Știri
Știri din categoria Apărare
România intră într-un calendar de până la 36 de luni pentru punerea în funcțiune a noilor capabilități SHORAD/VSHORAD, după ce a contractat sistemul antiaerian israelian SPYDER, într-un acord evaluat la peste 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei), potrivit G4Media, care citează The Jerusalem Post via Rador.
Contractul este prezentat ca fiind cel mai mare din istoria companiei israeliene Rafael și al doilea cel mai mare din industria militară israeliană, după vânzarea sistemului Arrow 3 către Germania pentru 3,5 miliarde de dolari (aprox. 16,1 miliarde lei).
Potrivit Ministerului Apărării Naționale, primul contract din serie vizează:
Acordul include lansatoare, interceptoare (rachete), sisteme radar, dispozitive de instrucție și sprijin logistic, iar intrarea în funcțiune este planificată „peste cel mult 36 de luni”.
Livrările primelor două sisteme VSHORAD sunt programate în decurs de trei ani, iar instruirea operatorilor ar urma să înceapă înainte de recepție.
În paralel, acordul-cadru extins, încheiat în iulie 2025, prevede un pachet mai amplu: șase sisteme integrate SHORAD–VSHORAD, șase sisteme SHORAD, șase sisteme VSHORAD, plus muniția aferentă, instruire și asistență logistică.
SPYDER este descris ca o soluție mobilă de apărare antiaeriană cu reacție rapidă, proiectată să intercepteze avioane, drone, elicoptere și muniție ghidată de precizie, precum și rachete balistice tactice. Sistemul este construit în jurul rachetelor Python 5 și Derby, adaptate din configurația aer-aer la sol-aer.
În material se menționează că sistemul poate angaja simultan multiple ținte la o distanță de până la 160 de kilometri, iar radarul EL/M 2106 (Israel Aerospace Industries) poate urmări până la 500 de ținte simultan, inclusiv în deplasare.
Rafael a fost selectat printr-o licitație competitivă restrânsă, iar achiziția a fost aprobată de Parlament, în conformitate cu legislația națională. Responsabili români au indicat, conform articolului, că achiziția este aliniată cerințelor NATO și urmărește întărirea apărării împotriva amenințărilor aeriene, inclusiv drone și rachete de croazieră.
În același context, The Jerusalem Post notează că România ar fi, „potrivit informațiilor existente”, în negocieri și pentru a achiziționa Iron Dome; această informație nu este prezentată ca fiind confirmată oficial în textul citat.
Recomandate
Câștigul de PIB din programul SAFE depinde de câtă producție rămâne în România , iar diferența dintre un scenariu „cu importuri” și unul „cu economie locală mobilizată” poate duce impactul cumulat la între 0,7 și 2,6 puncte procentuale în perioada 2026–2030, potrivit unei analize prezentate de Economica , pe baza unui scenariu ilustrativ al BNR. BNR pornește de la estimările Ministerului Finanțelor privind bugetele MApN, care ar indica o creștere graduală a cheltuielilor totale de la 2,2% din PIB în 2025 la 3,1% din PIB în 2029, în timp ce cheltuielile cu investițiile ar urca de la 0,9% din PIB în 2025 la 1,8% din PIB în 2029. În lipsa unor informații publice despre dimensiunea tranșelor SAFE, banca centrală a construit ipoteze tehnice privind ritmul de implementare, într-un scenariu „pur ilustrativ” care presupune absorbția integrală a resurselor disponibile, de circa 16,7 miliarde de euro (aprox. 83,1 miliarde lei) în perioada 2026–2030. Scenariul BNR: profilul finanțărilor SAFE, în ipoteza absorbției integrale În acest scenariu, volumul proiectelor finanțate prin SAFE ar avea următorul profil anual: 1,5 miliarde euro (aprox. 7,5 miliarde lei) în 2026 2,3 miliarde euro (aprox. 11,4 miliarde lei) în 2027 3,3 miliarde euro (aprox. 16,4 miliarde lei) în 2028 4,3 miliarde euro (aprox. 21,4 miliarde lei) în 2029 5,3 miliarde euro (aprox. 26,4 miliarde lei) în 2030 De ce contează „conținutul de importuri” pentru creșterea economică Analiza BNR folosește multiplicatori (raportul dintre cheltuiala publică și efectul asupra PIB) calibrați din literatura de specialitate. Pentru infrastructura duală (de exemplu autostrăzi), este menționat un multiplicator comparabil cu cel asociat fondurilor structurale și de coeziune: un impact contemporan de circa 0,5 puncte procentuale asupra dinamicii PIB la o creștere cu 1 punct procentual din PIB a acestor fonduri, plus efecte de antrenare pe termen mediu. Pentru cheltuielile de apărare, rezultatele indică faptul că, pe un orizont de doi ani, o majorare cu 1 punct procentual a ponderii cheltuielilor de apărare în PIB este asociată, în medie, cu o creștere economică mai ridicată cu aproximativ 0,7–0,9 puncte procentuale. Totuși, efectele tind să apară cu întârziere: impactul în decurs de un an este descris ca nesemnificativ statistic. BNR mai notează că începutul implementării SAFE ar putea avea un conținut mai ridicat de importuri (cu efecte mai reduse asupra PIB), concomitent cu un volum mai consistent al cheltuielilor de personal, care au un multiplicator mai mic. Intervalul de impact: 0,7–2,6 puncte procentuale cumulat (2026–2030) În scenariul ilustrativ, impactul asupra creșterii economice anuale ar putea ajunge la circa 0,3 puncte procentuale în 2027 și la aproximativ 1 punct procentual în jurul anului 2030. La nivel cumulat, aportul SAFE la creșterea economică este estimat între 0,7 și 2,6 puncte procentuale în perioada 2026–2030. Diferența dintre cele două capete ale intervalului este explicată de: o componentă de import pronunțată și o mobilizare limitată a economiei locale (scenariul de jos); o antrenare substanțială a factorilor de producție domestici (scenariul de sus). Riscuri: absorbție incompletă și implementare graduală, pe fond de spațiu fiscal limitat BNR recomandă prudență în interpretarea impactului, invocând incertitudini legate de rata de absorbție și de gradualitatea implementării proiectelor. În contextul efectului asupra deficitului bugetar și al spațiului fiscal limitat, analiza nu exclude absorbția incompletă a împrumuturilor SAFE. Pe lista de riscuri intră și incertitudinea privind magnitudinea multiplicatorilor (inclusiv posibilitatea unor efecte mai consistente pe termen scurt) sau șocuri care ar putea atenua impactul. În același timp, pe fondul conflictelor geopolitice persistente, programul SAFE este văzut ca o oportunitate de accelerare a investițiilor în industria de apărare, cu un potențial aport cumulat de peste 2 puncte procentuale la creșterea economică în 2026–2030 dacă proiectele mobilizează capacități locale și nu sunt întârziate. [...]
CSAT a aprobat pentru 2027 un dispozitiv de 5.358 de militari și civili pentru misiuni externe, cu o componentă semnificativă în „așteptare” pe teritoriul național , ceea ce indică un model de planificare axat pe capacitatea de reacție rapidă și pe flexibilitatea dislocării, potrivit news.ro . În ședința de luni, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au analizat și aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2027. Din totalul de 5.358 de militari și civili, 2.786 sunt prevăzuți să participe efectiv la misiuni și operații în afara țării. Restul structurii aprobate include 1.801 militari aflați în așteptare pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin, precum și 771 militari în cadrul forțelor propuse pentru misiuni și operații „posibil a fi asumate”, conform comunicatului CSAT citat de publicație. Contribuția Ministerului Afacerilor Interne: majoritar „în așteptare” Pentru 2027, Ministerul Afacerilor Interne poate participa la misiuni și operații cu un efectiv de 2.604 militari și polițiști. Dintre aceștia, 39 ar urma să participe la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, iar 2.565 vor fi în așteptare pe teritoriul național, cu posibilitatea de dislocare la ordin. Marea Neagră: solicitare de suplimentare pentru grupul de contramăsuri împotriva minelor În același context, Ministerul Apărării Naționale a solicitat suplimentarea contribuției la Mine Countermeasures Black Sea Task Group (MCM BLACK SEA) – un grup naval pentru contramăsuri împotriva minelor – în vederea asigurării comenzii pentru acesta în anul 2027. Inițiativa MCM BLACK SEA a fost constituită în ianuarie 2024 de România, Turcia și Bulgaria și este prezentată drept un proiect de importanță strategică pentru menținerea siguranței traficului maritim în Marea Neagră, inclusiv prin protecția infrastructurii submarine critice, prin extinderea funcțiilor operației de deminare maritimă. [...]
Summitul NATO de la Ankara ar putea împinge Europa spre achiziții militare de miliarde, cu efect direct asupra industriei americane de apărare , într-un posibil „troc” strategic menit să refacă relația transatlantică în jurul angajamentelor financiare și al producției de armament, potrivit unei analize publicate de Adevărul . În text, generalul în rezervă Adriean Pârlog, fost șef adjunct al Direcției Informații Militare, susține că summitul din 7-8 iulie, organizat la Ankara, ar putea deveni unul „istoric”, inclusiv printr-o „împăcare” între Donald Trump și aliații europeni, după o perioadă de deteriorare a relației transatlantice. Un element central ar fi angajamentele europene pentru contracte noi de armament și creșterea producției proprii, informație vehiculată și de Politico. Miza financiară: comenzi europene, bani în industria americană Analiza pornește de la ideea că Europa Occidentală ar urma să treacă de la „mimarea” implicării financiare la comenzi militare majore, inclusiv către Statele Unite. În această logică, achizițiile ar funcționa ca un semnal politic către Washington, într-un moment în care SUA își recalibrează prioritățile. „Europa Occidentală probabil că nu va mai mima în perioada imediat următoare implicarea financiară masivă în ceea ce privește bugetul pentru apărare al Alianței.” Pârlog argumentează că, în scenariul în care distanța dintre Europa și SUA s-ar adânci, China și Rusia ar fi principalii beneficiari strategici. De aici, concluzia sa că europenii ar transmite un „mesaj împăciuitor”, iar Trump „va reacționa cel mai probabil ca atare”. Tot în această cheie, o parte din capacitățile cumpărate ar urma să ajungă în Ucraina, în timp ce statele europene ar păstra alte capabilități și ar înlocui echipamente mai vechi. Achiziții „extrem de costisitoare” și testul AWACS Un exemplu invocat este zona de supraveghere aeriană (AWACS), unde generalul spune că platformele Boeing 707 folosite pentru echipamentele principale de supraveghere ar fi ajuns „la limita de resources” și ar trebui înlocuite. În acest moment, menționează existența „unei singure propuneri” din partea Saab (Suedia) pentru preluarea responsabilității, dar rămâne deschis dacă SUA vor fi sau nu „scoase în totalitate” din viitorul joc. În interpretarea sa, deciziile privind astfel de sisteme scumpe ar deveni un indicator pentru nivelul de încredere reciprocă în NATO. Declarație cu mesaj către Iran și repoziționare strategică Pe lângă componenta de achiziții, proiectul de declarație ar include și cereri către Iran privind libertatea de navigație pe o arteră comercială „crucială”, precum și un mesaj că NATO nu va permite Teheranului să dobândească o armă nucleară, la îndemnul lui Donald Trump, potrivit analizei. În același timp, Pârlog susține că summitul ar consfinți o schimbare de perspectivă strategică: pe lângă Rusia, China ar fi tratată explicit drept al doilea actor major generator de îngrijorări strategice în zona eurasiatică. România: menținerea potențialului american pe axa estică Pentru România, generalul afirmă că țara este pe o „traiectorie” care îi poate asigura stabilitatea, printr-un echilibru între pilonul american și Occidentul european. El anticipează că SUA vor dori menținerea cel puțin la nivelul actual a potențialului operațional pe axa Baltice–Polonia–România–Bulgaria, cu rol logistic pentru România și Bulgaria. „Nu văd ca în viitorul relativ apropiat vom înregistra o diminuare a potențialului operațional american în partea asta a Europei.” Ce urmează Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie) este prezentat ca momentul în care ar putea fi anunțate angajamentele financiare și direcțiile de achiziții, într-un context în care SUA își concentrează atenția pe Indo-Pacific și Orientul Mijlociu, iar europenii ar fi împinși să gestioneze mai direct dosarul ucrainean. În analiza citată, dimensiunea economică a acestor decizii – comenzi mari de armament și programe scumpe – este tratată ca pivotul unei posibile re-coagulări a relației transatlantice. [...]
MApN a activat procedurile de alertare și monitorizare în nordul județului Tulcea , după ce Rusia a lansat, în noaptea de joi spre vineri, un nou val de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România, potrivit Mediafax . În contextul „evoluției situației aeriene”, Forțele Aeriene Române au trimis în misiune de monitorizare un elicopter IAR 330 Puma. Aeronava a decolat la ora 03:57, după detectarea unor ținte aeriene aflate la 31 de kilometri est de Sulina. RO-Alert în Tulcea și intervalul alertei aeriene Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind necesitatea activării măsurilor de alertare a populației. Ulterior, autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert către locuitorii din nordul județului Tulcea, emis la ora 03:47. Alerta aeriană a fost ridicată la ora 04:23. Ce spune MApN despre spațiul aerian al României Ministerul Apărării Naționale precizează că, pe durata incidentului, nu au fost înregistrate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian al României. De asemenea, autoritățile nu au raportat situații în care vreun vehicul aerian să fi lovit solul pe teritoriul național. MApN mai arată că monitorizează permanent situația de securitate din zona de frontieră și că informează în timp real structurile aliate despre evoluțiile generate de atacurile Federației Ruse în apropierea graniței României, menținând legătura cu aliații. Context: incidente repetate la frontieră Pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene de pe Dunăre, România s-a confruntat cu mai multe incidente în zona de frontieră. În ultimii ani, MApN a confirmat în repetate rânduri descoperirea unor fragmente de drone pe teritoriul național, în județele Tulcea și Galați, iar în unele cazuri au fost emise mesaje RO-Alert și au fost ridicate de la sol aeronave militare române și aliate pentru monitorizarea spațiului aerian. [...]
Ucraina cere acces rapid la 6,6 miliarde de euro pentru a accelera producția de drone și rachete , mizând pe o fereastră scurtă în care loviturile asupra logisticii și infrastructurii petroliere ruse ar fi readus Kievul în inițiativă, potrivit Digi24 . Miza imediată este ca finanțarea occidentală să vină „în plus” înainte ca Moscova să se adapteze, astfel încât Rusia să fie ținută în defensivă. Solicitarea vizează, în principal, redirecționarea către Kiev a banilor din Fondul European pentru Pace , care ar urma să ramburseze parțial statele UE pentru ajutorul militar deja trimis Ucrainei. Ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov, susține că suma ar trebui transferată direct Ucrainei, nu întoarsă în trezoreriile naționale. De ce contează: presiune pe bugetele UE și pe viteza de execuție a ajutorului Ucraina a transmis săptămâna trecută o cerere urgentă către țările UE pentru eliberarea integrală a celor 6,6 miliarde de euro din Fondul European pentru Pace, fond care a fost blocat ani de zile de fostul guvern maghiar condus de Viktor Orban . În logica Kievului, banii ar funcționa ca „accelerator” pentru câștigurile recente de pe front, însă efectul depinde de rapiditatea cu care statele europene pot lua decizii și vira fondurile. În paralel, Kievul caută și alte surse: președintele Volodimir Zelenski este așteptat la summitul NATO de săptămâna viitoare de la Ankara, unde ar putea fi agreat un nou pachet de sprijin. Dimensiunea finanțării: nevoi de 136 mld. euro, acoperire internă de 53 mld. euro Potrivit datelor prezentate în material, Ucraina estimează că nevoile de cheltuieli militare din acest an se ridică la 136 de miliarde de euro, din care poate acoperi 53 de miliarde de euro din resurse proprii. Un împrumut de sprijin convenit recent de UE ar promite aproximativ 28,3 miliarde de euro în ajutor militar în acest an, ca parte a unui împrumut total de 90 de miliarde de euro pe doi ani. Chiar și cu aceste fluxuri, Fedorov spune că nu este suficient și că este nevoie de „încă câteva miliarde” în ajutor specific, „și avem nevoie de ele mâine”. Cum ar vrea Kievul să fie cheltuiți banii: mai puține tancuri, mai multe drone Fedorov indică o schimbare de priorități: ajutorul ar trebui orientat către capabilități utile în actuala dinamică a războiului, nu către ce este mai ușor pentru donatori să livreze. Exemplele din material includ: ajustarea comenzilor de muniție de artilerie de 155 mm către variante cu rază extinsă (exemplul Danemarcei); redirecționarea a 200 de milioane de euro din reparații de tancuri către drone de atac cu rază medie, capabile să lovească ținte logistice la aproximativ 100 km în spatele frontului; revizuirea contractelor existente și renunțarea la cele „care nu sunt prioritare”. Componenta operațională: achiziții, anticorupție și recrutare Materialul descrie și o reorganizare a achizițiilor de armament în primul trimestru al anului, inclusiv introducerea de licitații pentru drone și muniție și măsuri „severe” împotriva corupției. În același timp, Fedorov spune că Ucraina a cumpărat „pe risc” drone cu fibră optică, drone de atac la distanță medie și interceptori, în perioada în care împrumutul UE era blocat. Pe zona de personal, Ucraina încearcă să repare un sistem de recrutare descris ca fiind în dificultate, în contextul în care aproximativ 200.000 de bărbați care ar trebui să-și îndeplinească serviciul militar sunt „dispăruți”, iar soldații sunt trimiși în misiuni lungi fără rotație. Guvernul a introdus noi forme de contracte, a facilitat reîntoarcerea dezertorilor, a permis demobilizarea celor cu vechime îndelungată și a majorat salariile: salariul de bază ar fi 30.000 de grivne, iar pentru posturi periculoase de pe linia frontului ar putea ajunge până la 400.000 de grivne. „Cu cât partenerii trimit mai repede ajutorul militar, cu atât avem șanse mai mari să eliberăm fonduri de stat pentru a plăti noile salarii”, a spus Fedorov. În ansamblu, mesajul Kievului către UE și NATO este că fereastra de oportunitate este limitată: finanțarea rapidă ar permite un nou „ciclu de inovații militare” înainte ca Rusia să se adapteze, cu efect direct asupra ritmului operațiunilor de pe front. [...]
Ucraina a comandat zeci de mii de roboți tereștri, dar pe front problema devine întreținerea și standardizarea , nu lipsa de platforme, potrivit Focus . Militarii ucraineni reclamă că varietatea mare de modele (de la producători diferiți) complică reparațiile, instruirea și aprovizionarea cu piese, ceea ce reduce eficiența operațională a acestor sisteme în condiții de luptă. Conform publicației, Ucraina și-a extins masiv flota de vehicule terestre fără pilot (UGV – vehicule care se deplasează la sol și sunt operate de la distanță), însă comandanți citați de Business Insider spun că „piața” a ajuns „supraaglomerată” cu modele diferite. În loc de noi platforme, unitățile ar avea nevoie de „pachete complete de utilizare”: comunicații, instruire, modificări, reparații, mentenanță și analiză a datelor din teren. „Multe platforme”, puține soluții utilizabile imediat Andrij Kușniorov, comandant de pluton în Brigada 59 de asalt , spune că unitatea sa are acum numeroase UGV-uri, dar utilitatea reală depinde de integrarea lor într-un sistem funcțional. El susține că, într-o etapă anterioară a războiului, unitatea a primit „40 sau 50” de modele diferite, ucrainene și străine, iar doar unul a fost gata de folosire fără modificări; restul au necesitat adaptări. Potrivit relatării, situația nu s-ar fi schimbat semnificativ nici în prezent. Producția crește rapid, dar diversitatea apasă pe logistică La începutul invaziei ruse, în urmă cu patru ani, doar câteva companii ucrainene produceau astfel de sisteme. Acum, potrivit lui Andrij Hryțeniuk, șeful platformei de inovație Brave1 (susținută de stat), aproape 300 de companii produc circa 550 de tipuri de vehicule terestre fără pilot. Unele modele ar costa, potrivit militarilor, în jur de 2.000 de dolari (aprox. 9.200 lei). UGV-urile sunt folosite pentru transport, evacuarea răniților și deminare. În prima jumătate a lui 2026, Ucraina ar fi comandat 25.000 de astfel de vehicule, de două ori mai multe decât în 2025, iar industria ar urma să producă 50.000 până la finalul anului, conform articolului. De ce contează: standardizarea poate decide ritmul de operare pe front Ministrul apărării, Mychajlo Fedorov, a transmis că UGV-urile ucrainene au efectuat peste 50.000 de misiuni de la începutul lui ianuarie; postarea sa este menționată de Focus și este disponibilă pe LinkedIn . Pe termen lung, obiectivul ar fi ca roboții să preia integral logistica, pe fondul creșterii riscurilor pentru oameni într-un spațiu de luptă supravegheat constant de drone. Un comandant al unei unități UGV din Regimentul 21 „Kraken”, citat de Business Insider, susține că modelele noi nu trebuie ignorate, dar prioritatea ar fi dezvoltarea celor existente și standardizarea pieselor și modulelor. Argumentul este operațional: standardizarea ar reduce timpul de achiziție și reparații, ar accelera instruirea și ar permite unităților din același sector să se ajute mai ușor, inclusiv cu reparații în teren, dacă piesele sunt compatibile. [...]
