spațiu și Securitate a Boeing (BDS), a declarat că este „o onoare” ca Boeing să fie selectată pentru a produce „prima platformă de generația a șasea a Navy”. Compania susține că noul avion va aduce progrese în: arhitectura „în mediu deschis” a sistemelor de misiune (o abordare care permite integrarea mai ușoară a unor componente și actualizări), sisteme de misiune avansate, capacități operaționale. În același context, Parker afirmă că Boeing a investit pentru a putea derula în paralel două programe de avioane de luptă avansate și că este pregătită să construiască simultan aeronave din mai multe programe. Context: Boeing are deja un alt program de nouă generație Economica notează că Boeing fusese selectată anterior, în martie 2025, și pentru avionul de nouă generație al forțelor aeriene ale SUA, F-47. În paralel, compania construiește un sit de producție securizat în St. Louis (Missouri), descris ca fiind cel mai vast din Statele Unite. Reacția competitorului: Northrop Grumman cere clarificări Northrop Grumman, care a concurat cu Boeing pentru contractul US Navy, spune că a propus un avion de generația a șasea cu „o capacitate mare de protecție” și o „platformă digitală avansată” și că așteaptă informații suplimentare despre selecție. [...]
Rusia își crește presiunea pe buget pentru apărare , după ce Vladimir Putin a semnat un decret de majorare a efectivelor armatei, iar guvernul de la Moscova a planificat pentru 2027 o creștere de 27% a cheltuielilor militare, potrivit news.ro . Decretul semnat de Putin mărește cu 15.500 numărul autorizat de militari din forțele armate, aceasta fiind a patra decizie de acest tip în acest an, relatează AFP, citată de publicație. Documentul nu oferă motivele creșterii și nici nu precizează cum vor fi ocupate noile posturi. Conform decretului, efectivul autorizat al forțelor armate ruse este stabilit la 2.441.630 de unități, dintre care 1.550.500 de militari. Creșterea cumulată începând din martie ajunge la 47.860 de soldați, după alte documente semnate anterior pentru suplimentarea efectivelor. Buget de apărare mai mare în 2027 și presiune pe deficit Pe partea de finanțe publice, Rusia intenționează să cheltuiască 17,1 trilioane de ruble (202,58 miliarde de dolari, aprox. 911,6 miliarde de lei) pentru apărare în 2027, cu aproximativ 27% peste cele 13,5 trilioane de ruble prevăzute inițial în buget, potrivit documentelor guvernamentale consultate de Reuters. Documentele indică și o creștere a cheltuielilor totale pentru apărare la 50 de trilioane de ruble în următorii trei ani. Pentru 2026, guvernul planificase 12,1 trilioane de ruble, însă suma reală este clasificată și nu va fi făcută publică; în plus, o parte din cheltuielile militare poate fi înregistrată în alte secțiuni bugetare. În același set de documente, guvernul și-a majorat estimarea deficitului bugetar pentru 2026 la 3,2% din PIB, de la 1,6% anterior, în condițiile în care cheltuielile bugetare ar urma să crească cu 13,2%, până la 48,6 trilioane de ruble (20,9% din PIB). Cum încearcă Moscova să acopere gaura: taxe, împrumuturi și fondul suveran Pentru finanțarea deficitului, documentele consultate de Reuters mai arată câteva direcții: guvernul ar urma să prezinte proiectul de buget parlamentului până la 1 octombrie; sunt avute în vedere noi majorări de impozite în 2027, anunțate săptămâna trecută, inclusiv o nouă taxă pe profiturile excepționale pentru companiile din metalurgie și minerit, estimată să aducă aproximativ 200 de miliarde de ruble anual; în 2026, planul de îndatorare netă ar urma să fie majorat cu 26%, până la 5 trilioane de ruble, iar 459 de miliarde de ruble ar urma să fie folosite din partea lichidă a Fondului Național de Avuție pentru reducerea deficitului; estimarea veniturilor din petrol și gaze pentru 2026 a fost redusă la 7,6 trilioane de ruble, de la 8,9 trilioane anterior; datoria publică ar urma să crească la 21,7% din PIB în 2027, de la 19,9% în 2026, depășind pragul de 20% considerat sigur de autorități, iar împrumuturile totale în 2027 ar urma să urce cu 43%, la 7,7 trilioane de ruble. În plan operațional, decretul privind efectivele vine pe fondul unui război care durează de peste patru ani și jumătate, în care ambele părți înregistrează pierderi tot mai mari. Publicația notează că avansurile rusești au încetinit în acest an, iar utilizarea pe scară largă a dronelor face „aproape imposibile” mișcările rapide și masive de trupe. Ucraina a acuzat în repetate rânduri Rusia că pregătește o nouă mobilizare, acuzație respinsă de Putin ca „dezinformare”. Ultima mobilizare a rezerviștilor a fost ordonată în 2022 , după eșecuri militare pe front, mai arată materialul. [...]
România operează 46 de F-16, dar are mai puțini piloți decât avioane , ceea ce riscă să limiteze capacitatea reală de reacție și să țină la un nivel mai jos pregătirea de luptă, în pofida creșterii numărului de aeronave din inventar, potrivit HotNews . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , spune că problema ține atât de resursa umană, cât și de finanțare și infrastructură. Miruță a declarat, într-un interviu la ProTV, că „avem mai puțini piloți decât avioane” și că orele de zbor ale militarilor au scăzut constant din 2022 până în 2025. În același timp, el a arătat că misiunile de poliție aeriană împotriva dronelor au dus la mai multe ridicări în aer, cu un efect de antrenament, dar a calificat acest tip de reacție drept „nu-i foarte eficient”. Ore de zbor în scădere, pe fondul constrângerilor de personal și costuri Conform datelor citate în material, piloții români au realizat: 25.000 de ore de zbor în 2022 (la începutul războiului din Ucraina); 21.000 în 2023; 20.000 în 2024; 18.000 în 2025. Întrebat dacă scăderea ține de lipsa personalului sau de bugetul pentru carburanți, ministrul a răspuns că ambele sunt deficitare și a punctat că „financiar” nu înseamnă doar combustibil, ci și baze logistice și mentenanță, „care sunt foarte mari”. Explicația MApN: instruire întârziată și efecte bugetare cu decalaj Într-un punct de vedere transmis ulterior redacției Știrile ProTV, Ministerul Apărării Naționale a indicat drept cauză și lipsa unui număr suficient de avioane IAR-99 pentru instruire, pe fondul întârzierilor în programul de modernizare. MApN a mai precizat că execuția orelor de zbor depinde direct de disponibilitatea personalului navigant și tehnic calificat, iar în 2025 au existat limitări legate de durata mare a formării și conversiei pe F-16, dar și de fluctuații de personal (mutări interne, treceri în rezervă). Ministerul a subliniat și un „decalaj semnificativ” între alocarea fondurilor (mai ales pentru înzestrare și mentenanță) și efectele operaționale, din cauza termenelor de livrare și implementare care pot ajunge la ani. Câte F-16 are România și cum sunt folosite România operează în prezent 46 de avioane F-16, potrivit declarațiilor generalului de flotilă aeriană Ioan Mischie, comandantul Comandamentului Componentei Aeriene, făcute la emisiunea „Frontul” de pe TVR Info (link în sursa HotNews). Toate sunt modele AM/BM modernizate, iar ținta operațională menționată este de 49 de aparate (17 cumpărate din Portugalia și 32 din Norvegia). Separat, alte 18 avioane F-16 au fost transferate de Olanda și sunt folosite la Centrul European de Pregătire a piloților F-16 de la baza aeriană Fetești, ceea ce înseamnă că o parte din flotă este alocată instruirii, nu misiunilor curente. În termeni operaționali, România are două escadrile complete și operaționale, o a treia în curs de operaționalizare, iar cele 18 aparate de la Fetești pot constitui baza unei a patra escadrile, dar în rol de pregătire. Concluzia practică a situației descrise de ministru și de MApN este că extinderea flotei nu se traduce automat în mai multă putere aeriană disponibilă, dacă formarea piloților și mentenanța nu țin pasul. [...]
Ucraina spune că a recucerit 51 km² și a capturat peste 250 de prizonieri într-o operațiune menită să oprească avansul Rusiei în nordul regiunii Donețk și să arate aliaților că presiunea de pe front poate fi inversată, potrivit Politico . Anunțul a fost făcut luni de generalul Andrii Bilețkîi , comandantul Corpului 3 Armată, care a susținut că militari ruși „s-au predat pe subunități întregi”, inclusiv ofițeri, piloți și artileriști. Bilețkîi a descris succesul ca a treia etapă din „Operațiunea Vivaldi”, o ofensivă „pregătită cu atenție” pentru recâștigarea inițiativei în Donețk. De ce contează: presiune pe axa Lîman și mesaj către aliați Potrivit Corpului 3 Armată, ultima fază a recucerit 51 km², iar totalul recuperat în cadrul „Vivaldi” ar fi ajuns la 176 km². Miza operațională este zona din jurul orașului Lîman, descris ca un punct-cheie în „centura de fortărețe” care a frânat avansul rusesc ani la rând. Mykola Bielieskov, cercetător la Institutul Național de Studii Strategice al Ucrainei și analist la ONG-ul Come Back Alive Initiatives Center, a avertizat că, dacă forțele ruse ar fi avansat mai mult, apărarea Lîmanului ar fi devenit „semnificativ mai dificilă”, iar logistica și liniile de aprovizionare ar fi fost perturbate. Dincolo de câștigul tactic, operațiunea este prezentată ca argument politic: Kievul vede astfel de contraatacuri ca dovadă pentru aliați — „în special administrația Trump”, notează publicația — că avansul rusesc în Donețk nu este inevitabil și că Vladimir Putin nu poate doar să aștepte epuizarea apărării ucrainene și a sprijinului occidental. Cum a fost dusă ofensiva: drone, blindate și „robotizare” improvizată „Vivaldi” ar fi folosit integrat drone, blindate, artilerie și infanterie împotriva forțelor ruse care încercau o manevră de încercuire pentru a prelua controlul asupra Lîmanului. Politico relatează și despre accentul pus de Ucraina pe tehnologie fără pilot pentru a reduce pierderile, inclusiv: lansarea din aer a unor „roboți” mici de sol în spatele liniilor ruse; transformarea unor transportoare blindate BTR-60 din epoca sovietică în vehicule „kamikaze”, încărcate cu explozibil și dirijate spre fortificații. Bilețkîi a mai susținut că trupele ucrainene au indus în eroare Rusia, sugerând că lovitura principală va veni spre Șandrîholove și Zelena Dolîna, atrăgând rezervele ruse acolo, în timp ce atacul real a fost îndreptat spre Nove. Reacții și verificări: confirmări OSINT, negare de la Moscova Câștigurile ucrainene ar fi fost documentate independent de monitori open-source, inclusiv DeepState, potrivit articolului. În schimb, Ministerul rus al Apărării a respins informațiile, numind anunțul un „paravan” pentru „tutorii occidentali” ai Kievului și susținând că ar fi vorba doar despre infiltrări eșuate ale unor „grupuri mici de asalt” în nordul regiunii Donețk. Ce urmează Comandantul Corpului 3 Armată a spus că operațiunea va continua, iar numele „Vivaldi” vine de la ciclul „Anotimpurile” al compozitorului italian Antonio Vivaldi. „Muzica lui Vivaldi merge mai departe”, a declarat Bilețkîi, potrivit Politico. [...]
