Știri
Știri din categoria Apărare
MApN a pus în alertă capabilități navale și aeriene după explozia produsă la bordul navei comerciale LPG „Gas Lisbon”, incident care a determinat și emiterea unei avertizări de navigație pentru evitarea zonei, potrivit Mediafax.
Ministerul Apărării Naționale anunță că este pregătit să sprijine instituțiile implicate în gestionarea incidentului produs în dimineața de 21 iulie, la bordul navei „Gas Lisbon”, aflată în tranzit prin Zona Economică Exclusivă a României. Nava, sub pavilion liberian, a fost „lovită în timpul nopții” la aproximativ 20 de mile marine de țărm.
„Ministerul Apărării Naționale este pregătit să sprijine instituțiile cu atribuții în gestionarea incidentului produs, în dimineața zilei de 21 iulie, la bordul navei comerciale GAS LISBON, sub pavilion liberian, aflată în tranzit prin Zona Economică Exclusivă a României.”
Reprezentanții ministerului spun că au fost pregătite pentru intervenție:
„Astfel, MApN are pregătite un elicopter IAR-330 Puma Naval, precum și două nave militare ale Forțelor Navale Române. La nevoie, aceste forțe vor fi suplimentate.”
Direcția Hidrografică Maritimă din cadrul MApN a transmis o avertizare de navigație, astfel încât navele să evite zona în care s-a produs incidentul.
„Gas Lisbon”, tanc petrolier de tip LPG, se afla la aproximativ 20 de mile marine sud-est de localitatea Sfântu Gheorghe, venind din portul Alexandria (Egipt) și având ca destinație portul Reni (Ucraina). La bord erau peste 3.790 de tone de propan și un echipaj format din 17 persoane.
MApN precizează că nava a suferit avarii majore, însă toate persoanele aflate la bord au fost salvate, iar răniții au fost transportați în Portul Sulina pentru a fi preluați de echipaje medicale.
Recomandate
Publicarea imaginilor cu doborârea a două drone Geran indică o capacitate de reacție rapidă a apărării aeriene , într-un episod în care ținte aeriene au intrat neautorizat în spațiul aerian al României, potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că imaginile au fost surprinse în misiunea de sâmbătă seara, când piloții a două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au doborât două drone de tip rusesc Geran deasupra Mării Negre. Evenimentul a avut loc după ce radarele au detectat un grup de ținte aeriene la aproape 120 de kilometri est de Insula Șerpilor , care se deplasau spre sud-vest și au intrat ulterior în spațiul aerian românesc. Cronologia interceptării, potrivit MApN MApN indică o succesiune strânsă a momentelor-cheie, de la detectare la neutralizare: prima dronă a fost detectată în spațiul aerian românesc la 17:59 și a fost interceptată de un F-16 la 18:01; a doua dronă a fost detectată la 18:01 și a fost interceptată și distrusă de un alt F-16 la 18:05, la patru minute după pătrunderea în spațiul aerian românesc. Potrivit Ministerului Apărării, ambele aparate fără pilot au fost neutralizate deasupra apelor teritoriale ale României, după ce au fost identificate ca drone. Mesajul MApN și contextul de securitate din Marea Neagră În comunicatul publicat pe Facebook, MApN a descris acțiunea drept: „Ținte reperate, identificate, angajate și neutralizate! Imagini surprinse în timpul misiunii desfășurate seara trecută de piloții români pentru neutralizarea celor două drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc”. Ministerul a mai precizat că imaginile au fost furnizate de oficiali de la Baza 86 Aeriană Borcea . În context, Antena 3 notează că, în ultimele săptămâni, conflictul dintre Rusia și Ucraina s-a extins și asupra Mării Negre, iar săptămâna trecută două nave comerciale au fost atacate cu drone despre care se crede că ar fi rusești, în apele teritoriale românești. Totodată, publicația menționează că Ucraina și Federația Rusă continuă atacurile reciproce, în pofida unui „armistițiu energetic” anunțat recent de președintele american Donald Trump, menit să oprească temporar loviturile asupra infrastructurii energetice. [...]
Două drone intrate în spațiul aerian românesc au fost doborâte în câteva minute , într-un incident care ridică miza operațională pentru misiunile de poliție aeriană și pentru securitatea traficului din zona Mării Negre, potrivit Știrile Pro TV . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că interceptarea a fost făcută sâmbătă seara de piloți români aflați la manșa unor aeronave de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române. MApN a transmis că, „în jurul orei 18:00”, piloții români au doborât două drone care intraseră în spațiul aerian al României, deasupra Mării Negre, informație preluată de News.ro. Cronologia intervenției, potrivit ministrului interimar al Apărării Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a anunțat la rândul său că cele două drone au fost „angajate și doborâte” de piloții militari români deasupra Mării Negre, potrivit Agerpres. Conform postării sale de pe Facebook, prima dronă a intrat în spațiul aerian național la 17:59 și a fost doborâtă în două minute, iar a doua a fost doborâtă la 18:05, după ce ar fi pătruns 2 km în spațiul aerian național. „Două drone aeriene angajate şi doborâte acum câteva minute de piloţii militari români deasupra Mării Negre. (...) Felicitări, colegi! Nimic din ce s-a muncit până acum nu e în zadar!” De ce contează pentru operațiunile militare Faptul că doborârea a fost realizată de aeronave F-16 indică o intervenție rapidă, cu decizie de angajare în timp scurt, într-o zonă sensibilă din punct de vedere al securității. În lipsa altor detalii în informațiile publicate (de exemplu, proveniența dronelor sau natura lor), rămâne neclar ce tip de amenințare a fost evaluată și ce măsuri suplimentare ar putea urma. [...]
Ucraina rămâne fără muniție critică pentru apărarea antiaeriană , după ce livrările de interceptori pentru sistemele Patriot promise de SUA sunt în continuare întârziate, iar Washingtonul nu a autorizat încă expedierea acestora, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat vineri, 23 octombrie, într-o intervenție online la Hudson Institute din Washington, că interceptoarele necesare pentru a contracara atacurile balistice rusești „încă nu vin”, în condițiile în care Rusia continuă loviturile aproape zilnice asupra Ucrainei. Zelenski a spus că speră ca rachetele să fie deja pe drum, dar a avertizat că întârzierea este „o problemă serioasă”. „Așteptăm interceptori pe care i-am convenit deja, dar încă nu vin.” De ce contează: deficit de apărare antiaeriană înainte de iarnă Zelenski a indicat două priorități pentru perioada de iarnă: interceptori pentru sistemele Patriot (fabricate în SUA) și „livrări de energie”. În același context, el a menționat că Ucraina discută cu mai multe state din Asia, Orientul Mijlociu și cu partenerii europeni, însă „contează” pe pachetul american. Întârzierea interceptorilor Patriot are un impact operațional direct: reduce capacitatea Ucrainei de a apăra infrastructura și zonele populate împotriva atacurilor balistice, într-un moment în care frecvența loviturilor rusești rămâne ridicată. Presiuni suplimentare: restricții de viteză la Starlink și Starshield Pe lângă problema muniției pentru apărarea antiaeriană, Zelenski a spus că restricțiile de viteză pentru Starlink și Starshield „încă există”, în pofida unor relatări că serviciile ar fi fost restabilite. „Limitările de viteză la Starlink și Starshield sunt încă acolo. Viteza nu a fost restabilită.” El a recunoscut că aceste restricții au complicat operațiunile militare, dar a susținut că forțele ucrainene își mențin pozițiile și încearcă să păstreze funcționale rutele logistice. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese un calendar pentru autorizarea și livrarea interceptorilor Patriot de către SUA. Mesajul lui Zelenski indică însă că, în lipsa unei decizii rapide, Ucraina intră în sezonul rece cu un deficit de capabilități antiaeriene și cu constrângeri suplimentare în comunicații, două elemente care pot afecta direct apărarea și continuitatea operațiunilor pe front. [...]
Reorganizarea comenzii ucrainene în Donbas devine critică înainte de iarnă , pe fondul presiunii ruse asupra ultimelor orașe fortificate din Donețk și al riscului ca limitarea accesului la Starlink să afecteze coordonarea dronelor, potrivit Digi24 , care citează o analiză The Kyiv Independent. Miza operațională este apărarea așa-numitei „centuri de fortărețe” din Donețk – patru orașe industriale aliniate nord–sud (Sloviansk, Kramatorsk, Drujkivka și Kosteantînivka) – în condițiile în care Rusia își menține obiectivul de a cuceri restul regiunii. În 2026, deși câștigurile teritoriale nete ale Rusiei ar fi stagnat, luptele de uzură din est rămân intense, iar ambele părți încearcă să obțină un avantaj înainte de venirea iernii. Schimbare de comandă: două forțe operaționale pentru apărarea Donbasului Pe fondul dificultăților de coordonare în unele structuri (în special în Corpurile 11 și 19, descrise ca având un amestec de brigăzi epuizate și cu experiență insuficientă), Kievul a decis în august să împartă apărarea Donbasului între două noi forțe operaționale, construite în jurul comandanților Andrii Bilețkîi și Denys Prokopenko, sub conducerea noului comandant-șef Mykhailo Drapatyi. Conform materialului, reorganizarea presupune: Forța operațională „Azov ”, care ar urma să se extindă spre vest și să preia un sector eliberat recent de Corpul 7 de Asalt Aerian; Forța operațională „Centru”, în care Bilețkîi a preluat comanda Corpurilor 11 și 19 și, implicit, cea mai mare parte a centurii fortificate. Presiune pe două puncte: Kosteantînivka și Dobropillea În Kosteantînivka, Rusia ar fi pătruns în oraș în mai–iunie și ar fi cucerit o mare parte, folosind un tipar de „infiltrare în masă”, susținut de drone, artilerie și bombe planante. În prezent, situația din teren este descrisă ca greu de evaluat „cu precizie”, cu poziții care se suprapun în zone rezidențiale și industriale, iar trupele ucrainene rezistă în centrul orașului și la periferia estică. Pe flancul sud-vestic, în zona orașului minier Dobropillea, analiza indică una dintre cele mai intense ofensive rusești. Potrivit lui Prokopenko, Rusia ar avea un avantaj numeric de șase la unu în zonă și ar fi desfășurat aproximativ o treime din unitatea sa de elită de drone „Rubicon”, estimată la circa 400 de echipe. Ministerul rus al Apărării a susținut în octombrie că Dobropillea a fost cucerit integral, însă Kievul a respins afirmația; totodată, apariția unor înregistrări cu steaguri rusești în oraș este prezentată ca nefiind, singură, dovadă clară de control teritorial. Factor extern cu impact direct: riscul restricționării Starlink Un element cu potențial de a schimba capacitatea operațională a Ucrainei este viitorul accesului la Starlink, sistemul de comunicații prin satelit controlat de compania lui Elon Musk. Materialul notează că deciziile privind utilizarea acestuia pot fi influențate de relația dintre conducerea companiei și administrația președintelui american Donald Trump. În scenariul unei restricționări suplimentare, coordonarea operațiunilor cu drone ar putea fi afectată semnificativ, ceea ce ar îngreuna detectarea și neutralizarea la timp a unităților ruse aflate în înaintare – exact într-o perioadă în care, potrivit analizei, toamna și condițiile meteo (ceață, ploaie) pot oferi ultimele ferestre favorabile pentru infiltrări înainte de iarnă. În următoarele luni, evoluția frontului din Donbas este prezentată ca depinzând nu doar de modul în care Ucraina își consolidează noua arhitectură de comandă, ci și de resursele și planurile Rusiei, inclusiv perspectiva unei mobilizări forțate despre care unii comandanți ucraineni susțin că ar fi început deja, fără anunț oficial. [...]
Lipsa de comunicare a Ministerului Apărării despre regulile de angajare împotriva dronelor rusești riscă să alimenteze neîncrederea publică și speculațiile , într-un moment în care România se află pe flancul estic al NATO și se confruntă direct cu incidente la graniță, potrivit HotNews . România și Polonia sunt descrise ca fiind „pe cel mai expus flanc al NATO” și au aceeași problemă: drone rusești lansate spre Ucraina care ajung să treacă granița, „din greșeală sau intenționat”. În acest context, polonezii au introdus recent o regulă pe care românii o consideră riscantă, însă Armata Română „nu vrea să vorbească despre ea”, conform articolului. Publicația plasează această tăcere într-un tipar mai larg de comunicare publică limitată privind războiul: „aproape totul” ar fi fost trecut la secret, de la nivelul ajutoarelor și măsurile luate până la amenințări. În opinia autorului, acest deficit de transparență a contribuit la apariția unor „teorii ale conspirației” în spațiul public. În prezent, aceeași problemă de comunicare ar viza una dintre amenințările „cele mai prezente în mentalul colectiv al românilor”: dronele care ajung în proximitatea sau pe teritoriul României. Articolul sugerează că, în lipsa unor explicații oficiale despre reguli și proceduri, autoritățile lasă un vid informațional într-un subiect cu impact direct asupra percepției de securitate. [...]
Danemarca își extinde capacitatea de lovire la distanță prin achiziția primelor rachete de precizie cu rază lungă de acțiune, o decizie care ridică miza operațională pe flancul nordic al NATO și a atras o reacție dură din partea Moscovei, potrivit Agerpres . Ministrul danez al apărării, Jeppe Bruus , a spus că noile sisteme vor crește capacitățile armatei și vor permite lovituri „în spatele liniilor inamice” în cazul unui atac. Oficialul a invocat deteriorarea mediului de securitate și nevoia de consolidare a puterii de luptă. Ce cumpără Danemarca și la ce vor fi folosite Danemarca a convenit achiziționarea a două tipuri de rachete: rachete „Anthem”, produse în Germania de compania americană de apărare Covenant; rachete JSM (Joint Strike Missile) pentru avioanele de luptă F-35, fabricate de compania norvegiană Kongsberg. Bruus a refuzat să precizeze numărul de rachete comandate și valoarea contractului. Reacția Rusiei: avertisment privind „consecințe dezastruoase” Ambasada Rusiei la Copenhaga a transmis, într-o declarație scrisă, că politica Danemarcei în domeniul rachetelor urmărește o confruntare cu Moscova și a avertizat asupra unor „consecințe dezastruoase inevitabile”. „Copenhaga este captivată de iluzii periculoase, crezând că achiziționarea de armament ofensiv de înaltă precizie și cu rază lungă de acțiune, menit să constituie o amenințare militară la adresa unei puteri nucleare, va contribui la consolidarea securității și apărării Danemarcei”, a precizat ambasada. Context: schimbare de direcție după ani de reduceri bugetare Danemarca anunțase încă de anul trecut intenția de a cumpăra armament ofensiv cu rază lungă de acțiune, pentru a contracara amenințarea militară rusă la adresa Europei, demers care a generat atunci o reacție dură din partea Moscovei. În același context, premierul Mette Frederiksen a cerut armatei „să cumpere, cumpere, cumpere” armament nou, după ani de reduceri bugetare, pe fondul războiului Rusiei în Ucraina. [...]
