Știri
Știri din categoria Apărare
O dronă maritimă a Marinei SUA a recuperat în circa două ore echipajul unui AH-64 Apache prăbușit lângă Oman, într-un episod care arată cum sistemele fără pilot ajung să fie folosite nu doar pentru supraveghere, ci și pentru misiuni critice de căutare și salvare în zona Strâmtorii Ormuz, potrivit HotNews.
Comandamentul Central al armatei americane (CENTCOM) a transmis că elicopterul de atac AH-64 Apache s-a prăbușit marți, în jurul orei locale 3:00 (luni, 23:00 GMT), în apropierea coastei Omanului, în timp ce desfășura o misiune de patrulare deasupra apelor regionale. Până acum nu a fost oferită o explicație pentru incident, iar cauza este investigată.
CENTCOM a precizat pentru Reuters că operațiunea de salvare a fost realizată de o dronă, fără a indica modelul. Cei doi militari au fost „salvați în siguranță în aproximativ două ore” și se află „în stare stabilă”, conform comunicatului citat.
Faptul că localizarea și recuperarea echipajului au fost făcute de o dronă de suprafață indică o extindere a utilizării sistemelor fără pilot în operațiuni de zi cu zi, inclusiv în situații cu miză imediată pentru viața personalului. În regiune operează Task Force 59, unitate din cadrul Flotei a 5-a a SUA, specializată în integrarea sistemelor fără pilot și a inteligenței artificiale în operațiunile maritime curente.
Incidentul are loc pe fondul unui „armistițiu fragil” între Statele Unite și Iran, cu ciocniri periodice și atacuri cu drone și rachete iraniene asupra aliaților regionali ai Washingtonului, notează Reuters.
The New York Times (NYT) a relatat, citând două persoane la curent cu incidentul, că nu era posibil imediat să se stabilească dacă elicopterul a fost doborât de tiruri iraniene sau dacă a avut o problemă tehnică.
Președintele Donald Trump a declarat că „nimeni nu a fost rănit” și că militarii sunt „teferi”, însă CENTCOM a folosit o formulare mai prudentă, indicând că cei doi se află în stare stabilă.
Potrivit informațiilor din articol, în cadrul operațiunii militare din Strâmtoarea Ormuz sunt folosite, între altele:
AH-64 Apache, înarmat cu rachete Hellfire, este utilizat în regiune pentru descurajarea atacurilor cu ambarcațiuni mici asupra navelor din strâmtoare și pentru doborârea dronelor Shahed. Pentru detalii despre prăbușire, HotNews trimite și la articolul anterior despre incidentul inițial: HotNews.
Recomandate
O dronă navală a Marinei SUA a recuperat pentru prima dată militari americani , într-o operațiune de salvare după prăbușirea în mare a unui elicopter AH-64 Apache , potrivit G4Media . Incidentul, petrecut în largul coastelor Omanului, evidențiază trecerea de la roluri de supraveghere la utilizări operaționale directe ale sistemelor fără pilot în misiuni critice. Cei doi membri ai echipajului au fost găsiți și salvați de o dronă navală, într-o intervenție descrisă ca premieră. Președintele SUA, Donald Trump, a transmis marți dimineață că piloții „sunt bine” și în siguranță. Ce se știe despre incident și salvare Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), responsabil de Orientul Mijlociu, a precizat că elicopterul AH-64 Apache s-a prăbușit în mare în apropiere de Oman, în timpul unei misiuni de patrulare maritimă. Cauza prăbușirii nu a fost comunicată. Potrivit CENTCOM, salvarea a fost realizată cu o dronă al cărei model nu a fost precizat, iar cei doi militari au fost recuperați la aproximativ două ore după prăbușire. Comandamentul a indicat că aceștia sunt „în stare stabilă”, o formulare mai rezervată decât cea folosită de președintele american. Context operațional: integrarea dronelor în misiuni maritime CENTCOM a indicat că în Flota a 5-a a SUA funcționează Task Force 59 , o structură dedicată integrării sistemelor fără pilot și a inteligenței artificiale în operațiunile maritime curente. În acest cadru, utilizarea unei drone pentru o misiune de căutare și salvare sugerează extinderea practică a acestor capabilități dincolo de misiunile de monitorizare. În regiune, între SUA și Iran este în vigoare din aprilie un armistițiu, descris ca fiind marcat de ciocniri periodice și atacuri iraniene cu drone și rachete împotriva aliaților Statelor Unite. [...]
Prăbușirea unui Apache lângă Strâmtoarea Ormuz ridică semne de întrebare asupra riscurilor operaționale pentru forțele americane care patrulează una dintre cele mai sensibile rute maritime din lume, în contextul escaladărilor din regiune, potrivit HotNews . Un elicopter de luptă AH-64 Apache al armatei SUA s-a prăbușit luni în apropierea Strâmtorii Ormuz, au declarat două persoane informate despre incident pentru The New York Times, citate de Reuters. Cei doi membri ai echipajului au fost salvați, iar președintele SUA, Donald Trump, a spus marți dimineață că piloții „sunt teferi” și că „nimeni nu a fost rănit”. Cauza prăbușirii nu este, deocamdată, clară. The New York Times notează că nu se știe dacă aparatul a fost doborât de forțele iraniene, dacă a suferit o defecțiune mecanică sau dacă a existat o altă problemă, iar Reuters precizează că nu a putut verifica imediat informația. De ce contează incidentul în plan operațional Evenimentul are loc pe fondul unor „tensiuni oscilante” în regiune, după ce Israelul și Iranul au reluat atacurile reciproce, urmate de o detensionare temporară. În acest context, orice pierdere sau incident cu platforme aeriene poate afecta modul în care sunt executate misiunile de supraveghere și descurajare în zona strâmtorii. Administrația Trump ar urma să furnizeze mai multe informații despre incident în cursul zilei de marți, potrivit declarațiilor președintelui SUA. Context: ce mijloace folosește SUA în Strâmtoarea Ormuz Potrivit informațiilor citate, forțele americane folosesc în cadrul operațiunii militare din Strâmtoarea Ormuz: elicoptere Apache; drone MQ-9 Reaper ; avioane de atac F/A-18 și F-35. AH-64 Apache este un elicopter de atac înarmat cu rachete Hellfire și este utilizat, între altele, pentru a descuraja atacurile cu ambarcațiuni mici asupra navelor din strâmtoare și pentru a doborî drone Shahed. Până la momentul relatării, nici Comandamentul Central al armatei SUA nu a comentat incidentul. [...]
Imagini satelitare sugerează că baza aeriană Ramat David ar fi fost lovită, ridicând semne de întrebare despre vulnerabilitatea infrastructurii IAF în timpul atacurilor cu rachete ale Iranului, potrivit The Jerusalem Post . Conform publicației, imaginile satelitare publicate marți de Soar Atlas compară cadre din ziua de luni cu imagini din 5 iunie și arată ceea ce pare a fi impactul unei lovituri asupra unui hangar din baza Forțelor Aeriene Israeliene (IAF) Ramat David, situată în nordul Israelului, la sud-est de Haifa, în apropiere de Migdal Ha’emek. Din imaginile disponibile nu este însă limpede ce anume ar fi fost avariat și în ce măsură. Armata israeliană (IDF) nu a răspuns solicitării de comentariu a publicației și nici unei solicitări similare din partea Yediot Aharonot, care a relatat prima despre postarea Soar Atlas de pe X (fostul Twitter). Context: atacuri repetate asupra bazei și măsuri de protecție Articolul amintește că luna trecută au fost publicate imagini care ar fi indicat două lovituri asupra aceleiași baze în timpul Operațiunii „Roaring Lion”. În mod obișnuit, baza Ramat David găzduiește cinci escadrile de F-16 și drone. De asemenea, au existat relatări că baza ar fi fost lovită de Hezbollah în 2024, inclusiv cu rachete și drone. Ce spune IAF despre pierderi și cum s-a adaptat înaintea atacurilor iraniene În pofida loviturilor asupra acestei baze și asupra altor baze ale IAF în ultimii trei ani de război, forțele aeriene israeliene au afirmat că nu au pierdut niciun avion de vânătoare. Înaintea atacurilor iraniene, IDF și IAF au redislocat soldați și avioane de luptă pentru a evita pierderea unor active critice, pe fondul limitărilor de protecție: nu fiecare bază poate fi apărată corespunzător în permanență. [...]
Ucraina își mută presiunea militară pe logistica rusă la 50–150 km în spatele frontului , într-o campanie de lovituri cu drone de rază medie care vizează rute de aprovizionare, depozite și apărarea antiaeriană, cu efecte vizibile inclusiv asupra alimentării cu combustibil în Crimeea , potrivit Kyiv Post . Campania – descrisă ca a doua parte dintr-o serie despre o operațiune recent lansată – urmărește să reducă „capacitatea de luptă” a unităților ruse prin atacarea logisticii militare din adâncime, la aproximativ 50–150 km de linia frontului. În aprilie, comandamentul forțelor ucrainene de drone (SBS) a anunțat extinderea misiunilor de tip „middle-strike”, iar președintele Volodîmîr Zelenski a indicat, într-o postare pe Telegram, că o prioritate pentru lunile următoare este lovirea țintelor până la 120–150 km. Ținte: drumuri, noduri feroviare, depozite și combustibil Conform relatării, după o fază inițială cu atacuri mai dispersate în zona Mării Azov, accentul s-a mutat pe infrastructura care susține mișcarea trupelor și a materialelor în sud-estul Ucrainei ocupat de Rusia și în Crimeea. Printre țintele cu prioritate ridicată sunt menționate: vehicule militare, cisterne de combustibil și camioane de marfă; noduri feroviare care facilitează legătura dintre Rusia și Crimeea; depozite și spații de stocare pentru materiale militare; elemente de comandă și sisteme de apărare antiaeriană. Kyiv Post indică drept zone cu „cele mai dense roiuri” de drone și cele mai multe vehicule avariate sau distruse trei artere rutiere: M-04 (Donețk–Mariupol), M-14 (din Rostov, prin Mariupol, spre Melitopol) și R-280 „Novorossiya” (între Melitopol și destinații din Crimeea). Ritm operațional și finanțare: „Logistics Lockdown” Ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov , a anunțat pe 27 mai lansarea formală a operațiunii „Logistics Lockdown” (în ucraineană: „Логістичний локдаун”), cu o alocare suplimentară de 5 miliarde hrivne (111 milioane dolari, aprox. 510 milioane lei) pentru achiziții, potrivit sursei. „Lansăm un blocaj logistic al armatei ruse și extindem atacurile de rază medie asupra zonelor din spatele frontului inamic. Sarcina noastră este să creștem și mai mult presiunea asupra rușilor în spatele liniei frontului și să-i lipsim de capacitatea de a desfășura operațiuni active de asalt”, a declarat Fedorov. În același material se menționează și o „creștere de cinci ori” a activelor contractate pentru lovituri de rază medie în 2026 față de 2025 (atribuită unei surse Interfax Ucraina), precum și un sprijin occidental, inclusiv o investiție olandeză de 248 milioane euro (293 milioane dolari, aprox. 1,35 miliarde lei) pentru producție comună de drone. De ce contează: loviturile pe combustibil au produs penurie în Crimeea Pe lângă efectul militar direct asupra transporturilor și depozitelor, Kyiv Post notează că, în mai–iunie 2026, loviturile asupra infrastructurii de combustibil din sudul Ucrainei ocupat de Rusia (rafinării, depozite, stații de pompare) au devenit frecvente și s-au extins către ținte precum benzinării, vagoane-cisternă și camioane cu combustibil de pe ruta „Novorossiya”. Potrivit aceleiași surse, până la finalul lunii mai campania a declanșat o penurie serioasă de combustibil în Crimeea, unde unele stații au limitat vânzările la 20 de litri per vehicul, iar altele au rămas fără stocuri. Materialul mai susține că scumpiri și lipsuri au fost raportate și în alte zone din Rusia, inclusiv la Moscova, însă nu oferă date cantitative despre amplitudinea acestora. Cum a fost „deschis” coridorul: degradarea apărării antiaeriene ruse Un element-cheie pentru intensificarea loviturilor la 50–150 km este reducerea treptată a apărării antiaeriene ruse în sud-estul Ucrainei și Crimeea, într-o campanie desfășurată între ianuarie și aprilie 2026, potrivit Kyiv Post. Sunt menționate pierderi importante de sisteme antiaeriene și radare, inclusiv distrugerea unor sisteme S-400 și Pantsir-S1, precum și o estimare a SBS privind pierderi totale de 1,1 miliarde dolari (aprox. 5,1 miliarde lei) în Crimeea și alte teritorii ocupate, prin sisteme antiaeriene, radare sau echipamente de război electronic distruse ori scoase din funcțiune pe termen lung. Tehnologie și informații: alternative la sprijinul american Kyiv Post mai descrie un avantaj tehnologic: un acord din ianuarie cu compania americană privată Vantor pentru furnizarea de informații satelitare aproape în timp real, cu actualizări la circa 15 minute pentru zonele survolate de sateliții companiei, informații care ar fi integrate în rețelele ucrainene de analiză. Contextul este oprirea, în martie 2026, a fluxului de informații satelitare furnizat de guvernul SUA, după o decizie atribuită administrației de la Washington; materialul citează declarații ale directorului CIA, John Ratcliffe, și ale consilierului pentru securitate națională, Mike Waltz. Ce urmează Materialul anunță o continuare dedicată evaluării pagubelor și eficienței campaniei de lovituri de rază medie („The Damage – How Effective Has Mid-Strike Been So Far?”), fără a oferi în acest episod un bilanț complet al rezultatelor. [...]
Întârzierea semnării unui acord SUA–Ucraina pe drone riscă să blocheze accesul armatei americane la tehnologie testată în război , deși înțelegerea ar avantaja direct Statele Unite, potrivit Focus . Acordul ar fi fost negociat încă din septembrie anul trecut, însă președintele Donald Trump nu l-a semnat până acum. Înțelegerea ar urma să permită SUA să beneficieze de progresul tehnologic pe care Ucraina l-a acumulat în războiul de apărare împotriva Rusiei, în special în zona dronelor. La rândul ei, Ucraina ar obține acces la tehnologii avansate de inteligență artificială (IA), pe care, potrivit președintelui Volodîmîr Zelenski , nu le are în prezent. Ce spune partea ucraineană și de ce insistă Kievul Zelenski a revenit public asupra subiectului, afirmând pe platforma X că Ucraina ar câștiga prin acces la tehnologii de IA, iar SUA ar câștiga „datorită experienței noastre extinse de pe câmpul de luptă”, mizând pe faptul că acordul va fi încheiat. Explicațiile invocate de experți: de la „inerție” la calcule politice Potrivit publicației americane The Hill, citată de Focus, experți în apărare pun întârzierea pe seama unor factori care țin mai degrabă de politică decât de utilitatea militară a acordului: un fost oficial american, sub protecția anonimatului, descrie întârzierea drept „inerție” și o leagă de „o anumită ostilitate față de Ucraina, care vine de sus”; Rebeccah Hudson, de la think tank-ul Hudson Institute, spune că nu vede „care ar fi problema” în a permite SUA să profite și consideră evident că un parteneriat cu Ucraina în domeniul dronelor ar aduce un avantaj major; Michael E. O’Hanlon, de la Brookings Institution, ia în calcul fie un blocaj procedural, fie „politica și instrucțiunile Casei Albe”, în contextul în care Trump rămâne „imprevizibil” în privința angajamentului față de cauza Ucrainei; el spune că este „uimit” că nu s-a ajuns încă la o înțelegere. Context: semnale că Washingtonul vrea, totuși, cooperare extinsă Focus notează că Bloomberg a relatat cu câteva săptămâni în urmă că SUA ar intenționa să își extindă cooperarea militară cu Ucraina. Conform acelei relatări, armata americană ar urma să obțină acces la tehnologii militare ucrainene, inclusiv drone, sisteme de război electronic și alte dezvoltări folosite în conflictul cu Rusia. În lipsa semnăturii, acordul rămâne blocat, iar incertitudinea se mută din zona tehnică în cea politică: dacă întârzierea continuă, SUA riscă să amâne tocmai transferul de know-how pe care experții îl descriu drept un câștig evident pentru capacitățile americane în domeniul dronelor. [...]
Taiwan își scurtează drastic timpul de reacție în apărarea de coastă , într-un exercițiu care a simulat o invazie amfibie, navală și terestră a Chinei, desfășurat în condiții cât mai apropiate de lupta reală, potrivit news.ro . Exercițiul a avut loc simultan în opt puncte, pe un tronson de 20 de kilometri în zona Taichung, pe o plajă mlăștinoasă din vestul insulei – direcția considerată cea mai probabilă pentru o eventuală debarcare. Scenariul este tratat ca realist în contextul în care avioane și nave de război chineze operează aproape zilnic în jurul Taiwanului, iar Beijingul nu a renunțat la opțiunea folosirii forței pentru a prelua controlul insulei, relatează Reuters, citată de news.ro. Trecerea de la „manevre” la desfășurare operațională Comandantul artileriei Ong Yih-ming a spus că exercițiile nu mai sunt construite pe manevre prealabile și rutine previzibile, ci pe imprevizibil și realism, ca parte a strategiei de modernizare a forțelor armate. „Ceea ce diferențiază acest exercițiu de cele dinainte este că nu mai tragem tiruri de artilerie grea în formație fixă și de rutină ca înainte.” „De această dată momentul ales al trecerii în poziție are la bază condiții de luptă realiste. Cred că acest exercițiu a prezentat un nivel de dificultate considerabil pentru trupele noastre.” Un element operațional important a fost reducerea timpului de pregătire: dacă, în mod obișnuit, armata își ocupă pozițiile cu „o săptămână mai înainte” pentru pregătiri de tragere, la acest exercițiu trupele au ajuns „doar o zi înainte”, potrivit artileristului-șef Liao Neng-cheng. Armament folosit și „zona de tir” În exercițiu au fost utilizate mijloace de foc pentru a crea o „kill zone” (zonă de tir) destinată respingerii asaltului amfibiu, inclusiv: sisteme taiwaneze Thunderbolt-2000 (lansatoare de obuze montate pe camion); obuziere americane Paladin; rachete antitanc, artilerie și mortiere. Armata taiwaneză a precizat că este pentru prima oară în ultimii șapte ani când Thunderbolt-2000 execută trageri reale într-o zonă operațională, sistemul fiind prezentat prin mobilitate ridicată și capacitate de neutralizare la distanță mare. Context: presiune crescută în jurul insulei Taipeiul acuză, în ultimele săptămâni, intensificarea misiunilor Pazei de Coastă chineze în jurul insulei, în special în zona coastei de est și în jurul Insulelor Pratas , controlate de Taiwan, în nordul Mării Chinei de Sud. Într-un interviu acordat publicației taiwaneze CNews, șeful Consiliului Afacerilor Continentale, Chiu Chui-cheng, a pus responsabilitatea escaladării pe Beijing și a spus că Taiwanul va menține o capacitate de descurajare pentru a împiedica schimbarea statu-quoului prin forță. „Partidul Comunist Chinez (PCC, unic) este cel care încearcă să modifice statu-quoul.” „Vom folosi forța și o capacitate de descurajare suficientă pentru a-i împiedica pe comuniștii chinezi să modifice statu-quoul prin forță.” China refuză dialogul cu președintele taiwanez Lai Ching-te, pe care îl cataloghează drept „separatist”, mai notează sursa. [...]
